DECIZIA nr. 375 din 3 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 27 iulie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ActulREFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 1REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 382 28/05/2019
ART. 3REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 3REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 4REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 4REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 5REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 5REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 9REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 382 28/05/2019
ART. 11REFERIRE LALEGE 360 21/09/2006
ART. 11REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 12REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 237
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 382 28/05/2019
ART. 16REFERIRE LALEGE 359 08/09/2004 ART. 31
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 382 28/05/2019
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 365 02/06/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 22 21/01/2015
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, excepție ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Baia Mare – Secția civilă în Dosarul nr. 3.779/182/2017 al acestei instanțe. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.858D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. În acest sens invocă Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, prin care Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, sunt neconstituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.779/182/2017, Judecătoria Baia Mare – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată, cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect „succesiune“.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în forma în vigoare la data de 24 august 2006, sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție, referitoare la dreptul de proprietate privată. Raportat la cauza concretă dedusă judecății, instanța de judecată arată că, întrucât patrimoniul Societății Socprodcom – S.R.L. a fost constituit prin aportul asociaților, după lichidarea și radierea societății, bunurile rămase trebuie să revină acționarilor/asociaților, în condițiile legii. Însă, prin prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, bunurile societății radiate sunt calificate automat ca fiind bunuri abandonate și trecute în proprietatea statului. Așa fiind, în opinia instanței, aplicarea acestui text de lege, indiferent de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze, echivalează cu o expropriere de fapt, fără o justificare obiectivă și fără o justă despăgubire. Instanța menționează, totodată, că în expunerea de motive a Legii nr. 360/2006, prin care art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 a fost modificat în sensul că „bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului, în condițiile alin. (5), revin asociaților“, s-a subliniat faptul că această modificare a fost determinată tocmai de necesitatea protejării dreptului de proprietate privată.6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,art. 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 360/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 22 septembrie 2006, care prevedeau că „Bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului, în condițiile alin. (5) și (6), se consideră bunuri abandonate“.10.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, acestea contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 10 iulie 2019, prin care Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, în redactarea anterioară modificării acestuia prin Legea nr. 360/2006, este contrară exigențelor constituționale stabilite prin art. 44 din Legea fundamentală.12.În esență, prin decizia de admitere precitată, Curtea a reținut că regimul juridic de bunuri abandonate conferit bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului este, în concepția legiuitorului, consecința pasivității persoanei juridice în îndeplinirea unor obligații ce îi reveneau pe parcursul derulării procedurii prevăzute de Legea nr. 359/2004. Sancțiunea instituită de legiuitor pentru neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de înregistrare este dizolvarea de drept a persoanei juridice, iar ulterior, în lipsa unor diligențe manifestate de persoana juridică în cadrul procedurii judiciare specializate, în care au fost prevăzute remediile procedurale prin care se putea obține înlăturarea acestei sancțiuni, legiuitorul a stabilit ca persoana juridică să fie radiată, din oficiu, din registrul comerțului, iar bunurile rămase în patrimoniul acesteia să fie considerate bunuri abandonate. În acest context, Curtea a reținut că exigența cu care legiuitorul reglementează organizarea și funcționarea societăților comerciale se datorează implicațiilor profunde produse de prezența societății comerciale în mediul economic ca principal vector al vieții comerciale.13.Curtea a subliniat însă că legiuitorul nu poate converti neglijența sau pasivitatea persoanei juridice într-o sancțiune disproporționată, de natură a afecta iremediabil dreptul de proprietate al acesteia, astfel încât, prin decizia precitată, a analizat dacă măsura reglementată prin actul normativ criticat aduce atingere dreptului de proprietate privată al persoanei juridice și, respectiv, al asociaților acesteia. Astfel, Curtea a menționat faptul că, de principiu, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului. Curtea a constatat însă că prin încadrarea bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului ca bunuri abandonate și trecerea acestora în proprietatea privată a statului legiuitorul a încălcat această condiție de rezonabilitate, întrucât, prin efectul prevederilor de lege criticate, se produce un dezechilibru între interesul statului și cel al persoanei juridice, în defavoarea acesteia din urmă. Curtea a apreciat că scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea criticată este unul legitim, și anume acela de a responsabiliza, disciplina și totodată de a sancționa persoana juridică/societatea comercială pentru nerespectarea dispozițiilor legale care instituiau obligația de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală. Însă opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice ca fiind bunuri abandonate nu este o măsură necesară atingerii scopului menționat, ci, dimpotrivă, reprezintă o măsură disproporționată care depășește cadrul constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Curtea a subliniat astfel că scopul urmărit de legiuitor putea fi atins prin atribuirea asociaților/acționarilor societății dizolvate a bunurilor rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia din registrul comerțului, în acest sens fiind, de altfel, și prevederile art. 237 alin. (13) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.14.Așa fiind, Curtea a constatat că măsura trecerii acestor bunuri în proprietatea privată a statului este una excesivă, ducând la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile și interesele în concurs, respectiv interesul statului de a lua măsurile necesare în vederea fluidizării și simplificării procedurilor, precum și a asigurării transparenței în mediul de afaceri, deci a desfășurării în condiții optime a activității economice, pe de o parte, și dreptul de proprietate al persoanei juridice, pe de altă parte.15.Totodată, Curtea a reținut că reglementarea criticată este nejustificată și prin prisma faptului că sancțiunea aplicată persoanei juridice se răsfrânge, implicit, și asupra asociaților societății dizolvate și, ulterior, radiate din registrul comerțului. Așa fiind, Curtea a constatat că atribuirea regimului de bunuri abandonate ca sancțiune pentru lipsa de diligență a persoanei juridice reprezintă o măsură care depășește limitele a ceea ce este necesar pentru atingerea scopului avut în vedere, iar măsura legislativă adoptată de legiuitor este una de natură a deturna scopul pe care acesta și-a propus să îl realizeze, respectiv responsabilizarea/disciplinarea persoanei juridice. Nu se mai poate vorbi deci despre un scop legitim, ci se pune problema îmbogățirii fără justă cauză a statului, această măsură nefiind motivată de interesul sau de utilitatea publică, ci echivalează cu o confiscare a patrimoniului persoanei juridice, consecința fiind suprimarea dreptului de proprietate al persoanei juridice și, implicit, al asociaților acesteia.16.Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, și având în vedere faptul că data sesizării Curții Constituționale, respectiv 18 octombrie 2018, este anterioară datei la care excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 a fost admisă prin Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate invocată în prezenta cauză urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.17.În aceste condiții, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul Deciziei nr. 382 din 28 mai 2019, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 360/2006, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Baia Mare – Secția civilă în Dosarul nr. 3.779/182/2017 al acestei instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x