DECIZIA nr. 378 din 31 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, în special cele ale art. 3,art. 4 și art. 5 alin. (3) din acest act normativ, precum și a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. și, respectiv, de către Daniela Călinescu în Dosarul nr. 15.746/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București. Excepția de neconstituționalitate face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 523D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 2 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.746/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, în special cele ale art. 3,art. 4 și art. 5 alin. (3) din acest act normativ, precum și cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea-creditoare Societatea Piraeus Bank România – S.A. și, respectiv, de către intimata-debitoare Daniela Călinescu într-o cauză având ca obiect „alte cereri – contestație dare în plată“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea-creditoare Societatea Piraeus Bank România – S.A. apreciază că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) și (2), art. 45,art. 53,art. 135 alin. (2) lit. a) și celor ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta susține că stingerea datoriilor prin darea în plată, în temeiul Legii nr. 77/2016, cu privire la un contract încheiat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, reprezintă o încălcare a principiului neretroactivității, deoarece, prin contractul de credit, părțile au stabilit obligațiile reciproce și modalitatea concretă de executare, una din părți executându-și în integralitate obligațiile esențiale asumate, sub imperiul legii vechi, având așteptarea legitimă de a primi contraprestația în modalitatea prevăzută de legea de la data contractării și de dispozițiile contractului care leagă părțile. Așa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 este neconstituțională, în măsura în care s-ar aplica cu privire la contractele de credit încheiate anterior datei intrării sale în vigoare. … 6.De asemenea, cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16,45, 53 și art. 135 alin. (2) lit. a), arată că aplicarea actului normativ criticat este lăsată la discreția consumatorului, iar Legea nr. 77/2016 nu reprezintă o necesitate pentru societatea românească actuală. Apreciază că măsura este discriminatorie și nu este proporțională cu scopul urmărit de legiuitor, astfel încât restrângerea drepturilor băncii nu se impune în maniera adoptată prin Legea nr. 77/2016. Arată totodată că prin acest act normativ se aduce o gravă încălcare dreptului la libertate economică, precum și libertății comerțului, întrucât se intervine în raporturile juridice încheiate de bănci cu consumatorii, afectând esențial contraprestația la care creditorul este îndreptățit prin încheierea contractelor de credit. … 7.Susține că, prin legiferarea stingerii datoriilor în urma dării în plată prin Legea nr. 77/2016, banca ajunge cel mai adesea, în situația în care, prin efectul legii, este, pe de o parte, forțată să primească în proprietate un bun (cu toate consecințele ce decurg de aici, inclusiv costuri de administrare și conservare ale unui set numeros de imobile), iar, pe de altă parte, este lipsită de posibilitatea de valorificare a unei părți din creanța sa, fără a primi în schimb vreo compensație, ceea ce echivalează cu o reală expropriere, fără dreaptă și prealabilă despăgubire. Învederează faptul că legea criticată instituie o măsură de protecție socială, suportată însă nu de stat – în sarcina căruia incumbă protecția socială, ci de către un subiect de drept privat, ceea ce este flagrant neconstituțional, din perspectiva art. 44 din Constituție. … 8.În fine, arată că, așa cum rezultă cu claritate atât din dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, cât și din prevederile Deciziei 98/415/CE, statul român ar fi trebuit să obțină un aviz din partea Băncii Centrale Europene cu privire la proiectul legii dării în plată, având în vedere că această normă are o influență substanțială asupra stabilității instituțiilor și pieței financiare. Prin nerespectarea acestei obligații, statul român și-a încălcat obligația constituțională prevăzută de art. 148 alin. (2) din Constituție, de adecvare a dreptului național cu dreptul european, având în vedere faptul că Directiva nr. 17/2014, la care se face referire în expunerea de motive a Legii nr. 77/2016, nu se aplică și contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Directivei, în timp ce Legea nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit anterioare. … 9.Pe de altă parte, autoarea-debitoare Daniela Călinescu apreciază că prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 contravin Legii fundamentale prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Arată astfel că, raportat la scopul urmărit prin adoptarea Legii nr. 77/2016, introducerea unui plafon la momentul acordării creditului încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, instituind o discriminare, deoarece debitorul din contractul de credit, persoană fizică, care nu dispune de mijloacele necesare achitării unui credit în cuantum de 800.000 de euro, nu se deosebește cu nimic de debitorul care nu dispune de mijloacele necesare achitării unui credit în cuantum de 250.000 de euro, ambii fiind doar niște datornici aflați în imposibilitatea de a achita creditul contractat către instituția de credit, instituția financiară nebancară sau cesionarul creanței. … 10.Consideră că diferența de tratament juridic a doi debitori care au contractat sume diferite, unul depășind plafonul stabilit de lege, celălalt încadrându-se în acel plafon, nu are nicio justificare rațională și obiectivă, fapt ce are drept consecință un tratament disproporționat și discriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație. Apreciază că singurul criteriu în raport cu care ar trebui făcută aplicarea Legii nr. 77/2016 este incapacitatea de plată a unui debitor, și nu cuantumul creditului accesat, ambele categorii de debitori fiind, în egală măsură, afectate de criza financiară și de existența unor impedimente obiective în privința restituirii acestuia. Susține astfel că, în măsura în care se va aprecia că instituirea unui asemenea plafon este constituțională, statul român se va face vinovat de modalitatea de implementare a Directivei 2014/17/UE, întrucât, prin transpunerea acesteia de către statele naționale, s-a urmărit o protecție uniformă a tuturor categoriilor de consumatori, nefiind acceptată o discriminare a acestora. Ca atare, pentru ca statul român să asigure o implementare clară, coerentă și uniformă a prevederilor Directivei 2014/17/UE, se impune eliminarea plafonului de 250.000 euro instituit prin art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, așa cum a fost eliminat și în cazul Legii conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. … 11.Judecătoria Sectorului 3 București nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, pronunțânduse numai cu privire la admisibilitatea acesteia. … 12.Guvernul a formulat punctul său de vedere, în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate, ca neîntemeiate, respectiv ca inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, în special cele ale art. 3,4 și art. 5 alin. (3) din acest act normativ, precum și prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Având în vedere criticile formulate de autorii excepției, Curtea constată că obiectul excepției îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, în special cele ale art. 3,4 și art. 5 alin. (3) din acest act normativ, care au următorul conținut normativ:– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“; … – Art. 4:(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a)creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială; … b)cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit; … c)creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință; … d)consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi. … (2)În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.“; … – Art. 5 alin. (3): „Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.“ …  … 16.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 135 alin. (2) lit. a) privind libertatea comerțului și celor ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederilor art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, raportat la situația de fapt, Curtea reține că, potrivit actelor depuse la dosar, reiese faptul că între părți, respectiv creditoarea-contestatoare Societatea Piraeus Bank România – S.A. și debitoarea-intimată Daniela Călinescu, a fost încheiat Contractul de credit nr. 4259RJ1480068341 din 19 august 2014, în valoare de 547.532 euro. Ulterior, tot în anul 2014, au mai fost contractate două credite, de la Unicredit Țiriac Bank și Intesa San Paolo Bank, unul pentru modernizarea/renovarea unui imobil, în cuantum de 150.000 euro, și un altul pentru refinanțarea unui împrumut de nevoi personale, în cuantum de 110.000 euro. Ca urmare a cererii creditoarei Societatea Piraeus Bank România – S.A., la data de 4 mai 2016, BEJ Ionescu Marian Daniel a început executarea silită în Dosarul nr. 1.005MI/2016 împotriva debitoarei și a bunurilor acesteia, pentru recuperarea sumelor datorate în temeiul contractului de credit. … 18.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva Societății Piraeus Bank România – S.A. (din perspectiva calității acesteia de creditoare în cauză), Curtea constată că, în ceea ce privește o parte din prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“, precum și din prevederile art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Curtea reține astfel că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, s-a constatat că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai subliniat că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste prevederi de lege ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) – în componența sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. … 19.Având în vedere faptul că, în prezentul dosar, sesizarea Curții Constituționale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016 în Monitorul Oficial al României, Partea I, raportat la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 20.De asemenea, întrucât în cauză contractul de credit a fost încheiat sub imperiul noului Cod civil, respectiv în anul 2014, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 701 din 7 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 25 ianuarie 2018, excepția de neconstituționalitate a art. 11 teza întâi raportat la art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 21.Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, așa încât, atunci când criticile de neconstituționalitate a unei normei juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48). … 22.Astfel, cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat că acesta reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a doua a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și art. 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate. … 23.Cu privire la constituționalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat, în acest sens fiind Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, prin care a reținut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin aceste prevederi din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare. Curtea a reținut că suspendarea antemenționată se aplică atât în situația în care creditorul obligației de plată nu formulează contestație împotriva notificării transmise, cât și în situația în care acesta din urmă formulează o asemenea contestație. … 24.Totodată, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestația creditorului, debitorul obligației va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Având în vedere conținutul normativ al art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat că aceste prevederi legale reglementează o intervenție etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs, iar măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competență constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetățenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului intervine un aspect care ține de impreviziune. Curtea a constatat, de asemenea, că această orientare legislativă a ținut seama de realitățile socioeconomice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum și de particularitățile și specificul circumstanțelor referitoare la iminența începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relația profesionist – consumator, în care acesta din urmă se află într-o situație de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părți există o neînțelegere apărută cu privire la existența impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive în cauza care tranșează problema litigioasă dintre părți. … 25.Cu privire la prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acel prilej s-a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 are în vedere, ca și în cazul art. 8 alin. (1) din aceeași lege, două etape cu o semnificație deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părți și privește procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părțile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică și trebuie parcursă indiferent că bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuționale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a doua etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenția instanțelor judecătorești la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligațiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul și al evitării, pe cât posibil, a intervenției în cadrul raporturilor contractuale a instanței judecătorești. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voință al părților, fără intervenția instanțelor judecătorești, apelarea la forța de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părțile nu ajung la un consens. … 26.Prin urmare, a apela direct la instanța judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acțiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanțele judecătorești fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acțiunea debitorului. Acesta a fost și sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, pe motiv că însăși acțiunea principală era inadmisibilă. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanție pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării și de abia după aceea să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru constatarea stingerii datoriei. … 27.În privința bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficțiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanției a fost vândut la un preț mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituția de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obținute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum și, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficțiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de față, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, și este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părți în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor și creditor riscul supraadăugat. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind așadar o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Așadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție. … 28.Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva autoarei-debitoare Daniela Călinescu, Curtea observă că aceasta susține faptul că, având în vedere scopul urmărit prin adoptarea Legii nr. 77/2016, introducerea unui plafon cu privire la cuantumul sumei împrumutate aduce atingere principiului constituțional al egalității în drepturi. În acest context, prin Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, Curtea a reținut că, indiferent de momentul la care a fost încheiat un contract de credit, sub imperiul reglementării vechiului Cod civil sau al celei din actualul Cod civil, și independent de incidența Legii nr. 77/2016 (sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 din lege), instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Așadar, în lipsa acordului părților și în temeiul art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al art. 1.271 din actualul Cod civil, instanța judecătorească va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie păstrarea contractului de credit în forma agreată de părți la data semnării sale, fie adaptarea contractului în forma pe care instanța o decide, fie încetarea sa. … 29.De asemenea, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia s-ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidența art. 4 și, implicit, a prevederilor Legii nr. 77/2016, întrucât orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, are deschisă calea unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispozițiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile. Curtea a mai reținut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depășește echivalentul în lei a 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei a 250.000 euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. … 30.Așa fiind, Curtea a constatat că protecția specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituție, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depășește 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă și acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea și în prezentele cauze. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește art. 11 teza întâi, raportat la art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, referitor la celelalte prevederi ale acestui act normativ, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4), precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua și a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. și, respectiv, de către Daniela Călinescu în Dosarul nr. 15.746/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește