DECIZIA nr. 377 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de George Gătej în Dosarul nr. 20.832/197/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 787D/2018. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că obligația informării organelor judiciare cu privire la schimbarea domiciliului subzistă pe toată perioada procesului penal, corelativ drepturilor procesuale ale inculpatului, inclusiv cel al comunicării actelor procesuale la adresa la care locuiește acesta. Referitor la sintagma „se consideră că le-a luat la cunoștință“, în situația schimbării domiciliului, fără încunoștințarea organelor judiciare, apreciază că nu se poate pretinde că autoritățile nu respectă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale inculpatului. Consideră că o comparare a inculpatului cu martorul, din această perspectivă, nu subzistă, deoarece este vorba despre subiecți procesuali diferiți, cu drepturi procesuale diferite.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.832/197/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de George Gătej în soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 2.423 din 8 decembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 20.832/197/2017, prin care a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul, autor al excepției, condamnat prin Sentința penală nr. 2.125 din 17 noiembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Brașov, definitivă prin Decizia nr. 237/Ap din 23 martie 2017 a Curții de Apel Brașov. În motivarea apelului, apelantul, autor al excepției, a arătat, printre altele, că, în mod eronat, instanța de judecată s-a raportat la dispozițiile art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală în analiza cererii sale, deoarece această dispoziție nu era aplicabilă în speță, el neschimbându-și adresa pe durata procesului penal derulat împotriva sa și care a făcut obiectul Dosarului penal nr. 2.323.197/2014*, ci a locuit neîntrerupt la aceeași adresă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că normele criticate încalcă libertatea individuală și dreptul la apărare. Susține, totodată, că, pentru a fi constituțională, norma criticată trebuie modificată în așa fel încât să nu mai impună o obligație pe termen nelimitat suspectului sau inculpatului, pentru că, în prezent, această obligație operează fără nicio limită în timp. Apreciază că sintagma „se consideră că le-a luat la cunoștință“ trebuie eliminată, fiind neconstituțională, pentru că este, implicit, o pedeapsă abuzivă ce suprimă dreptul la apărare, libertatea individuală și accesul la justiție. Consideră, în plus, că norma criticată este de natură a discrimina suspectul sau inculpatul față de martorii din proces, care, în cazul în care nu respectă aceeași obligație de a înștiința organele judiciare despre schimbarea locuinței, pot fi sancționați doar cu amenda judiciară. Apreciază că norma criticată nu întrunește nici cerințele de claritate și previzibilitate, întrucât nu este specificat, în mod clar, în cuprinsul textului, ce înseamnă o schimbare de locuință. Consideră că, în cazul său concret – călătorește frecvent în Europa, însă când revine în România are aceeași locuință -, nu este aplicabilă norma prevăzută de art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția penală, exprimându-și opinia, reține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Relativ la critica referitoare la caracterul perpetuu al obligației suspectului sau inculpatului de înștiințare a organelor judiciare despre schimbarea locuinței, reține că această obligație are o configurație temporală bine stabilită, operând exclusiv pe durata procesului penal derulat împotriva unei anumite persoane. Astfel, constată că momentul în care debutează această obligație este cel al aducerii la cunoștință de către organele judiciare, urmând ca ea să înceteze atunci când în cauză se pronunță o soluție definitivă. Obligația de aducere la cunoștința organelor judiciare a schimbării locuinței se înscrie în setul de obligații pe care legiuitorul le poate pune, în mod firesc, în sarcina participanților la procesul penal. Aceasta nu poate fi considerată, în mod automat, ca o încălcare a dreptului la apărare ori la libertatea individuală a persoanei, pe de o parte, pentru că niciunul dintre aceste drepturi nu are caracter absolut, așa cum s-a subliniat în mod constant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, constată că obligația în discuție nu este nici excesivă, aceasta presupunând din partea destinatarilor ei doar bună-credință în relația cu organele judiciare și un minim efort, mai ales în contextul multitudinii de mijloace de comunicare la distanță care pot fi utilizate pentru a lua legătura cu organele judiciare. Cât privește prezumția pe care o instituie norma criticată, de luare la cunoștință a actelor de procedură emise și comunicate suspectului sau inculpatului în procesul respectiv, constată că aceasta are un dublu rol, extrem de important pentru buna desfășurare a procesului penal. Astfel, pe de o parte, această prezumție constituie o sancțiune a suspectului sau a inculpatului nediligent ori de rea-credință pe parcursul procesului penal, iar, pe de altă parte, utilizarea acestei prezumții permite desfășurarea în bune condiții a procedurilor penale în cazurile în care suspecții sau inculpații își schimbă locuința fără a anunța nici organele judiciare și nici autoritățile care țin evidența datelor de identificare a persoanelor, așa încât comunicarea efectivă către aceștia a actelor de procedură devine imposibilă fără vreo culpă din partea organelor judiciare. Apreciază, totodată, că noțiunea de „schimbare de locuință“ nu poate fi considerată vagă, fiind evident că prin această sintagmă legiuitorul a urmărit să desemneze imobilul, adresa unde o anumită persoană locuiește efectiv și, implicit, unde poate fi găsită în mod obișnuit pentru a-i fi comunicate actele de procedură într-o cauză penală.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autorul excepției invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală și ale art. 70 din Codul de procedură penală din 1968. Având în vedere motivele de neconstituționalitate dezvoltate în notele scrise precitate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală și ale art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968, având următorul cuprins: – Art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală:(2)Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoștință drepturile prevăzute la art. 83, precum și următoarele obligații: […]b)obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință. …  … – Art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968:Învinuitului sau inculpatului i se aduce la cunoștință și obligația să anunțe în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a locuinței pe parcursul procesului penal. …  … 11.În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 referitor la libertatea individuală și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, pentru a facilita chemarea suspectului sau a inculpatului de către organele judiciare, în vederea audierii ori pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a participa la diverse procedee probatorii ce se realizează pe parcursul desfășurării procesului penal, precum și pentru a lua cunoștință de termenele de judecată în fața instanței, legiuitorul a reglementat – în acord cu dispozițiile constituționale privind liberul acces la justiție și dreptul la apărare – la art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală, similar normelor art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968, obligația în sarcina suspectului sau a inculpatului de a notifica, în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei/locuinței.  … 13.Legiuitorul nu folosește noțiunea de „domiciliu“, întrucât există posibilitatea ca suspectul sau inculpatul să solicite citarea la o altă adresă decât cea de domiciliu, ipoteză în care există obligația de a notifica și schimbarea acestei adrese. Curtea constată că noțiunile „schimbare a adresei“/„schimbare a locuinței“ întrunesc cerințele de claritate, prin acestea legiuitorul urmărind să desemneze imobilul, adresa unde o anumită persoană locuiește efectiv și, implicit, unde poate fi găsită în mod obișnuit pentru a-i fi comunicate actele de procedură întro cauză penală. … 14.Totodată, Curtea reține că obligația suspectului sau a inculpatului de înștiințare a organelor judiciare despre schimbarea adresei/locuinței are o configurație temporală bine stabilită, operând exclusiv pe durata procesului penal derulat împotriva unei anumite persoane. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere judiciară și se sancționează, potrivit art. 283 alin. (4) lit. k) din Codul de procedură penală, cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei. De asemenea, în ipoteza nerespectării obligației reglementate la art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală, citațiile și orice alte acte procesuale se consideră legal comunicate la adresa indicată inițial („se consideră că le-a luat la cunoștință“).  … 15.În ceea ce privește această din urmă prezumție pe care o instituie norma procesual penală criticată, de a lua cunoștință de actele de procedură emise și comunicate suspectului sau inculpatului în procesul penal, Curtea constată că aceasta are ca scop buna desfășurare a procesului penal. Astfel, această prezumție constituie o sancțiune a suspectului sau a inculpatului nediligent ori de rea-credință pe parcursul procesului penal, după cum utilizarea acestei prezumții permite desfășurarea în bune condiții a procedurilor penale în cazurile în care suspecții sau inculpații își schimbă adresa/locuința fără a anunța organele judiciare și autoritățile care țin evidența datelor de identificare a persoanelor, așa încât comunicarea efectivă către aceștia a actelor de procedură devine imposibilă fără vreo culpă din partea organelor judiciare. … 16.Autorul excepției invocă și o pretinsă discriminare a suspectului sau a inculpatului față de martorii din proces, în cazul cărora, nerespectarea aceleiași obligații de a înștiința organele judiciare despre schimbarea adresei poate fi sancționată doar cu amenda judiciară. Curtea reține însă că această diferență de regim juridic în sancționarea obligației de înștiințare a organelor judiciare despre schimbarea adresei/ locuinței nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în repetate rânduri, că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, și Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Gătej în Dosarul nr. 20.832/197/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală și ale art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește