DECIZIA nr. 375 din 30 mai 2017

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) ultima teză, art. 55 și ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor art. 395 alin. (1) și (2), art. 398 alin. (1) și (2), art. 401 și ale art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Cârcei în Dosarul nr. 13.370/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.154D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 27 aprilie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 9 mai 2017. La acea dată, Curtea a dispus, potrivit art. 57 și art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 30 mai 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 23 mai 2016, așa cum a fost îndreptată prin Încheierea dată în Camera de consiliu din data de 21 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.370/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) ultima teză, art. 55 și ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor art. 395 alin. (1) și (2), art. 398 alin. (1) și (2), art. 401 și ale art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elena Cârcei, într-o cauză, aflată în stadiul procesual al apelului, referitoare la soluționarea unei cereri având ca obiect obligarea Înaltei Curți de Casație și Justiție la plata unei indemnizații egale cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.  … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea susține că, până în prezent, nu s-au înființat tribunale specializate în materia dreptului muncii și asigurărilor sociale prin lege organică, potrivit art. 126 alin. (5) din Constituție. Plecând de la această constatare, autoarea apreciază că prezența asistenților judiciari, „persoane din afara magistraturii“, în compunerea completelor specializate în materia dreptului muncii și asigurărilor sociale încalcă dispoziția constituțională care, fără echivoc, dispune numai cu privire la instanțele specializate înființate prin lege organică și la posibilitatea participării unor persoane din afara magistraturii numai în cadrul instanțelor astfel înființate, nu a prezenței lor în compunerea completelor de judecată specializate. … 5.Referitor la dispozițiile din Codul de procedură civilă criticate, autoarea se raportează, pe de o parte, la faptul că art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu îi enumeră pe asistenții judiciari, alături de judecători și magistrați-asistenți, printre cei care trebuie să semneze minuta și, pe de altă parte, la faptul că, în practică, asistenții judiciari semnează minutele, în acest fel votul lor dobândind caracter deliberativ, practică validată de unele instanțe judecătorești, cu încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție. … 6.Autoarea mai invocă și Hotărârea din 21 iulie 2009, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Luka împotriva României, cu privire la lipsa de independență și imparțialitate a asistenților judiciari în formațiunea colegială de judecată. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale arată că, în ceea ce privește prezența asistenților judiciari în constituirea completului de judecată, a participării acestora la deliberări și a semnării minutei, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constituționalității dispozițiilor legale care le instituie. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a constatat constituționalitatea art. 54 alin. (1) și art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, în temeiul cărora legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. În temeiul acestui mandat constituțional, legiuitorul instituie, prin art. 395 alin. (1) și (2), art. 398 alin. (1) și (2), art. 401 și art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, unele reglementări privitoare la deliberare, luarea hotărârii, întocmirea minutei și redactarea și semnarea hotărârilor judecătorești. Sunt invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale în materia accesului liber la justiție în scopul susținerii concluziei că dispozițiile legale criticate sunt conforme Constituției. … 10.Avocatul Poporului apreciază, raportându-se la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la dispozițiile art. 54 alin. (1) ultima teză, art. 55 și ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004, că excepția de neconstituționalitate având ca obiect aceste texte este neîntemeiată. Cu referire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, Avocatul Poporului arată că acesta sunt constituționale prin raportare la normele constituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 54 alin. (1) ultima teză, art. 55 și ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum și cele ale art. 395 alin. (1) și (2), art. 398 alin. (1) și (2), art. 401 și ale art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Textele criticate din Legea nr. 304/2004 au următorul cuprins: – Art. 54 alin. (1) ultima teză: „Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.“; … – Art. 55:(1)Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(2)Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.“ … – Titlul V – art. 110-115 – referitor la Asistenții judiciari  … Textele criticate din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:– Art. 395 alin. (1) și (2):(1)După închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra hotărârii ce urmează să pronunțe.(2)La deliberare iau parte numai membrii completului în fața cărora au avut loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii completului de judecată are îndatorirea să își exprime opinia, începând cu cel mai nou în funcție. Președintele își exprimă opinia cel din urmă.“; … – Art. 398 alin. (1) și (2):(1)Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată și se dă în numele legii.(2)Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecată. Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.“;  … – Art. 401:(1)După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.(2)Minuta, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători și, după caz, de magistratul-asistent, după care se va consemna într-un registru special, ținut la grefa instanței. Acest registru poate fi ținut și în format electronic.“; … – Art. 426 alin. (1)-(3):(1)Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea.(2)În cazul în care unul dintre judecători sau asistenți judiciari a rămas în minoritate la deliberare, el își va redacta opinia separată, care va cuprinde expunerea considerentelor, soluția pe care a propus-o și semnătura acestuia. De asemenea, judecătorul care este de acord cu soluția, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurentă.(3)Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată și de către grefier.“ …  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției, art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiției, art. 126 alin. (5) referitor la înființarea de instanțe specializate și art. 142 alin. (1) referitor la garantarea supremației Constituției de către Curtea Constituțională.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instituția asistenților judiciari a fost reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, motivat de faptul că situația economică impunea perfecționarea cadrului instituțional al soluționării conflictelor de muncă, precum și de Memorandumul încheiat între Guvern și marile confederații sindicale prin care s-a convenit reglementarea înființării, în cadrul instanțelor, a secțiilor pentru conflicte de muncă și a completelor pentru conflicte de muncă în cadrul cărora să funcționeze asistenți judiciari.  … 16.Astfel, prin ordonanța de urgență menționată, la art. 17 din Legea nr. 92/1992 au fost introduse 3 noi alineate, stabilindu-se, prin alin. (1^1), că, în cauzele privind conflictele de muncă și litigiile de muncă, hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului format dintr-un judecător și doi asistenți judiciari.  … 17.Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, a reținut că dispozițiile art. 17 alin. (1^1) din Legea nr. 92/1992, care prevăd că hotărârile în cauzele privind conflictele și litigiile de muncă, judecate în primă instanță, se iau cu votul majorității completului de judecată, sunt neconstituționale. În motivarea soluției pronunțate, Curtea a statuat că asistenții judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanțele de judecată decât o activitate de asistență la soluționarea de către judecător a cauzelor privind conflictele și litigiile de muncă, cu vot consultativ în luarea hotărârilor, iar nu o activitate de judecată, rezervată prin Legea fundamentală exclusiv judecătorului. … 18.Ca urmare a pronunțării deciziei Curții Constituționale, mai sus amintite, legiuitorul a modificat instituția asistenților judiciari prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002, și a transformat asistenții judiciari în magistrați consultanți, cu vot consultativ, statuând că judecarea, în primă instanță, a cauzelor privind conflictele de muncă se face de complete formate din doi judecători, asistați de doi magistrați consultanți, care participă la deliberări cu vot consultativ. Astfel, prin art. III alin. (1) al ordonanței de urgență menționate, legiuitorul a prevăzut că asistenții judiciari în funcție la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență sunt de drept magistrați consultanți, iar, prin pct. 2 al art. I, a introdus o nouă secțiune în cuprinsul capitolului II al titlului IV din Legea nr. 92/1992, secțiunea a II^1-a – Magistrații consultanți, și a stabilit, cu mai multă precizie, statutul juridic al acestora, reglementând numirea și eliberarea din funcție, atribuțiile magistratului consultant și răspunderea disciplinară. … 19.Ulterior acestor modificări legislative, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 327 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 28 februarie 2003) că participarea magistraților consultanți în completele de judecată care soluționează, în primă instanță, cauzele privind conflictele de muncă nu este contrară dispozițiilor constituționale. … 20.În continuare, Curtea observă că, prin adoptarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, legiuitorul a reînființat instituția asistenților judiciari, statuând, prin art. 105, că „magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale sau, după caz, al secțiilor sau completelor specializate“ și a stabilit că soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se face de un complet constituit din 2 judecători și 2 asistenți judiciari care participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează (art. 58 din Legea nr. 304/2004). … 21.În urma republicării Legii nr. 304/2004, reglementarea instituției asistenților judiciari se regăsește în dispozițiile art. 54, art. 55 și ale art. 110-115 din lege. Analizând dispozițiile legale menționate, Curtea a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 668 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2006, Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006, și Decizia nr. 655 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009) că asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, reglementarea prezenței acestora în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, s-a realizat printr-o normă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, și nu contravine prevederilor art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (1) și ale art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție. … 22.De altfel, Curtea observă că, prin Hotărârea din 23 aprilie 1987, pronunțată în Cauza Ettl și alții împotriva Austriei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistrații de profesie, la soluționarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenței și imparțialității instanței, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, s-a reținut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistrați, și persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoștințe sunt necesare pentru soluționarea acelor litigii. … 23.În continuare, în ceea ce privește înființarea tribunalelor de muncă, Curtea reține că, până la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2002, Legea nr. 92/1992, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/1999, prevedea, la art. 13, că ministrul justiției stabilește instanțele la care funcționează secții maritime și fluviale, precum și secții pentru conflicte de muncă și litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecății, iar, prin art. 15, statua că, la instanțele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă și litigiile de muncă, precum și de asigurări sociale, la care nu funcționează astfel de secții, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. … 24.Referitor la participarea asistenților judiciari în complete specializate, Curtea a reținut că funcționarea unor complete speciale, competente într-un anumit domeniu (de muncă, financiar, administrativ, comercial, militar), nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției și la statutul judecătorilor, ci, dimpotrivă, creează premisa perfecționării actului de justiție, cu respectarea principiilor și normelor stabilite prin Constituția României. În legătură cu critica potrivit căreia participarea asistenților judiciari la deliberări vine în contradicție cu dispozițiile constituționale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea a constatat că acest aspect este intim corelat cu competența Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, și că nu reprezintă o problemă care să afecteze constituționalitatea reglementării criticate de autoarea excepției, atât timp cât Constituția nu interzice expres înființarea unor complete speciale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 237 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 12 noiembrie 2011). … 25.Mai departe, Curtea constată că posibilitatea instituirii „tribunalelor muncii“ s-a prevăzut, pentru prima oară, în anul 2002, când, prin art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2002, s-a prevăzut că magistrații consultanți vor funcționa, potrivit dispozițiilor ordonanței de urgență, până la instituirea tribunalelor muncii, în condițiile legii. Așadar, până la înființarea acestora, potrivit legislației în vigoare, magistrații consultanți funcționau în cadrul completelor sau secțiilor specializate din cadrul instanțelor stabilite de ministrul justiției, conform legii. … 26.În continuare, Curtea reține că, prin revizuirea Constituției din 2003 și prin adoptarea Legii nr. 304/2004, a fost creat cadrul legal în vederea implementării principiului specializării, inclusiv prin crearea instanțelor specializate în anumite materii. … 27.Așadar, prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, dispozițiile constituționale ale art. 125 privind instanțele judecătorești (devenit art. 126 după republicarea Constituției) a fost modificat și prevede la alin. (5) teza a doua, astfel: „Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.“ … 28.De asemenea, la adoptarea Legii nr. 304/2004, astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit proiectul legii, s-a avut în vedere că specializarea instanțelor, prin înființarea tribunalelor pentru minori și familie, a tribunalelor de muncă și asigurări sociale, a tribunalelor comerciale și a celor administrativ-fiscale, este o măsură menită să contribuie la profesionalizarea și specializarea actului de justiție, precum și la asigurarea celerității în desfășurarea proceselor, prin degrevarea instanțelor de drept comun de judecarea anumitor tipuri de litigii. Prin urmare, Legea nr. 304/2004 a introdus și reglementat conceptul de tribunal specializat, statuând că justiția se realizează și prin tribunale specializate [art. 2 alin. (2) lit. d) din lege], reglementate, pe domenii, în cuprinsul art. 35 alin. (1) din lege, urmând să funcționeze, cel mai târziu, la data de 1 ianuarie 2008. Legea nr. 304/2004 a mai prevăzut că datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției [art. 130 alin. (2) din lege], iar, până la înființarea tribunalelor specializate în toate județele și în municipiul București, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcționa secții sau complete specializate [art. 130 alin. (4) din lege]. … 29.În continuare, Curtea reține că Legea nr. 304/2004 a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. La adoptarea Legii nr. 247/2005, legiuitorul a avut în vedere, astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit proiectul legii, specializarea judecătorilor, prin instituirea obligativității formării de secții sau complete specializate, în cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, urmând să se renunțe la înființarea, în mod obligatoriu, a tribunalelor specializate în anumite materii, astfel încât, în cazul în care se va considera necesar, acestea vor putea fi înființate, în funcție de cerințele practicii judiciare. Această schimbare de optică a legiuitorului a avut în vedere, pe de o parte, imposibilitatea înființării de instanțe specializate până la data stabilită prin lege, iar, pe de altă parte, evaluarea în curs a instanțelor specializate deja înființate. … 30.Prin urmare, s-a prevăzut că justiția se realizează și prin tribunale specializate [art. 2 alin. (2) lit. d) din lege], care se pot înființa în domeniile (de muncă, financiar, administrativ, comercial), de competența secțiilor sau completelor specializate care funcționează în cadrul tribunalelor de drept comun [art. 34 alin. (4) și art. 35], iar datele la care vor începe să funcționeze și localitățile în care își vor desfășura activitatea se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 142). … 31.Ulterior, în anul 2013, prin Legea nr. 296/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, legiuitorul a reglementat, într-un mod mai clar, preluarea competenței de la tribunalul de drept comun la tribunalul specializat. În acest sens, a statuat că tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează, iar cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare [art. 37 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004]. De asemenea, s-a prevăzut că datele de la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate, județele și localitățile în care vor începe să funcționeze, denumirea acestora, precum și domeniile în care vor funcționa se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 142 din Legea nr. 304/2004). … 32.Așadar, Curtea reține că tribunalele specializate sunt înființate în baza legii, respectiv a Legii nr. 304/2004, lege cu caracter organic, urmând ca, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, să se stabilească, în mod concret, data, județele și localitățile, denumirea și domeniile în care acestea încep efectiv să funcționeze. Faptul că, până în prezent, nu au fost stabilite, prin reglementarea subsecventă reglementării primare, în mod concret, parametrii de funcționare, nu este de natură să pună în discuție conformitatea textelor legale criticate cu dispozițiile art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție care se referă exclusiv la înființarea de instanțe specializate, și nu la aspecte precum datele, județele și localitățile, denumirea sau domeniile în care, efectiv, vor funcționa. … 33.Față de evoluția normativă prezentată, Curtea reține că asistenții judiciari, începând cu anul 1999, au funcționat în cadrul secțiilor/completelor specializate din cadrul instanțelor de drept comun, astfel cum au fost stabilite prin ordin al ministrului justiției, în funcție de volumul de activitate și natura cauzelor, urmând să își desfășoare activitatea în acest plan organizatoric, până la înființarea tribunalelor de muncă. Și în baza legislației din 2004, care a introdus și reglementat conceptul de tribunal specializat, activitatea asistenților judiciari a continuat și continuă sub această formă, până la finalizarea tranziției către tribunalul specializat, respectiv până la începerea funcționării acestora. … 34.Or, organizarea, în cadrul instanțelor judecătorești, a unor secții formate din judecători specializați în anumite materii reprezintă o formă de eficientizare a activității de judecată. Aceste secții fac parte integrantă din instanțele judecătorești, astfel cum sunt configurate la nivelul Legii fundamentale. Ele reprezintă elemente structurale ale instanțelor, prezentând caracteristicile intrinseci unei instanțe de judecată. Covârșitoarea majoritate a instanțelor din țară sunt organizate pe secții. Or, concluzia în sensul că, de vreme ce secțiile nu constituie instanțe de judecată, litigiile susceptibile de a fi deduse judecății nu ar mai putea fi judecate, întrucât nu ar exista instanțe, ci doar secții care nu au competența de a exercita atribuțiile unei instanțe, este inacceptabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 655 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2017, paragraful 16). … 35.Așadar, faptul că, în prezent, asistenții judiciari intră în componența unor complete specializate ale instanțelor judecătorești și nu ale tribunalelor specializate trebuie înțeles ca o situație tranzitorie, care nu este de natură a aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (5) teza a doua, câtă vreme legiuitorul a înființat tribunale specializate, creând, prin lege organică, temeiul juridic al funcționării acestora. Prin urmare, Curtea reține că dispoziția constituțională a art. 126 alin. (5) teza a doua nu exclude funcționarea tranzitorie a completelor sau secțiilor specializate în compunerea cărora intră asistenți judiciari. Însă, această situație este temporară, întrucât autoritățile publice competente, respectiv ministrul justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, au obligația de a da eficiență art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție, în sensul reglementării organizării și funcționării instanțelor specializate. … 36.În continuare, în ceea ce privește dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea reprezintă norme de procedură privind deliberarea, luarea hotărârii, întocmirea minutei și semnarea hotărârilor judecătorești, care privesc și ipoteza litigiilor de muncă în care completul este constituit prin includerea asistenților judiciari. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură, reglementate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 din Legea fundamentală, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 37.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că asistenții judiciari, contrar dispozițiilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, semnează minutele sentinței/hotărârilor tribunalului, alături de judecători. În plus, autoarea arată că instanțele de control judiciar resping motivele de apel prin care se critică această practică, cu motivarea că asistenții judiciari nu sunt vizați de acest text. În acest fel, arată autoarea, se ajunge la situația în care, în realitate, votul asistenților judiciari, majoritari în compunerea completului, capătă un caracter deliberativ.  … 38.Curtea reține că această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată. Semnarea minutei de către asistenții judiciari nu reprezintă un temei pentru a susține că votul lor capătă caracter deliberativ. Nu există nicio contradicție între, pe de o parte, participarea asistenților judiciari la deliberări cu rol consultativ și, pe de altă parte, semnarea minutei de către aceștia. Această concluzie este întărită și de dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora „Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate“. … 39.Cu referire la critica autoarei potrivit căreia sintagma „complet de judecată“ este incompatibilă cu votul consultativ al asistenților judiciari care intră în compunerea completelor judecată care soluționează, în primă instanță, cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale, Curtea reține că legiuitorul primar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, este liber să configureze orice noțiuni și concepte juridice, desigur cu respectarea exigențelor constituționale. Reglementarea, deopotrivă, a posibilității asistenților judiciari de a face parte din complete de judecată și participarea acestora la deliberări cu vot consultativ, și nu deliberativ, nu încalcă dispozițiile Constituției invocate de autoarea excepției.  … 40.În ceea ce privește critica autoarei excepției referitoare la lipsa de independență și imparțialitate a asistenților judiciari, formulată prin raportare la cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 21 iulie 2009, pronunțată în Cauza Luka împotriva României, Curtea Constituțională o consideră, de asemenea, neîntemeiată. În primul rând, reglementarea actuală a statutului asistenților judiciari conține suficiente elemente care să asigure respectarea de către aceștia, în participarea la actul de justiție, a unor minime criterii de obiectivitate. Astfel, dispozițiile în vigoare ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 conțin o serie de reglementări prin care asistenților judiciari le este asigurat un statut similar cu cel al judecătorilor. Cele mai semnificative sunt acelea referitoare la condiția ca asistenții judiciari să fie licențiați în drept, dispoziția potrivit căreia aceștia se supun numai legii, la prevederea potrivit căreia dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari sau aceea potrivit căreia asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.  … 41.În al doilea rând, faptul că asistenții judiciari nu sunt judecători, că nu beneficiază, deci, de imparțialitatea și independența necesare realizării justiției în condiții de obiectivitate nu este de natură să pună în discuție compatibilitatea participării lor în completele pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale cu textele constituționale invocate de autoarea excepției, câtă vreme votul lor nu este deliberativ, ci consultativ.  … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Cârcei în Dosarul nr. 13.370/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 54 alin. (1) ultima teză, art. 55 și ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 395 alin. (1) și (2), art. 398 alin. (1) și (2), art. 401 și ale art. 426 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește