DECIZIA nr. 372 din 11 iulie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1159 din 20 noiembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 250
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 250
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 7REFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984 ART. 2
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 24 26/09/2016
ART. 9REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 250
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 207 31/03/2015
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 251 10/05/2005
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 207 31/03/2015
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1 21/01/1999
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 145 12/03/2020
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 577 20/09/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 511 17/07/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 310 09/05/2017
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 251 10/05/2005
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Teodora Pop – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristina Mutu în Dosarul nr. 2.563/176/2020/a2 al Tribunalului Alba – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.086D/2020.2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.087D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emilia Nistor în Dosarul nr. 2.567/176/2020/a1 al Tribunalului Alba – Secția penală.4.La apelul nominal lipsește autoarea excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea celor două dosare.6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.087D/2020 la Dosarul nr. 1.086D/2020, care a fost primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Se arată că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real și provizoriu, însă ele trebuie motivate de către organele judiciare; totodată, acestea trebuie să respecte principiul proporționalității, potrivit art. 53 din Constituție. În ceea ce privește obligativitatea luării acestor măsuri, în cazul comiterii unor infracțiuni care presupun prejudicii cu valori foarte mari sau încălcarea unor valori sociale foarte importante, judecătorul este cel care poate dispune luarea, menținerea sau ridicarea acestor măsuri, însă ele nu pot fi privite ca fiind acuzații în materie penală, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pentru acest din urmă motiv, nu este incident în prezenta cauză principiul dublului grad de jurisdicție în materie penală, prevăzut la art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție. Totodată, se arată că nu poate fi reținută nici încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor constituționale ale art. 16, întrucât ipotezele invocate de autorul excepției sunt diferite, or, principiul egalității în drepturi presupune acordarea unui regim juridic identic unor persoane aflate în situații similare. Se mai arată că părțile au posibilitatea de a participa la ședința de judecată în cadrul căreia sunt dispuse sau menținute măsurile asigurătorii și să-și formuleze propriile apărări, aspect ce constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile nr. 23 și 24 din 9 iulie 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.563/176/2020/a2 și nr. 2.567/176/2020/a1, Tribunalul Alba – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristina Mutu și de Emilia Nistor în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate de autoarele excepției împotriva unor încheieri pronunțate de Judecătoria Alba Iulia, prin care au fost respinse contestațiile formulate de aceleași autoare împotriva unor ordonanțe ale procurorului de luare a măsurii sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile deținute de acestea.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală încalcă accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât prevăd caracterul definitiv al încheierii de soluționare a contestației promovate împotriva măsurilor asigurătorii luate de procuror sau a modului de ducere la îndeplinire a acestora, încheieri formulate conform art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală. Se susține că, pentru același motiv, textul criticat contravine prevederilor art. 44 din Constituție, referitor la dreptul de proprietate privată, întrucât o măsură asigurătorie dispusă poate fi menținută pentru perioade foarte lungi de timp, fără ca persoana interesată să aibă la dispoziție mijloacele juridice necesare pentru a-și putea apăra, în mod eficient, interesele procesuale. Sunt invocate, totodată, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 20 ianuarie 2016, paragrafele 13-28 și 30-32, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală care nu permite și contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată este neconstituțională, încălcând prevederile art. 21 alin. (1) și (3), ale art. 44 și ale art. 129 din Constituție. Se susține că atât soluția, cât și considerentele deciziei anterior menționate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.10.Tribunalul Alba – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se face trimitere la soluția și la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 251 din 10 mai 2005 și nr. 207 din 31 martie 2015.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Guvernul, în Dosarul nr. 1.086D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, sunt invocate, în esență, soluțiile și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 1 din 21 ianuarie 1999, nr. 207 din 31 martie 2015, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la folosirea căilor de atac.13.Guvernul, în Dosarul nr. 1.087/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens, se arată, în principal, că autoarea excepției solicită Curții Constituționale modificarea și completarea textului criticat astfel încât acesta să prevadă că încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează contestația împotriva ordonanței procurorului de luare a măsurii asigurătorii să poată fi atacată, la rândul său, cu contestație la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța ierarhic superioară. Or, conform art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, modificarea și completarea legii sunt de competența exclusivă a Parlamentului. În subsidiar, se arată că dispunerea măsurilor asigurătorii nu presupune formularea unei acuzații în materie penală, motiv pentru care nu este incidentă obligația asigurării dublului grad de jurisdicție în acest sens.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Soluționarea contestației se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestația și a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.“17.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 145 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 mai 2020, Decizia nr. 310 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 3 august 2017, Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018, și Decizia nr. 577 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.19.Prin Decizia nr. 145 din 12 martie 2020, precitată, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, Constituția nu cuprinde prevederi care să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“ (în acest sens este Decizia nr. 251 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2005). Împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a soluționat contestația împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de ducere la îndeplinire a acesteia nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. Pentru motivele anterior arătate, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 și ale art. 44 alin. (1).20.Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că textul criticat nu contravine dreptului la un proces echitabil, nefiind contrar niciunuia dintre standardele constituționale specifice acestui drept fundamental. În acest sens, Curtea a constatat că soluționarea contestației formulate împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia se face cu citarea celui care a făcut contestația și a persoanelor interesate, precum și cu participarea obligatorie a procurorului. Astfel, părțile interesate au posibilitatea să participe la ședința de judecată, să cunoască argumentele invocate de părțile adverse sau de procuror și să își formuleze propriile apărări, beneficiind, prin urmare, de garanțiile procesuale necesare apărării drepturilor și intereselor lor procesuale, în condiții de contradictorialitate și oralitate. De asemenea, contestația reglementată la art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală este soluționată prin încheiere motivată, părțile putând cunoaște argumentele care au stat la baza soluției pronunțate, aspect ce constituie o altă garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție.21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Mutu și de Emilia Nistor în dosarele nr. 2.563/176/2020/a2 și nr. 2.567/176/2020/a1 ale Tribunalului Alba – Secția penală și constată că dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x