DECIZIA nr. 373 din 31 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Ploiești – Secția civilă în Dosarul nr. 16.688/281/2016 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.309D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că instanța constituțională s-a mai pronunțat asupra textelor legale criticate, spre exemplu prin Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.688/281/2016, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 sunt neconstituționale în măsura în care restrâng aplicarea principiului constituțional al retroactivității dispozițiilor art. I pct. 2 din același act normativ, dispoziții legale care constituie o lege contravențională mai favorabilă, ale cărei efecte și arie de aplicare nu pot fi restrânse prin art. II din același act normativ, ci trebuie determinate conform art. 15 alin. (2) din Constituție. Instanța apreciază că dispozițiile art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012, prin care se abrogă dispozițiile art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, constituie o lege contravențională mai favorabilă ale cărei efecte și arie de aplicare nu pot fi restrânse prin art. II din același act normativ, ci trebuie determinate potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut deja că abrogarea dispozițiilor privind tariful de despăgubire constituie o lege contravențională mai favorabilă în sensul art. 15 alin. (2) din Constituție (Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013), iar efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută (Decizia nr. 112 din 6 martie 2014). Instanța precizează că a menționat jurisprudența Curții Constituționale, întrucât practica judiciară în materie este neunitară, unele instanțe apreciind că dispozițiile legale invocate nu au caracter de lege contravențională mai favorabilă, întrucât tariful de despăgubire prevăzut anterior de art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu reprezintă o sancțiune contravențională, ci o despăgubire civilă. Se mai arată că instanța constituțională a analizat dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 atât prin raportare la art. 16 din Constituție, reținând că acestea nu creează o discriminare, cât și prin raportare la art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, însă doar sub aspectul constituționalității producerii de efecte retroactive. … 6.Însă, în prezenta cauză, dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 sunt criticate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție prin prisma restrângerii principiului constituțional al retroactivării legii contravenționale mai favorabile cuprins în art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012. Astfel, apreciază că principiul constituțional al retroactivității legii contravenționale mai favorabile se aplică în mod direct art. I pct. 2 din lege, iar a interpreta dispozițiile art. II din lege în sensul că doar persoanele vizate de acestea pot beneficia de abrogarea art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 ar conduce la restrângerea acestui principiu constituțional. … 7.În concluzie, instanța arată că dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 sunt constituționale în măsura în care nu restrâng aplicarea retroactivității dispozițiilor art. I pct. 2 din aceeași lege, constând în abrogarea art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. … 8.Referitor la dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța apreciază că acestea sunt neconstituționale în măsura în care împiedică invocarea, pe calea contestației la executare, a legii contravenționale mai favorabile intervenite după întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, dar înainte de executarea sancțiunilor și, eventual, a tarifelor de despăgubire aplicate prin acesta. Prin urmare, a interpreta dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă în sensul imposibilității invocării în cadrul contestației la executare a legii contravenționale mai favorabile, pentru motivul că petentul avea la dispoziție calea plângerii contravenționale, i-ar restrânge dreptul de acces la justiție, în condițiile în care nici prin intermediul acesteia nu ar putea beneficia de examinarea drepturilor invocate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în privința dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012, instanța constituțională a mai analizat constituționalitatea reglementărilor menționate, în raport cu critici asemănătoare, în acest sens fiind spre exemplu Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013. Referitor la dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Guvernul arată, în esență, că procesul-verbal de constatare și sancționare a faptelor contravenționale întocmit potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 nu poate forma obiectul unei analize pe fond în cadrul contestației la executare, într-o astfel de situație existând o procedură specială, aceea a plângerii contravenționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, precum și ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, texte legale care au următorul cuprins:– Art. II din Legea nr. 144/2012: „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.“; … – Art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.“ …  … 14.În opinia instanței de judecată, autoare a excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 511 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, Curtea a observat că, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, actele normative pot cuprinde, pe lângă amenda contravențională ca sancțiune de drept administrativ, și tarife de determinare a despăgubirilor pentru prejudiciile pricinuite prin săvârșirea contravenției. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, „contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4“. … 16.De asemenea, Curtea a menționat că, în concepția Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. de a beneficia de repararea prejudiciului (uzarea și degradarea drumurilor naționale) cauzat (prejudiciul fiind rezultatul direct al acțiunii de folosire a drumurilor naționale fără plata rovinietei) prin fapta ilicită săvârșită de utilizator (folosirea drumului național fără plata rovinietei). Așadar, obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecință a răspunderii pentru săvârșirea unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. În acest context, Curtea a observat că art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 a abrogat art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, mai sus menționat, „astfel încât nedeținerea rovinietei valabile atrage sancțiunea contravențională, dar, de la data intrării în vigoare a legii, nu mai atrage obligația plății tarifului de despăgubire“. … 17.Referitor la pretinsa discriminare, prin Decizia nr. 165 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 16 iunie 2015, paragraful 14, Curtea a reținut că „cele două categorii de persoane, respectiv contravenienții care au contestat tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 – tarife care se anulează conform textului criticat – și cei care nu au formulat astfel de contestații sau ale căror contestații au fost respinse ca tardive, se află în situații juridice diferite, aspect ce justifică tratamentul juridic diferit aplicat de legiuitor, neputând fi reținută încălcarea, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 16 din Constituție“. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză. … 19.În ceea ce privește dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și a reținut, prin Decizia nr. 261 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 13 iulie 2017, paragrafele 13, 15 și 16, că dispozițiile de lege criticate fac parte din cap. VI – „Contestația la executare“ al titlului I – „Dispoziții generale“ din cartea a V-a – „Despre executare silită“ a Codului de procedură civilă și prevăd că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. Aceleași prevederi au existat și în cuprinsul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituționalitatea acestora, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, prin care a statuat că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. În acest sens, Curtea s-a pronunțat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009. De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea acelorași apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. … 20.Curtea a reținut că neexercitarea unui drept în condițiile și termenele stabilite de lege (în speță, plângerea împotriva procesului-verbal ce constituie titlu executoriu, în termenul de 15 zile stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001) nu poate justifica analiza motivelor de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, pe calea contestației la executare, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească. … 21.Prin urmare, cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu împiedică aplicarea unei eventuale legi contravenționale mai favorabile, ci doar prevede că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. Or, este firesc ca apărările de fond ce privesc titlul executoriu și care pot duce la desființarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestației la executare, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Ploiești – Secția civilă în Dosarul nr. 16.688/281/2016 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Ploiești – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește