DECIZIA nr. 377 din 29 iunie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 10 octombrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 6REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 11REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 6
ART. 12REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 74 03/03/2022
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 118
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid-Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin raportare la dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ, excepție ridicată de Mihai Popescu în Dosarul nr. 680/828/2019 al Judecătoriei Topoloveni. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.122D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că autorul excepției își fundamentează întreaga motivare prin raportare la alte dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, și nu la dispoziții din Legea fundamentală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 680/828/2019, Judecătoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin raportare la dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției la regimul circulației rutiere.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă neconcordanțele normative din Codul rutier, în sensul că din examinarea comparativă a dispozițiilor mai sus menționate se constată o dublă contradicție legislativă, respectiv o dublă inechitate legislativă. Arată, astfel, că, dintre încălcările Codului rutier, cele mai grave sunt, firește, infracțiunile rutiere, iar contravențiile rutiere ar trebui diferențiate sub aspectul sancțiunilor aplicabile. Or, art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede aceeași sancțiune complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru depășirea limitei legale de viteză cu mai mult de 50 km/h, ca și art. 103 alin. (1) lit. c) din același act normativ, pentru situația când fapta conducătorului de autovehicul a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației rutiere. Pe de altă parte, apreciază că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile este neconstituțională și în raport cu dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care prevăd că se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârșit contravenții care cumulează 15 puncte de penalizare, context în care susține că la 14 puncte de penalizare ar trebui aplicată sancțiunea avertismentului. Cum prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat în cauză i-au fost aplicate 9 puncte de penalizare, autorul excepției susține că instanța de judecată ar trebui să facă aplicabilitatea art. 103 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și să înlocuiască sancțiunea suspendării dreptului de a conduce pentru 90 de zile cu sancțiunea avertismentului.7.Judecătoria Topoloveni apreciază că se impune respingerea excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că stabilirea sancțiunilor contravenționale reprezintă atributul legiuitorului, iar dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prin raportare la dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ nu sunt contradictorii, ci se aplică în raport cu situații de fapt diferite.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin raportare la cele ale art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ, ordonanță republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul cuprins normativ: – Art. 102 alin. (3) lit. e):Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (…)e)depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.;– Art. 103 alin. (1) lit. a) și c):Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune:a)pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârșit contravenții care cumulează 15 puncte de penalizare; (…)c)pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.12.Autorul excepției nu precizează care sunt normele constituționale pretins încălcate prin reglementarea criticată, ci doar solicită soluționarea cauzei cu respectarea art. 6 din Codul de procedură civilă și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul respectării dreptului său la un proces echitabil cu ocazia judecării plângerii contravenționale.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 74 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 21 iunie 2022, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Prin această decizie, la paragrafele 20-24, Curtea a reținut că dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 se aplică în egală măsură tuturor conducătorilor de autovehicule care săvârșesc respectivele fapte, fără discriminare, având drept criteriu obiectiv depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, iar stabilirea unui astfel de criteriu se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului.14.Curtea a mai statuat că reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală, amenda, și a uneia sau mai multor sancțiuni complementare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale și convenționale privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât aceste sancțiuni au drept scop înlăturarea stării de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Persoana sancționată contravențional are posibilitatea de a formula plângere, în condițiile art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, cadru în care, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanța de judecată, verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunilor aplicate Așa fiind, instanțele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15.Curtea a mai precizat că reglementarea de către legiuitor a aplicării obligatorii, împreună cu sancțiunea principală a amenzii, a sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere sau a dovezii înlocuitoare a acestuia, prevăzută la art. 111 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență criticată, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. e) din același act normativ, respectiv al depășirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, aplicare ce nu este lăsată la aprecierea organului constatator, este consecința legăturii directe în care se află cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia. În consecință, o atare reglementare asigură ocrotirea unor valori sociale de o însemnătate sporită, precum viața, integritatea fizică și sănătatea participanților la traficul rutier, proprietatea publică și privată și mediul înconjurător.16.Distinct de jurisprudența mai sus menționată, Curtea constată însă că în prezenta cauză autorul excepției deduce, în concret, pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prin raportare la dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ, mai exact din examinarea comparativă a acestora, în opinia acestuia fiind instituită o dublă contradicție și inechitate legislativă. 17.Or, din perspectiva criticilor astfel formulate, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“, într-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele. Așadar, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. 18.Mai mult decât atât, Curtea reține că autorul excepției nu precizează care sunt normele constituționale pretins încălcate prin reglementarea criticată din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, menționând doar că solicită soluționarea cauzei sale cu respectarea art. 6 din Codul de procedură civilă și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul respectării dreptului său la un proces echitabil cu ocazia judecării plângerii contravenționale care constituie obiectul prezentei cauze. Prin prisma unei atari situații, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. În aceste condiții, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie a lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. 19.Curtea a arătat, totodată, că neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional sau trimiterea generică la încălcarea Constituției constituie un motiv de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune, întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita decât la sesizare controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin raportare la dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. a) și c) din același act normativ, excepție ridicată de Mihai Popescu în Dosarul nr. 680/828/2019 al Judecătoriei Topoloveni.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Topoloveni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x