Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. ->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, excepție ridicată de Gheorghe Morcoană în Dosarul nr. 953/46/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 177D/2021. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 286D/2021, nr. 383D/2021, nr. 941D/2021-nr. 943D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021, nr. 1.288D/2021, nr. 1.334D/2021, nr. 1.485D/2021, nr. 1.599D/2021, nr. 1.617D/2021, nr. 1.716D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 1.792D/2021, nr. 1.923D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 1.987D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.249D/2021, nr. 2.285D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.469D/2021, nr. 2.470D/2021, nr. 2.533D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 2.812D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 2.902D/2021, nr. 2.908D/2021, nr. 3.105D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.211D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.484D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.745D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 3.770D/2021, nr. 3.904D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 235D/2022, nr. 416D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 706D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.230D/2022, nr. 1.283D/2022, nr. 1.401D/2022, nr. 1.425D/2022, nr. 2.283D/2022, nr. 585D/2023 și nr. 646D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Schinteie în Dosarul nr. 921/59/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 286D/2021), de Niculae Pătruță, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruță, de Gherghina Buzatu și Ion Buzatu și de Doru Florentin Dumitrașcu în dosarele nr. 23.293/3/2020, nr. 4.395/3/2021, nr. 23.296/3/2020, nr. 8.278/3/2021 și nr. 7.005/3/2022 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (dosarele Curții Constituționale nr. 383D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.533D/2021 și nr. 2.283D/2022), de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel și de Marin Gheorghe în dosarele nr. 5.490/109/2020, nr. 5.377/109/2020, nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 și nr. 5.453/109/2020 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale (dosarele Curții Constituționale nr. 941D/2021, nr. 942D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021), de Gherghina Vărzescu în Dosarul nr. 853/46/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 943D/2021), de Florin Cimpoi în Dosarul nr. 2.353/40/2020 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.288D/2021), de Constantin Criveanu și de Florian Belciug și alții în dosarele nr. 1.623/104/2020 și nr. 151/104/2021 ale Tribunalului Olt - Secția I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale (dosarele Curții Constituționale nr. 1.334D/2021 și nr. 1.987D/2021), de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din județul Satu Mare, în Dosarul nr. 448/35/CA/2020 al Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.485D/2021), de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuță, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim și alții, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu și alții, de Gheorghe Costache și alții, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuță, de Ileana Bănuță, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiașu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ștefan Kercso, de Maria Pipotă și alții, de Mihail Gogoșoiu și alții, de Lola Băiașu și alții, de Constantin Rizea și alții, de Nicolae Tița și alții, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan și Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiță și alții, de Marin Bâra și alții, precum și de Ion Fișcăleanu și alții în dosarele nr. 2.418/90/2020, nr. 2.287/90/2020, nr. 2.897/90/2020, nr. 2.895/90/2020, nr. 2.898/90/2020, nr. 2.288/90/2020, nr. 2.896/90/2020, nr. 375/90/2021, nr. 624/90/2021, nr. 525/90/2021, nr. 376/90/2021, nr. 336/90/2021, nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021, nr. 1.232/90/2021, nr. 197/90/2021, nr. 549/90/2021, nr. 621/90/2021, nr. 286/90/2021, nr. 373/90/2021, nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021, nr. 861/90/2021, nr. 2.122/90/2021, nr. 2.463/90/2021 și nr. 1.034/90/2021 ale Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 1.599D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.283D/2022 și nr. 1.425D/2022), de Aurel Mititelu și Georgeta Mititelu în Dosarul nr. 129/54/2021 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.617D/2021), de Sindicatul Salariaților din Universitatea Tehnică „Gheorge Asachi“ Iași - Filiala Seniorilor, din județul Iași, în Dosarul nr. 6.190/99/2020 al Tribunalului Iași - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.716D/2021), de Ion Coltuc în Dosarul nr. 30/87/2021 al Tribunalului Teleorman - Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.792D/2021), de Elena Ghinea în Dosarul nr. 18.563/281/2020 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale 1.923D/2021), de Vera-Aurelia Neamțu și de Ionel Brezoi și alții în dosarele nr. 1.226/63/2021 și nr. 3.188/63/2021 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (dosarele Curții Constituționale nr. 2.249D/2021 și nr. 3.211D/2021), de Costică Grigoraș în Dosarul nr. 532/32/2020 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.285D/2021), de Ion Secu în Dosarul nr. 3.059/62/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.469D/2021), de Grigore Socaci în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.470D/2021), de Cornelia Mititelu și alții, de Marin Mititelu și de Ioana Gavril în dosarele nr. 22/57/2021, nr. 469/57/2020 și nr. 420/57/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal (dosarele Curții Constituționale nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021 și nr. 1.401D/2022), de Radu Pralea și de Neculai Istrate în dosarele nr. 1.372/86/2021 și nr. 3.227/86/2021 ale Tribunalului Suceava - Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 2.812D/2021 și nr. 416D/2022), de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 806/30/2021 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.902D/2021), de Cornelia Mialtu în Dosarul nr. 635/93/2021 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.908D/2021), de Olga Preda în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.105D/2021), de Francisc Ianchi, de Constantin Muia și de Maria Muia în dosarele nr. 449/97/2021, nr. 450/97/2021 și nr. 448/97/2021 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 3.484D/2021, nr. 3.745D/2021 și nr. 1.230D/2022), de Cornelia Constanța Albu și alții în Dosarul nr. 482/64/2021 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.770D/2021), de Coloman Olah în Dosarul nr. 448/83/2021 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.904D/2021), de Dafin Rotaru în Dosarul nr. 350/121/2021 al Tribunalului Galați - Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 235D/2022), de Jănică Păun în Dosarul nr. 606/44/2021 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 706D/2022), de Valentin Vlad în Dosarul nr. 48/62/2021* al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 585D/2023) și de Costin Vasile și Maria Adochiței în Dosarul nr. 4.230/103/2022 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ (Dosarul Curții Constituționale nr. 646D/2023). ... 4.->La apelul nominal, în Dosarul nr. 2.469D/2021, răspunde, pentru autorul excepției, fiul acestuia, Cristian-Adrian Secu, cu procură judiciară depusă la dosar și adeverință care atestă absolvirea studiilor juridice și faptul că licența în drept nu este încă obținută. În Dosarul nr. 3.770D/2021 răspund autorii excepției, prin avocat Gheorghe Piperea, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 2.283D/2022 răspunde personal autorul excepției, Doru Florentin Dumitrașcu. ... 5.Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 6.->Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, în dosarele nr. 3.254D/2021 și nr. 3.675D/2021, autorii excepției Mihai Bran și Emanoil Emilian Moraru au comunicat cereri prin care solicită amânarea judecării cauzei după data de 1 septembrie 2023, sens în care arată că la acea dată „expiră termenul de prescripție privind introducerea de acțiuni judecătorești pe această temă“. De asemenea, solicită respingerea cererilor pârâților privind lipsa calității procesuale pasive în cauzele deduse judecății instanțelor judecătorești, admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 și judecarea cauzei în lipsă. Se mai învederează Curții că, în Dosarul nr. 943D/2021, autoarea excepției a comunicat o cerere privind judecarea cauzei în lipsă. În dosarele nr. 1.617D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 706D/2022 și nr. 1.401D/2022 avocatul autorilor excepției a comunicat o cerere prin care solicită conexarea acestor dosare și judecarea cauzei în lipsă, precum și note scrise, prin care, în esență, susține admiterea excepției de neconstituționalitate. În Dosarul nr. 1.716D/2021, autorul excepției a comunicat o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. În dosarele nr. 2.902D/2021 și nr. 3.770D/2021, autorii excepției au comunicat note scrise prin care, în esență, susțin admiterea criticilor de neconstituționalitate. ... 7.Referitor la cererea de acordare a unui nou termen de judecată în dosarele nr. 3.254D/2021 și nr. 3.675D/2021, autorii excepției prezenți nu se opun. Reprezentantul Ministerului Public arată că motivele invocate de autori pentru amânarea judecății cauzei nu sunt întemeiate și, în consecință, solicită respingerea cererilor. Deliberând, Curtea Constituțională respinge cererile de amânare, deoarece autorii excepției nu au învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen de judecată. ... 8.->Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorii prezenți sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 286D/2021, nr. 383D/2021, nr. 941D/2021-nr. 943D/2021, nr. 1.227D/2021-nr. 1.229D/2021, nr. 1.288D/2021, nr. 1.334D/2021, nr. 1.485D/2021, nr. 1.599D/2021, nr. 1.617D/2021, nr. 1.716D/2021, nr. 1.766D/2021, nr. 1.776D/2021, nr. 1.792D/2021, nr. 1.923D/2021, nr. 1.926D/2021, nr. 1.987D/2021, nr. 2.019D/2021, nr. 2.170D/2021, nr. 2.171D/2021, nr. 2.249D/2021, nr. 2.285D/2021, nr. 2.301D/2021, nr. 2.336D/2021, nr. 2.469D/2021, nr. 2.470D/2021, nr. 2.533D/2021, nr. 2.535D/2021, nr. 2.657D/2021, nr. 2.812D/2021, nr. 2.871D/2021, nr. 2.902D/2021, nr. 2.908D/2021, nr. 3.105D/2021, nr. 3.168D/2021, nr. 3.211D/2021, nr. 3.254D/2021, nr. 3.255D/2021, nr. 3.441D/2021, nr. 3.484D/2021, nr. 3.630D/2021-nr. 3.639D/2021, nr. 3.675D/2021, nr. 3.699D/2021, nr. 3.745D/2021, nr. 3.755D/2021, nr. 3.770D/2021, nr. 3.904D/2021, nr. 63D/2022, nr. 64D/2022, nr. 235D/2022, nr. 416D/2022, nr. 447D/2022-nr. 449D/2022, nr. 706D/2022, nr. 1.164D/2022, nr. 1.230D/2022, nr. 1.283D/2022, nr. 1.401D/2022, nr. 1.425D/2022, nr. 2.283D/2022, nr. 585D/2023 și nr. 646D/2023 la Dosarul nr. 177D/2021, care a fost primul înregistrat. ... 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției din Dosarul nr. 3.770D/2021, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține, în esență, că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 aduc atingere valorii punctului de pensie și nu au nicio legătură cu obiectul de reglementare al acestui act normativ, care se referă la rectificarea bugetară. Se încalcă astfel art. 115 alin. (4) - (6) și art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a fost supusă spre aprobare Parlamentului, însă legea de aprobare a fost declarată neconstituțională, iar la data cererii de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, ordonanța de urgență nu era aprobată prin lege. Deși este vorba despre o justificare a rectificării bugetare, cauzată de pandemia din anul 2020, se aduce atingere dreptului consacrat de o lege organică, în sensul creșterii valorii punctului de pensie de la aproximativ 1.400 lei la aproximativ 1.700 lei. Justificarea ordonanței are altă țintă decât ceea ce s-a realizat. Susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 20 și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, sens în care face referire la „speranța legitimă“ creată prin legea care prevedea majorarea valorii punctului de pensie utilizat la calculul pensiilor contributive. În lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Cauza Buchen împotriva Cehiei) și a Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „speranța legitimă“ constituie un „bun“, noțiune în care intră și pensia pentru limită de vârstă. În aceste condiții, pensia este un „bun“, un drept de proprietate ce trebuie protejat, potrivit Constituției și Convenției. Majorarea punctului de pensie a fost oprită temporar, pe durata pandemiei, însă, în realitate, prin succesiunea de evenimente legislative, s-a ajuns ca această amânare să devină definitivă, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului fundamental de proprietate privată. Succesiunea de evenimente legislative în cauză a creat confuzie și ambiguitate cu privire la voința legiuitorului și spiritul legii. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Cauza Silver și alții împotriva Regatului Unit), o lege care nu e clară și previzibilă nu este lege și nu poate produce efecte juridice. În consecință, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu este o „lege“ în sensul Convenției, deoarece nu are atributele predictibilității și clarității. Avocatul autorilor excepției depune note scrise. ... 10.->În Dosarul nr. 2.283D/2022, autorul excepției susține admiterea criticilor de neconstituționalitate. Invocă datele Institutului Național de Statistică privind majorările de prețuri și arată că, drept urmare a acestor majorări, pensionarii, titulari ai dreptului de proprietate, nu au fost protejați din punct de vedere social. În schimb, un alt grup social a primit majorări salariale an de an. Depune note scrise. ... 11.În Dosarul nr. 2.469D/2021, președintele Curții învederează reprezentantului autorului excepției că, pentru a pune concluzii, este necesar să facă dovada studiilor juridice, finalizate prin licență în drept. Având cuvântul pentru scurte precizări, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la solicitarea formală a avizului Consiliului Economic și Social și lipsa solicitării avizului Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice. ... 12.->Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 203 din 7 aprilie 2022. ... CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:13.Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 953/46/2020, și prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 853/46/2020, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Morcoană și de Gherghina Vărzescu în cauze având ca obiect acoperirea prejudiciului rezultat din calculul pensiei pe baza valorii diminuate a punctului de pensie. … 14.Prin Încheierea civilă din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 921/59/2020, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Schinteie într-o cauză având ca obiect anularea unui act normativ și acordarea de despăgubiri. … 15.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.293/3/2020, prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.395/3/2021, prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.296/3/2020, prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.278/3/2021 și, respectiv, prin Sentința civilă nr. 5.681 din 21 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.005/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Niculae Pătruță, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruță, de Gherghina Buzatu și Ion Buzatu și, respectiv, de Doru Florentin Dumitrașcu în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 16.Prin încheierile din 1 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.490/109/2020 și nr. 5.377/109/2020, și prin încheierile din 12 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 și nr. 5.453/109/2020, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel și de Marin Gheorghe în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 17.Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.353/40/2020, Tribunalul Botoșani – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Florin Cimpoi într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 18.Prin Sentința nr. 196 din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.623/104/2020, și prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 151/104/2021, Tribunalul Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Constantin Criveanu și de Florian Belciug și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 19.Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/35/CA/2020, Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din județul Satu Mare, într-o cauză având ca obiect anularea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 și acordarea de despăgubiri. … 20.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.418/90/2020, prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.287/90/2020, prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.897/90/2020, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.895/90/2020, prin Încheierea din 24 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.898/90/2020, prin Încheierea din 28 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.288/90/2020, prin Încheierea din 8 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.896/90/2020, prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 375/90/2021, prin Încheierea din 12 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 624/90/2021, prin încheierile din 8 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 525/90/2021 și nr. 376/90/2021, prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 336/90/2021, prin încheierile din 25 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021 și nr. 1.232/90/2021, prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 197/90/2021, prin Încheierea din 1 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 549/90/2021, prin Încheierea din 16 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 621/90/2021, prin încheierile din 9 decembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 286/90/2021 și nr. 373/90/2021, prin încheierile din 14 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021 și nr. 861/90/2021, prin Încheierea din 15 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.122/90/2021, prin Încheierea din 19 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.463/90/2021, și prin Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/90/2021, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuță, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim și alții, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu și alții, de Gheorghe Costache și alții, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuță, de Ileana Bănuță, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiașu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ștefan Kercso, de Maria Pipotă și alții, de Mihail Gogoșoiu și alții, de Lola Băiașu și alții, de Constantin Rizea și alții, de Nicolae Tița și alții, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan și Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiță și alții, de Marin Bâra și alții, precum și de Ion Fișcăleanu și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei, respectiv comunicarea cuponului de pensie pe luna septembrie 2020. … 21.Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 129/54/2021, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Aurel Mititelu și Georgeta Mititelu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, calculate de la 1 septembrie 2020. … 22.Prin Încheierea din 5 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.190/99/2020, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Salariaților din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iași – Filiala Seniorilor, din județul Iași, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 23.Prin Încheierea din 6 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 30/87/2021, Tribunalul Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Ion Coltuc într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 24.Prin Încheierea din 23 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.563/281/2020, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Elena Ghinea într-o cauză având ca obiect obligarea casei teritoriale de pensii la majorarea pensiei cu 40%, în conformitate cu art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019. … 25.Prin Încheierea din 22 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.226/63/2021, și prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/63/2021, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Vera-Aurelia Neamțu și de Ionel Brezoi și alții în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 26.Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 532/32/2020, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Costică Grigoraș într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. … 27.Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.059/62/2020, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Ion Secu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 28.Prin Încheierea din 13 mai 2021, îndreptată prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 187/62/2021, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Grigore Socaci într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei. … 29.Prin Încheierea din 30 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22/57/2021, prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 469/57/2020, și prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 420/57/2021, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Mititelu și alții, de Marin Mititelu și de Ioana Gavril în cauze având ca obiect acordarea de despăgubiri reprezentând diferențele dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, rezultate din neaplicarea Legii nr. 127/2019, calculate de la 1 septembrie 2020. … 30.Prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.372/86/2021, și prin Încheierea din 25 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.227/86/2021, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Radu Pralea și de Neculai Istrate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 31.Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 806/30/2021, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Nicolae Mihăilescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 32.Prin Sentința civilă nr. 2.635 din 10 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 635/93/2021, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Mialtu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 33.Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Olga Preda într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 34.Prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 449/97/2021, prin Încheierea din 25 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 450/97/2021, și prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/97/2021, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Francisc Ianchi, de Constantin Muia și de Maria Muia în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 35.Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 482/64/2021, îndreptată prin Încheierea din 4 februarie 2022, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Cornelia Constanța Albu și alții într-o cauză având ca obiect plata de despăgubiri constând în diferența dintre pensiile achitate în intervalul 1 septembrie 2020-31 august 2021 și pensiile la care ar fi fost îndreptățiți, dacă s-ar fi luat în considerare valoarea punctului de pensie de 1.775 lei, potrivit art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, în loc de valoarea de 1.442 lei, reglementată de art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 36.Prin Încheierea din 28 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 448/83/2021, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Coloman Olah într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 37.Prin Sentința civilă nr. 1.984 din 16 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 350/121/2021, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Dafin Rotaru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 38.Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 606/44/2021, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Jănică Păun într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ și acordarea de despăgubiri. … 39.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 48/62/2021*, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Valentin Vlad într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de acordare de despăgubiri privind cuantumul pensiei. … 40.Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.230/103/2022, Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Excepția a fost ridicată de Costin Vasile și Maria Adochiței într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 41.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă privind dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 42.Sub aspect extrinsec, se susține, în esență, că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt neconstituționale, deoarece Guvernul, acționând în sensul contracarării măsurilor prevăzute de Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, și-a asumat funcția legislativă, care aparține exclusiv Parlamentului. Se încalcă astfel comportamentul constituțional loial și principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, se arată că, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 (la 18 august 2020), art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, care instituia valoarea punctului de pensie la 1.775 lei, a fost modificat, iar ca efect al acestei intervenții legislative s-a aplicat noua valoare a punctului de pensie, de 1.442 lei, de la data de 1 septembrie 2020. Utilizarea excesivă a delegării legislative, emiterea de ordonanțe de urgență ca practică de guvernare, în situații care nu au un caracter excepțional, au ca efect, în fapt, diminuarea rolului Parlamentului și, în ultimă instanță, nesocotirea voinței suverane a electoratului, care și-a acordat votul reprezentanților săi – deputați și senatori -, și nu membrilor Guvernului. … 43.Se mai arată că Guvernul nu a respectat art. 108 alin. (1) din Constituție, sens în care se susține că măsura legislativă instituită prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, care statuează unilateral că obligațiile statului se modifică indiferent de obligațiile asumate anterior de Parlament prin Legea nr. 127/2019, lege organică, este inadmisibilă. Astfel, revizuirea și diminuarea drepturilor câștigate, prin voința unilaterală a Guvernului, cu nerespectarea valorilor garantate de Constituție, sunt neconstituționale. Într-un stat de drept nu este admisibil să se modifice în mod aleatoriu și imprevizibil, la intervale scurte și în defavoarea beneficiarilor, reglementările referitoare la cuantumul pensiei sau la modalitatea de calcul care privește milioane de pensionari. … 44.De asemenea, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 încalcă prevederile constituționale privind delegarea legislativă. Acest procedeu constituțional este utilizat de Guvern în emiterea de norme cu putere de lege „în situațiile în care Parlamentul este în imposibilitatea de a-și îndeplini funcția legislativă“ și în niciun caz „nu implică dreptul executivului de a se opune legislativului, de a-l contracara, intrând astfel într-un conflict constituțional“. … 45.Se mai susține și încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece ordonanța de urgență mai sus menționată afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la protecția socială și dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, se arată că cetățenii au dreptul la pensie, reglementată prin lege organică, astfel cum prevede art. 47 alin. (2), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu este lege. Dreptul la pensie este prevăzut de Constituție și a fost afectat de art. 42 din această ordonanță de urgență, prin diminuarea valorii punctului de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Așadar, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 încalcă dreptul la pensie, nu în sens generic, ci în sens valoric și, în consecință, se susține că o lege nu poate fi modificată decât prin altă lege. Ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot să se situeze pe același palier de importanță cu legile, care exprimă voința poporului suveran. Procedura de elaborare a legii valorifică poziția supremă a legii în sistemul de drept. Modificarea, suspendarea și abrogarea acesteia se realizează tot printr-o lege, adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor. În consecință, legea nu poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, ci tot prin lege, această concepție respectând principiul simetriei în drept, care însă a fost încălcat prin adoptarea art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020. … 46.Distinct, se arată că modificarea Legii nr. 127/2019 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 contravine art. 1 alin. (5) și art. 115 alin. (4) din Constituție, fiind contrară principiilor ierarhiei și forței juridice a actelor normative, securității raporturilor juridice în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, egalității în fața legii și principiului forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale. În cazul de față, Guvernul a emis această ordonanță de urgență fără a preciza care este caracterul excepțional și urgența care au determinat această modificare și fără a arăta de ce această modificare nu se putea realiza prin lege. … 47.Se mai susține și încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție, sens în care se arată că, pentru ca o ordonanță de urgență a Guvernului să poată abroga prevederi dintr-o lege organică, aceasta trebuie să fie aprobată, fie în mod direct, prin lege, de către Parlament, fie în mod tacit, în cazul în care cele două Camere nu se pronunță asupra acesteia, în termen de 30 de zile de la depunere. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost aprobată de Parlament, iar, în conformitate cu dispozițiile constituționale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgență. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost adoptată nici tacit, deoarece, deși au trecut mai mult de 30 de zile de la trimiterea acesteia spre reexaminare Senatului, aceasta nu a fost transmisă celeilalte Camere, spre a decide, de asemenea, în procedură de urgență. … 48.De asemenea, se mai arată că la elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu au fost respectate nici dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și nici cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001. … 49.Se invocă și faptul că dispozițiile legale criticate au fost adoptate în lipsa avizelor obligatorii de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, fiind astfel încălcate art. 1 alin. (3) și (5) și art. 141 din Constituție. … 50.Sub aspect intrinsec, se susține încălcarea principiului neretroactivității legii civile, sens în care se arată că pensiile nu sunt un privilegiu, ci sunt instituite de legiuitor luând în considerare contribuțiile, fiind echivalente cu un contract civil. În speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a fost previzibilă și a adus o atingere unilaterală, arbitrară, de natură să îi afecteze pe toți pensionarii, modificând punctul de pensie de la 1.775 lei la 1.442 lei. Astfel, modificarea a intervenit cu două săptămâni înaintea aplicării art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Schimbarea politicii legislative în domeniul pensiilor a determinat adoptarea acestui act normativ care a nesocotit principiul neretroactivității legii, principiul securității juridice și al încrederii legitime, care impune ca legislația să fie clară, predictibilă, unitară și coerentă și, de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare arbitrară a normelor juridice și stabilitatea regulilor instituite prin acestea. … 51.Totodată, se încalcă dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la pensie și principiul legalității. O reducere a cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și de perioadă, reprezintă un abuz exercitat asupra unei categorii sociale și o încălcare a drepturilor cetățenești, precum și o încălcare a dreptului unei vieți decente pe care statul trebuie să o asigure foștilor salariați care și-au plătit integral și la timp contribuțiile de asigurări sociale. … 52.În același timp, de vreme ce, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate, iar pensia este asimilată unui „bun“, diminuarea, prin prevederile legale criticate, a valorii punctului de pensie încalcă dreptul de proprietate privată, reglementat constituțional și convențional. Astfel, dreptul la pensie pentru limită de vârstă acordat în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv al Legii nr. 127/2019 are caracteristica unui drept de creanță pe care pensionarii îl dețin asupra statului. Totodată, dreptul/interesul reprezintă o „speranță legitimă“, se bazează pe o normă legală (Legea nr. 127/2019), iar măsura diminuării valorii punctului de pensie nu îndeplinește niciuna dintre condițiile care permit ingerința statului asupra dreptului de proprietate privată. … 53.Se invocă, totodată, încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, deoarece diminuarea valorii punctului de pensie nu respectă exigențele normei constituționale menționate, astfel că nu se justifică sub nicio formă anularea unui drept legal dobândit. Se subliniază că exercițiul dreptului la pensie poate fi restrâns doar prin lege. … 54.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021), precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 55.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018). … 56.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal opinează că prevederile legale criticate sunt constituționale, raportat la jurisprudența constantă a Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ: Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, Decizia nr. 671 din 29 octombrie 2019, Decizia nr. 291 din 23 mai 2013) potrivit căreia, conform dispozițiilor art. 47 din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul și cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, iar acestea sunt elemente ce țin de politica bugetară, or, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). De asemenea, modificarea pe viitor a cuantumului pensiei nu poate fi interpretată ca aducând atingere dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, atât timp cât aceasta nu afectează drepturile deja cuvenite sau aflate în plată și nu se creează o discriminare între persoanele aflate în aceeași situație juridică, iar, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), interdicția de a reglementa în domeniul legilor organice privește ordonanțele simple, și nu ordonanțele de urgență. … 57.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 383D/2021, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În celelalte dosare, instanța consideră că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale, reținând că în preambulul actului normativ menționat sunt enunțate motivele pentru care s-a instituit măsura prevăzută de normele legale criticate, iar acestea vizează tocmai posibilitatea realocării de fonduri și asigurării plății drepturilor de pensie. De asemenea, instanța arată că autoritățile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, astfel încât autoritățile naționale sunt, în principiu, bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice și veniturile publice. În opinia instanței, nu se poate reține că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern prin ordonanță de urgență au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât, așa cum rezultă din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. … 58.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile criticate sunt clare și precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor și nu afectează dreptul constituțional la pensie. Stabilirea valorii punctului de pensie reprezintă o pârghie prin care statul acționează deopotrivă în domeniile protecției sociale și politicii bugetare. Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea punctului de pensie în anul respectiv, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului ca, în funcție de aceste resurse, să stabilească sau să modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului, al protecției sociale, precum și al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului nu este contrară dispozițiilor constituționale. … 59.Tribunalul Botoșani – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând considerente din Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. … 60.Tribunalul Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține, prin raportare la considerente din jurisprudența Curții Constituționale, că modalitatea de adoptare a prevederilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu este contrară dispozițiilor constituționale invocate. … 61.Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 sau Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. … 62.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), art. 20 alin. (1), art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, în condițiile în care prin Constituție este recunoscut dreptul Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. De asemenea, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. … 63.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, referitor la formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuțiile constituționale și prin toate caracteristicile instituționale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta și a defini politica bugetară a statului și constată posibilitatea Guvernului de a aprecia caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța de urgență nr. 135/2020. Prevederile legale criticate nu afectează vreun drept fundamental al cetățenilor dintre cele la care se referă art. 53 din Legea fundamentală și, în consecință, nu încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. Instanța invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și reține că, în ansamblul său, concepția textului constituțional este aceea ca ordonanța de urgență a Guvernului să nu antreneze consecințe negative, să nu lezeze/vatăme/prejudicieze instituțiile fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale. … 64.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că art. 47 alin. (2) din Constituție îi conferă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiilor. Ca atare, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, modificarea valorii punctului de pensie, preconizată anterior la un nivel mai mare, dar care s-a dovedit a nu putea fi susținută bugetar, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție. … 65.Tribunalul Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile criticate pentru neconstituționalitate nu sunt de natură să creeze discriminări și nu încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție, raportate la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 66.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, considerând că nu au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție. … 67.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția invocată este neîntemeiată. … 68.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia asupra acesteia. … 69.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că textul de lege criticat este clar și precis, din punctul de vedere al rigorii normative, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor, și nu afectează dreptul constituțional la pensie. Invocând considerente cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 11 iunie 2020, instanța consideră că legiuitorul delegat poate reaprecia valoarea punctului de pensie sustenabilă din punctul de vedere al bugetului de stat, astfel încât în contextul economico-social actual, în care resursele bugetare au fost afectate substanțial de pandemia determinată de COVID-19, să reconsidere o astfel de valoare stabilită anterior, fără ca aceasta să aibă semnificația restrângerii exercițiului unor drepturi, în sensul art. 53 din Constituție, și fără a fi încălcate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. În ceea ce privește lipsa avizului Consiliului Economic și Social, instanța reține că, față de circumstanțele cu totul excepționale avute în vedere la adoptarea actului normativ criticat, și anume specificul situației de criză pe fondul răspândirii COVID-19, în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului specificându-se că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“, existența sau inexistența avizului Consiliului Economic și Social nu afectează constituționalitatea ordonanței de urgență a Guvernului în discuție, același considerent fiind valabil și în privința avizului Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice. … 70.Tribunalul Brașov – Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 71.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a actului. … 72.Tribunalul Suceava – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține că ierarhia actelor normative este dată de normele juridice pe care acestea le cuprind, clasificarea făcându-se în funcție de forța lor juridică, ce este dată de conținutul și forma acestora. Prin prisma acestor elemente, se ierarhizează actele normative și se stabilește modul de elaborare și adoptare a actelor normative. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 18 mai 1994) și reține că Legea nr. 127/2019 a fost adoptată ca având caracter organic, însă, în speță, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu a avut loc o modificare de natura legii organice pentru a se putea constata încălcarea principiului ierarhiei actelor normative. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, instanța reține că modificarea operată prin prevederile legale criticate vizează scăderea punctului de pensie la 1.442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a intrat în vigoare la 18 august 2020, anterior aplicării dispozițiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, iar, contrar criticilor formulate, acest text de lege nu și-a mai produs efectele și, prin urmare, nu se poate vorbi despre existența vreunui „drept câștigat“ al acestuia. … 73.Tribunalul Timiș – Secția I civilă consideră că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu sunt neconstituționale. … 74.Tribunalul Ilfov – Secția civilă opinează că prin stabilirea valorii punctului de pensie de către Guvern, prin ordonanță de urgență, nu au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât, așa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. Deși art. 47 alin. (2) din Constituție consacră dreptul la pensie, această normă constituțională nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. … 75.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că este prerogativa legiuitorului să stabilească reglementări în domeniul asigurărilor sociale, inclusiv să le modifice pe cele existente, iar, în cauză, față de momentul intervenirii modificării (anterior intrării în vigoare a art. 86 din Legea nr. 127/2019), apelanta nu ar putea invoca atingerea vreunui drept câștigat. … 76.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Reține că în cauză este vorba despre succesiunea a două acte normative care stabilesc valori diferite ale punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020, iar motivele care au generat necesitatea emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt inserate în cuprinsul actului normativ. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021 și reține că opțiunea legiuitorului delegat, manifestată prin dispozițiile legale criticate, a fost ca de la data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie 1.442 lei, nu 1.775 lei, cum s-a aprobat inițial de Parlament prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019. Față de cronologia modificărilor legislative expuse, rezultă că textul ordonanței de urgență a Guvernului care face obiectul sesizării a fost aprobat cu respectarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. … 77.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și reține că urgența este motivată în cuprinsul actului normativ prin menționarea unui număr semnificativ de argumente, expuse în preambul, și, de asemenea, există și situația excepțională, obiectivă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public – creșterea cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și necesitatea reajustării modului de utilizare a fondurilor publice. Faptul că, la momentul sesizării cu excepția de neconstituționalitate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu era aprobată de Parlament, deși au trecut aproximativ 10 luni de la intrarea sa în vigoare și, în conformitate cu dispozițiile constituționale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgență, nu poate avea efectul de neconstituționalitate invocat, de vreme ce Guvernul, în calitatea sa de emitent al ordonanței de urgență criticate, a efectuat demersurile reglementate de legiuitorul constituant în sarcina sa, respectiv a supus actul astfel emis spre dezbatere în procedura de urgență la Camera competentă să fie sesizată și a dispus publicarea sa în Monitorul Oficial al României. De asemenea, nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 20 și 148 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este întemeiată, de vreme ce „cuantumul pensiei reprezintă un bun, numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. … 78.Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este nefondată, prevederile legale criticate nefiind contrare dispozițiilor art. 2 alin. (1) sau ale art. 61 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care înseși prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4) permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență în acele situații ce vizează interesul public general și care constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. … 79.Tribunalul Galați – Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. … 80.Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu aduc atingere dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție. Măsuri precum cele reglementate prin dispozițiile legale criticate au fost adoptate și prin alte acte normative anterioare, iar Curtea Constituțională nu și-a schimbat jurisprudența, respingând excepțiile de neconstituționalitate prin decizii precum Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007. Împrejurările menționate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, respectiv necesitatea adoptării unor măsuri de protecție socială în scopul de a evita excluderea socială a unei părți dintre pensionarii sistemului public de pensii, care reprezintă o categorie de persoane defavorizată în contextul crizei economice actuale, și pentru asigurarea unui venit minim de subzistență, avându-se în vedere situația economică și socială din România. … 81.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt constituționale, criticile privind încălcarea art. 20 și a art. 148 din Constituție, precum și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale fiind neîntemeiate. Reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, cuantumul pensiei reprezintă un „bun“ numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. … 82.Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. În consecință, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului, iar acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Din analiza notei de fundamentare și a preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020, instanța reține că, prin promovarea acestui act normativ, s-a avut în vedere gestionarea eficientă a finanțelor publice, pentru a servi interesul public pe termen lung și pentru respectarea principiului echității stipulat de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 410 din 28 mai 2015 și Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010) și reține că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. … 83.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 84.Guvernul, în dosarele nr. 1.283D/2022 și nr. 1.401D/2022, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, conform căreia „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată“, iar „art. 53 din Constituție nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exercițiului dreptului la pensie“. Precizează că toate aceste limite de legiferare tind la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și la respectarea anumitor principii privind stabilirea acesteia, așa cum sunt principiile contributivității și egalității, și nu pot fi extinse și cu privire la alte aspecte, cu efectul negării dreptului constituțional al legiuitorului de a stabili politica în domeniul asigurărilor sociale în funcție de resursele financiare de care dispune, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.140 din 4 decembrie 2007. Referitor la susținerea conform căreia legea nu poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență, deoarece aceasta din urmă este un act juridic de nivel inferior, Guvernul menționează că atât legea, cât și ordonanța de urgență sunt acte normative de nivel primar, Constituția stabilind anumite condiții pentru adoptarea ordonanței de urgență, fără a se pune problema unui raport de subordonare între cele două categorii de acte normative. … 85.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:86.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 87.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, care au următorul cuprins: „La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b)->la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei; ... ... 88.Curtea precizează că, în Dosarul nr. 2.470D/2021, prin dispozitivul Încheierii de sesizare din 13 mai 2021, îndreptată prin Încheierea din 15 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă, instanța judecătorească a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020. Însă, din examinarea considerentelor încheierii și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea reține că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 și, în consecință, sunt reținute ca obiect al excepției aceste prevederi legale. ... 89.->În opinia autorilor excepției, prevederile de lege care formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind trăsăturile statului, separația și echilibrul puterilor și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 15 privind universalitatea și principiul neretroactivității legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 75 alin. (2) privind sesizarea Camerelor, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanțelor în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 141 privind Consiliul Economic și Social și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. ... 90.De asemenea, sunt invocate dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului cuprinse în art. 22 privind dreptul la securitatea socială și în art. 25 referitor la dreptul la un nivel de trai, ale Cartei Sociale Europene Revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, cuprinse în Partea I, pct. 23 privind dreptul la protecție socială al persoanelor vârstnice și în art. 12 privind dreptul la securitate socială, ale Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, cuprinse în art. 9 privind dreptul oricărei persoane la securitate socială, inclusiv la asigurări sociale și ale Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cuprinse în art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor. ... 91.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 92.Astfel, din perspectiva succesiunii în timp a actelor normative, Curtea a reținut că Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, prin art. 86 alin. (2) lit. b), a stabilit inițial că, la data de 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1.775 lei. Potrivit art. 182 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 127/2019, aceste prevederi legale urmau să intre în vigoare la 1 septembrie 2020. Anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, pentru aceeași dată de referință, s-a stabilit o altă valoare a punctului de pensie, și anume 1.442 lei. ... 93.->În acest context, Curtea a subliniat că este apanajul legiuitorului să intervină asupra actelor normative prin reglementarea unor situații care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, astfel încât măsurile adoptate, în speță stabilirea valorii punctului de pensie, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului consolidat. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului delegat ca, în funcție de aceste resurse, să modifice această valoare. ... 94.Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind presupusa substituire a Guvernului în sfera de competență a Parlamentului, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a precizat că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) - (6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, la art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1) - (3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4) - (6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, paragraful 23). ... 95.->Distinct, Curtea reține că delegarea legislativă, consacrată expres de art. 115 din Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. ... 96.Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, Guvernul a acționat în temeiul delegării legislative, consacrată constituțional prin art. 115 alin. (4) - (6) din Legea fundamentală, actul normativ menționat fiind supus aprobării Parlamentului, ce are competența de a-l aproba sau respinge prin lege, potrivit art. 115 alin. (7) și (8) din Constituție. Ținând seama de acest aspect, precum și de rolul Guvernului de a asigura funcționarea echilibrată a sistemului economic și social, se va ține seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, cu scopul de a concilia politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum și cu privire la urgența în reglementarea acestei situații, astfel cum rezultă din preambulul acestui act normativ și din nota sa de fundamentare. ... 97.->În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt conforme cu art. 115 alin. (4) din Constituție, fără a putea fi reținută o încălcare a dispozițiilor privind separația și echilibrul puterilor, rolul Parlamentului și al Guvernului, consacrate de art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 102 alin. (1) din Constituție. ... 98.Distinct, cu privire la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 108 alin. (3) și ale art. 115 alin. (1) din Constituție, referitoare la ordonanțele simple ale Guvernului, Curtea reține că normele din Constituție evocate nu sunt aplicabile în speță, de vreme ce obiectul excepției de neconstituționalitate este reprezentat de dispozițiile unei ordonanțe de urgență a Guvernului. ... 99.->Referitor la critica formulată prin raportare la art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, pentru a intra în vigoare, deci pentru a produce efecte juridice, ordonanța de urgență a Guvernului trebuie să îndeplinească, pe lângă condiția depunerii la Camera competentă să fie sesizată pentru a fi dezbătută în procedură de urgență, și condiția cu caracter general privind existența unui act normativ, și anume publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Contrar susținerilor autorilor excepției, norma constituțională evocată nu condiționează intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului de aprobarea sa prin lege de către Parlament. ... 100.Sub acest aspect, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a fost adoptată în ședința de Guvern din data de 14 august 2020. Potrivit fișei legislative, proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaților și Senat în data de 18 august 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020. ... 101.->Așa fiind, Curtea constată că au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență a Guvernului, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. ... 102.În continuare, referitor la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“, susținută de autorii excepției prin prisma faptului că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 a modificat prevederile Legii nr. 127/2019, lege cu caracter organic, Curtea reține că, așa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, sunt de domeniul reglementării prin lege organică (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 75 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 iulie 1994, sau Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, paragraful 30). ... 103.->În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituție, referitor la ordonanțele de urgență ale Guvernului, „deoarece cazul excepțional ce impune adoptarea unor măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacă nu ar putea fi adoptată, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalității constituționale a instituției“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). Ordonanța de urgență nu este, așadar, o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ cu identitate și finalitate distincte, adoptat de Guvern în temeiul unei legitimări constituționale proprii. În consecință, și această critică este neîntemeiată. ... 104.Cât privește critica susținută prin prisma lipsei avizelor Consiliului Economic și Social și al Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a subliniat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 87). ... 105.->Referitor la existența sau solicitarea unor avize în procedura de elaborare a actelor normative, Curtea a statuat că acestea sunt aspecte ce țin de respectarea obligațiilor legale ale autorităților implicate în această procedură și, implicit, ca vizând o eventuală neconstituționalitate a actelor normative (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, și Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017). Curtea a avut în vedere avizele solicitate autorităților publice de rang constituțional, și anume: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020), iar solicitarea avizului acestor autorități publice prezintă relevanță constituțională, întrucât se subsumează uneia dintre următoarele ipoteze: fie textul constituțional prevede expres atribuția de avizare (a se vedea, în acest sens, prevederile constituționale ale art. 79 privind Consiliul Legislativ), fie solicitarea avizului este de natură legală, dar se raportează la rolul constituțional al autorității publice al cărei aviz trebuie solicitat (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 79). ... 106.De asemenea, Curtea a reținut că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii cu privire la care acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz nu și-a îndeplinit această atribuție, deși i s-a solicitat, „constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, deciziile nr. 574 și nr. 575 din 4 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). ... 107.->Curtea Constituțională a mai reținut că nu este obligatorie și obținerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucționată de pasivitatea autorităților avizatoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, sau Decizia nr. 16 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 6 martie 2023). ... 108.Plecând de la aceste considerente, din examinarea notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020, Curtea reține că, în cuprinsul acesteia, în cadrul secțiunii a 6-a, intitulată „Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ“, la pct. 5 „Informații privind avizarea“ se menționează că „S-a solicitat avizul Consiliului Economic și Social cu adresa nr. 60.990/2020“. În consecință, Curtea constată că, raportat la critica formulată, dispozițiile art. 141 și ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție nu sunt încălcate, susținerea autorilor excepției fiind așadar neîntemeiată. ... 109.->În același timp, Curtea precizează că, spre deosebire de Consiliul Economic și Social, care este reglementat prin art. 141 din Constituție, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice nu este o instituție fundamentală, nefiind reglementată de Constituție. În consecință, nesolicitarea avizului de natură legală al Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice nu poate conduce de plano la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. De altfel, în jurisprudența sa, pentru considerente similare, Curtea Constituțională a constatat că nu sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva lipsei avizului Consiliului Concurenței și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, precitată, paragraful 81), precum și al Băncii Naționale a României (a se vedea Decizia nr. 346 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1229 din 21 decembrie 2022, paragraful 25). ... 110.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) cu referire la art. 44 și 47 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, a reținut că, în esență, aceasta are în vedere faptul că, drept efect al dispozițiilor legale criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, ci într-un cuantum mai mic. Potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, paragraful 26). ... 111.->De asemenea, Curtea Constituțională, raportat și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri (prin Decizia nr. 555 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 3 decembrie 2019, paragraful 21). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale (a se vedea Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, paragraful 41). Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice. ... 112.Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creștere mai mică decât cea reglementată prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, Curtea a constatat că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 se încadrează în limitele constituționale și convenționale referitoare la respectarea dreptului la pensie și la garantarea dreptului de proprietate privată. ... 113.->Instanța de contencios constituțional a mai observat că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 și 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Muñoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, și Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum. ... 114.Curtea Constituțională a mai reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 442 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009). De asemenea, în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010), Curtea Constituțională a reținut că, deși consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituție nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. ... 115.->Așa fiind, atât timp cât dispozițiile de lege criticate nu au ca rezultat însăși reducerea cuantumului pensiei, Curtea a reținut că acestea nu pot fi considerate ca fiind de natură să afecteze dreptul la pensie sau dreptul de proprietate privată și, în consecință, a constatat că dispozițiile constituționale invocate nu sunt încălcate. ... 116.Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele Deciziei nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 117.->Distinct, cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 dispun pentru viitor, urmând să se aplice după data intrării lor în vigoare. Prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul delegat nu a modificat pentru trecut cuantumul pensiilor legal primite și încasate lunar, astfel încât principiul neretroactivității legii civile nu este, sub niciun aspect, încălcat. ... 118.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu prevăd privilegii și nu instituie niciun fel de discriminare între persoane aflate în situații identice. De asemenea, în jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragraful 31). ... 119.->Cu privire la critica referitoare la pretinsa restrângere a exercițiului dreptului de pensie și a dreptului de proprietate privată, contrară art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că, pentru considerente expuse, în cauza de față nu s-a constatat vreo restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. În consecință, dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt încălcate. ... 120.Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea precizează că prin această decizie a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, instanța de contencios constituțional constatând că art. I pct. 8 din legea criticată, care abroga art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, încălca art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 47 alin. (2) din Constituție. Prin considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că în situația dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la data de 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securității juridice în materie de pensii. Întrucât prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021, precitată, Curtea a răspuns unor critici diferite, considerentele reținute nu pot fi aplicate mutatis mutandis în prezenta cauză. ... 121.->Totodată, invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nu are relevanță în cauză. Prin această decizie, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%, și a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de față însă, norma criticată stabilește valoarea punctului de pensie la data de 1 septembrie 2020, fără ca prin aceasta să fie reglementată o diminuare a cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată. ... 122.Referitor la invocarea, prin prisma art. 20 alin. (1) din Constituție, a dispozițiilor art. 22 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, a celor cuprinse în Partea I pct. 23 și în art. 12 din Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ale art. 9 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea consacră, în esență, dreptul la securitatea socială, inclusiv la asigurări sociale, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la protecție socială al persoanelor vârstnice și dreptul la respectarea bunurilor. Or, considerentele de mai sus vizează și aceste aspecte invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. ... 123.->De asemenea, Curtea constată că susținerea generală a autorilor excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 111 alin. (1) din Constituție nu poate fi primită, deoarece aceștia nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu norma de referință invocată. În ceea ce privește dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, atât timp cât nu se indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins a fi încălcată. ... 124.Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție, Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu prevederile de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 125.->Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii-> DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Morcoană și Gherghina Vărzescu în dosarele nr. 953/46/2020 și nr. 853/46/2020 ale Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Schinteie în Dosarul nr. 921/59/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, de Niculae Pătruță, de Dorin Dalu, de Eugenia Carmen Pătruță, de Gherghina Buzatu și Ion Buzatu și de Doru Florentin Dumitrașcu în dosarele nr. 23.293/3/2020, nr. 4.395/3/2021, nr. 23.296/3/2020, nr. 8.278/3/2021 și nr. 7.005/3/2022 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Paula Liliana Anghel, de Elena Bădescu, de George Mihai, de Florica Anghel și de Marin Gheorghe în dosarele nr. 5.490/109/2020, nr. 5.377/109/2020, nr. 5.373/109/2020, nr. 5.375/109/2020 și nr. 5.453/109/2020 ale Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florin Cimpoi în Dosarul nr. 2.353/40/2020 al Tribunalului Botoșani – Secția I civilă, de Constantin Criveanu și de Florian Belciug și alții în dosarele nr. 1.623/104/2020 și nr. 151/104/2021 ale Tribunalului Olt – Secția I civilă – Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, de Liga Pensionarilor Unirea Satu Mare, din județul Satu Mare, în Dosarul nr. 448/35/CA/2020 al Curții de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Andrei, de Corina Camelia Răuță, de Gabriela Solomon, de Marina Barbu, de Iorgu Solomon, de Viorel Dumitrache, de Nelu Barbu, de Nicolae Anghel, de Ileana Efrim și alții, de Mihai Bran, de Ion Constantinescu și alții, de Gheorghe Costache și alții, de Victor Constantin Ivan, de Elena Ivan, de Ion Bănuță, de Ileana Bănuță, de Ghiorghie Din, de Gheorghe Băiașu, de Constantin Dodoc, de Ion Simion, de Ion Văcaru, de Ștefan Kercso, de Maria Pipotă și alții, de Mihail Gogoșoiu și alții, de Lola Băiașu și alții, de Constantin Rizea și alții, de Nicolae Tița și alții, de Adrian Bălan, Elena A. Bălan și Elena I. Bălan, de Alexandru Siclitaru, de Maria Siclitaru, de Ion Ghiță și alții, de Marin Bâra și alții, precum și de Ion Fișcăleanu și alții în dosarele nr. 2.418/90/2020, nr. 2.287/90/2020, nr. 2.897/90/2020, nr. 2.895/90/2020, nr. 2.898/90/2020, nr. 2.288/90/2020, nr. 2.896/90/2020, nr. 375/90/2021, nr. 624/90/2021, nr. 525/90/2021, nr. 376/90/2021, nr. 336/90/2021, nr. 256/90/2021, nr. 1.224/90/2021, nr. 1.225/90/2021, nr. 1.226/90/2021, nr. 1.227/90/2021, nr. 1.228/90/2021, nr. 1.229/90/2021, nr. 1.230/90/2021, nr. 1.231/90/2021, nr. 1.232/90/2021, nr. 197/90/2021, nr. 549/90/2021, nr. 621/90/2021, nr. 286/90/2021, nr. 373/90/2021, nr. 562/90/2021, nr. 860/90/2021, nr. 861/90/2021, nr. 2.122/90/2021, nr. 2.463/90/2021 și nr. 1.034/90/2021 ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, de Aurel Mititelu și Georgeta Mititelu în Dosarul nr. 129/54/2021 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Salariaților din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iași – Filiala Seniorilor, din județul Iași, în Dosarul nr. 6.190/99/2020 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, de Ion Coltuc în Dosarul nr. 30/87/2021 al Tribunalului Teleorman – Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal – Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Elena Ghinea în Dosarul nr. 18.563/281/2020 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Vera-Aurelia Neamțu și de Ionel Brezoi și alții în dosarele nr. 1.226/63/2021 și nr. 3.188/63/2021 ale Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costică Grigoraș în Dosarul nr. 532/32/2020 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ion Secu în Dosarul nr. 3.059/62/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Grigore Socaci în Dosarul nr. 187/62/2021 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Cornelia Mititelu și alții, de Marin Mititelu și de Ioana Gavril în Dosarele nr. 22/57/2021, nr. 469/57/2020 și nr. 420/57/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Radu Pralea și de Neculai Istrate în dosarele nr. 1.372/86/2021 și nr. 3.227/86/2021 ale Tribunalului Suceava – Secția I civilă, de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 806/30/2021 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă, de Cornelia Mialtu în Dosarul nr. 635/93/2021 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Olga Preda în Dosarul nr. 26.135/3/2020 (număr în format vechi 4.192/2021) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Francisc Ianchi, de Constantin Muia și de Maria Muia în dosarele nr. 449/97/2021, nr. 450/97/2021 și nr. 448/97/2021 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Cornelia Constanța Albu și alții în Dosarul nr. 482/64/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Coloman Olah în Dosarul nr. 448/83/2021 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Dafin Rotaru în Dosarul nr. 350/121/2021 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Jănică Păun în Dosarul nr. 606/44/2021 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, de Valentin Vlad în Dosarul nr. 48/62/2021* al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Costin Vasile și Maria Adochiței în Dosarul nr. 4.230/103/2022 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, și constată că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Olt - Secția I civilă - Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Tribunalului Teleorman - Secția de conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Brașov - Secția civilă, Tribunalului Brașov - Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Suceava - Secția I civilă, Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului Ilfov - Secția civilă, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalului Galați - Secția I civilă, Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2023. -> PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE-> Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin->-
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
wpDiscuz
0
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în grupuri
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
