DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (1) pct. 16 și alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Fechete Crăciun în Dosarul nr. 567/59/2022 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.443D/2022. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate și că autorul excepției nu critică textele propriu-zise, a căror constituționalitate este invocată, ci solicită analiza acestor texte și a faptelor pentru care s-a emis mandat european de arestare în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție. Se arată că mecanismul de soluționare a unei cereri de emitere a mandatului european de arestare se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești, fiind invocate dispozițiile art. 1 alin. (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre. Se arată că statul solicitant nu poate verifica probele, actele din dosar, în baza cărora s-a dispus fie trimiterea în judecată, fie emiterea acestui mandat, ci doar condiția dublei incriminări. Astfel, autoritatea judiciară de executare trebuie să verifice dacă faptele pentru care a fost emis acest mandat se încadrează în cele 32 de categorii de infracțiuni prevăzute de legea specială, care este Legea nr. 302/2004, infracțiuni enumerate la art. 2 alin. (2) din decizia-cadru anterior menționată, care au fost preluate în cuprinsul textului criticat. Așadar, autoritatea de executare verifică dubla incriminare doar în situația în care infracțiunile săvârșite nu fac parte din lista celor 32 de infracțiuni. Se susține că acest drept nu este însă unul absolut și nu poate fi analizat decât din punct de vedere formal în această procedură a mandatului european. … 4.Se susține că, astfel, textele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale și că drepturile fundamentale prevăzute la art. 29 alin. (6) și art. 48 alin. (1) din Constituție nu au un caracter absolut, ele neputând fi exercitate în anumite împrejurări și, mai ales, în situația în care sănătatea și integritatea fizică ale minorului sunt puse în pericol. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Sentința penală nr. 141/PI din 3 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 567/59/2022, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (1) pct. 16 și alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Fechete Crăciun într-o cauză având ca obiect soluționarea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 februarie 2022 de Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Évry-Courcouronnes, Franța. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, cu privire la dispozițiile art. 97 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 302/2004, care prevăd neverificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări în cazul infracțiunii de răpire, se susține că acestea sunt neconstituționale, fiind contrare prevederilor art. 29 alin. (6) din Constituție, ce reglementează dreptul părinților de a asigura educația copiilor minori a căror răspundere le revine, și celor ale art. 48 alin. (1) din Constituție, referitoare la dreptul și îndatorirea părinților de a asigura educația și instruirea copiilor, în condițiile în care legislația franceză în domeniul relațiilor de familie este una mult mai restrictivă comparativ cu cea din România. … 7.Referitor la prevederile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, se susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât reglementează condiția dublei incriminări fără să prevadă verificarea anterioară a existenței unor condiții care să asigure organele judiciare că a fost comisă o anumită infracțiune, în cazul de față infracțiunea de răpire. … 8.Curtea de Apel Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dreptul părinților de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine, prevăzut la art. 29 alin. (6) din Constituție, precum și dreptul părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, prevăzut la art. 48 alin. (1) din Constituție, nu sunt drepturi absolute, acestea neputând fi exercitate în condițiile în care sănătatea și integritatea fizică ale minorului sunt puse în pericol – ipoteză reținută în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. Așadar, se arată că drepturile părinților de a se bucura de legăturile cu copiii minori pot fi îngrădite în situația în care interesul superior al minorului impune acest lucru, mai ales atunci când există indicii că sănătatea și integritatea corporală ale minorului sunt puse în pericol prin lăsarea acestuia în creșterea și educarea părinților. Se menționează, totodată, că părinții nu pot invoca drepturile fundamentale anterior menționate pentru a săvârși o faptă de răpire a minorului. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 97 alin. (1) pct. 16 și alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, care au următorul cuprins:– Art. 97 alin. (1) pct. 16 și alin. (2): (1)Următoarele infracțiuni, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări: […]16.răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostatici; […] … (2)Pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1), predarea este subordonată condiției ca faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie infracțiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de încadrarea juridică a acesteia. …  … 13.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 29 alin. (6) referitoare la dreptul părinților sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine și ale art. 48 alin. (1) cu privire la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principiul dublei incriminări constituie regula de drept conform căreia, pentru a opera instituția extrădării sau cea a mandatului european de arestare, fapta care face obiectul cererii trebuie să fie incriminată ca infracțiune atât în legislația statului solicitant, cât și în cea a statului solicitat, indiferent de încadrarea juridică dată acesteia, de denumirea infracțiunii și de pedeapsa aplicabilă. … 15.Curtea constată că, potrivit principiului dublei incriminări, prevederea faptei atât în legislația statului solicitant, cât și în legislația statului solicitat este o condiție care determină îndeplinirea principiului dublei incriminări doar in abstracto, acesta fiind îndeplinit în concret numai atunci când fapta care formează obiectul cererii este pedepsită potrivit ambelor legislații. Cu alte cuvinte, cererea de extrădare și mandatul european de arestare pot fi executate numai atunci când fapta incriminată este pedepsibilă in concreto atât potrivit legislației statului solicitant, cât și conform legii penale a statului solicitat. Cât privește înțelesul expresiei „pedepsibilă în concret“, poate fi inclusă în această noțiune absența oricărei cauze care ar înlătura caracterul penal al faptei sau răspunderea penală sau pot fi avute în vedere la verificarea condițiilor de pedepsibilitate dispozițiile legale ce reglementează aplicarea legii penale în spațiu, cauzele care justifică sau exclud culpabilitatea, plângerea prealabilă, grațierea, amnistia, autoritatea de lucru judecat. … 16.Referitor la condiția dublei incriminări, de principiu, extrădarea are ca fundament represiunea faptei în țara solicitantă. Acest aspect a fost menținut și consacrat legislativ prin Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, prin care s-a abolit procedura tradițională a extrădării, începând cu anul 2004. În privința mandatului european de arestare, prin decizia-cadru anterior menționată, pentru o listă de 32 de infracțiuni grave, sancționate cu pedepse privative de libertate de minimum 3 ani, a fost reglementată o excepție de la principiul dublei incriminări, respectiv aceea că nu vor fi supuse verificării îndeplinirii acestei condiții următoarele infracțiuni: participarea la un grup criminal organizat; terorismul; traficul de persoane; exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope; traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive; corupția; frauda, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în înțelesul Convenției privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995; spălarea produselor infracțiunii; falsificarea de monedă, inclusiv contrafacerea monedei euro; fapte legate de criminalitatea informatică; infracțiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii de animale pe cale de dispariție și de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție; facilitarea intrării și șederii ilegale; omorul; vătămarea corporală gravă; traficul ilicit de organe și țesuturi umane; răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostatici; rasismul și xenofobia; furtul organizat sau armat; traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă; înșelăciunea; racketul și extorcarea de fonduri; contrafacerea și pirateria produselor; falsificarea de acte oficiale și uzul de fals; falsificarea de mijloace de plată; traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere; traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive; traficul de vehicule furate; violul; incendierea cu intenție; crime aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale; sechestrarea ilegală de nave sau aeronave; sabotajul. … 17.Astfel, legiuitorul a prevăzut, la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, o serie de infracțiuni, pe care le-a enumerat în mod expres, în cazul cărora nu este incident principiul dublei incriminări, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare fiind suficientă incriminarea acestora în statul solicitant și sancționarea lor cu o pedeapsă cu închisoarea a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani. … 18.Prevederea acestei excepții în cuprinsul Legii nr. 302/2004 a fost determinată de pericolul sporit pe care infracțiunile astfel enumerate îl prezintă pentru drepturile și libertățile fundamentale protejate prin incriminarea respectivelor fapte. … 19.În cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate mandatul european de arestare a fost emis de către autoritățile judiciare din Franța. Așadar, dacă faptele săvârșite de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate constituie, potrivit legii penale franceze, una dintre infracțiunile enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în cazul acestora nu este incident principiul dublei incriminări. Mai exact, în ipoteza în care fapta autorului prezentei excepții de neconstituționalitate, constând în răpirea fiului său minor, în vârstă de 3 ani, aflat în plasament provizoriu, constituie conform legii penale franceze o infracțiune dintre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, iar aceasta este sancționată cu pedeapsa cu închisoarea a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, principiul dublei incriminări nu este aplicabil. … 20.În aceste condiții, predarea de către statul român a autorului excepției, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 302/2004, în vederea tragerii sale la răspundere penală, conform legislației franceze, pentru comiterea infracțiunii de răpire, fără verificarea principiului dublei incriminări, nu constituie o încălcare a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 48 alin. (1) din Constituție, ci îndeplinirea de către statul român a unei obligații care îi revine, conform Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002, precum și dispozițiilor Legii nr. 302/2004. … 21.În condițiile mai sus arătate, Curtea constată că analiza constituționalității reglementării, în legea penală franceză, a infracțiunii de răpire excedează sferei competenței sale, fiind o chestiune ce ține de politica penală a statului francez. Așadar, Curtea reține că nu poate controla dispozițiile legale aplicabile autorului excepției conform legii penale franceze, prin raportare la art. 29 alin. (6) și art. 48 alin. (1) din Constituție, dar că lipsa aplicabilității principiului dublei incriminări urmată de predarea acestuia, în temeiul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nu contravine dispozițiilor constituționale anterior menționate. … 22.În ceea ce privește drepturile fundamentale invocate în prezenta cauză, Curtea reține că acestea pot fi exercitate de părinți doar cu bună-credință, în acord cu principiul interesului superior al copilului, care exclude punerea acestuia în primejdie, prin asigurarea unor îngrijiri medicale inadecvate și prin răpirea sa în condițiile în care se află în plasamentul provizoriu. … 23.În acest sens, Curtea constată că drepturile părintești la care fac referire dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției sunt asigurate prin exercitarea autorității părintești, astfel cum aceasta este reglementată în Codul civil, instituție ce cuprinde o categorie specială de drepturi, care implică în sarcina titularilor o îndatorire juridică, și nu o îndrituire subiectivă, mai exact o sferă de prerogative ce se impun a fi exercitate în interesul superior al copilului, și nu în interesul părintelui sau al părinților. … 24.De altfel, exercitarea autorității părintești în interesul superior al copilului este prevăzută ca principiu la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, conform căruia legea anterior menționată, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. În același sens, alin. (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd că interesul superior al copilului implică dreptul copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie, acesta fiind impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. De asemenea, prevederile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 impun ca principiul interesului superior al copilului să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Totodată, dispozițiile alin. (6) al aceluiași art. 2 prevăd că în determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele aspecte: nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. Dispozițiile art. 37 din Legea nr. 272/2004 prevăd dreptul copilului de a fi crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială și, în mod corelativ, obligațiile părinților de a supraveghea copilul, de a coopera cu acesta și de a-i respecta viața intimă, privată și demnitatea, de a informa copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și de a lua în considerare opinia acestuia, de a întreprinde toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor și de a coopera cu persoanele fizice și cu persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului. Nu în ultimul rând, prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 reglementează faptul că serviciul public de asistență socială va lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie. … 25.Or, din această manieră de reglementare a conținutului autorității părintești și a principiului interesului superior al copilului rezultă faptul că exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute la art. 29 alin. (6) și la art. 48 alin. (1) din Constituție exclude faptele părinților de punere în primejdie a integrității fizice a copilului și de răpire a acestuia în condițiile în care în privința sa a fost dispusă o măsură de plasament provizoriu. … 26.Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că prevederile art. 97 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 302/2004, în ipoteza invocată de autorul excepției de neconstituționalitate – aceea că autorul faptei de răpire are calitatea de părinte al persoanei răpite, care este minoră -, nu contravin dispozițiilor constituționale invocate în prezenta cauză. … 27.Referitor la criticile formulate cu privire la dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, acestea au în vedere faptul că, în scopul verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, organele judiciare ar trebui să dispună de indicii suficiente care să conducă la concluzia că persoana în privința căreia a fost emis mandatul european de arestare a comis o faptă prevăzută de legea penală indicată în cuprinsul mandatului. Aceasta constituie însă o problemă de aplicare a prevederilor legale criticate, și nu o problemă de constituționalitate. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 este inadmisibilă. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fechete Crăciun în Dosarul nr. 567/59/2022 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală și constată că dispozițiile art. 97 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește