DECIZIA nr. 371 din 30 mai 2017

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 3.805/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 404D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 9 mai 2017, apoi, în temeiul prevederilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 30 mai 2017, dată la care este pronunțată prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 22 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.805/2/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. … 4.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Nistor într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită anularea unui act administrativ, respectiv a Regulamentului nr. 754/1998 privind organizarea și funcționarea Consiliilor de judecată (M.I.), regulament care, potrivit susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că militarul este subiect al unui raport de muncă, raport juridic care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, astfel că elementele principale care vizează cele trei aspecte ale raportului de muncă se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care este reglementat prin lege organică. Astfel, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, răspunderea disciplinară a cadrelor militare trebuie reglementată prin lege organică, care să fie adusă la cunoștința publică, respectiv prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Or, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura cercetării prealabile în materie disciplinară să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii, respectiv printr-un regulament militar. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică, sens în care Legea nr. 53/2003 – Codul muncii are un capitol distinct, care reglementează răspunderea disciplinară și, tocmai de aceea, art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție prevede că statutul funcționarului public trebuie stabilit prin lege organică. … 6.De asemenea, se susține că dispozițiile criticate reprezintă „norme în alb“ pentru procedura disciplinară prealabilă pentru cadrele miliare, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau activitatea consiliilor de onoare și de judecată. Astfel, se ajunge ca un aspect esențial, care vizează executarea sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ care nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, fiind lipsit de publicitate și opozabilitate față de cei asupra cărora ar produce efecte, ceea ce este de natură să aducă atingere dreptului la apărare și dreptului la informație. Prin delegarea unei competențe care aparține exclusiv puterii legislative către un membru al puterii executive se încalcă art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. Totodată, prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate și transparență, întrucât personalul militar vizat de acestea nu are posibilitatea de a își adapta comportamentul în mod corespunzător și nici de a avea reprezentarea corectă a derulării procedurii cercetării disciplinare. De asemenea, procedura de aplicare a sancțiunilor disciplinare și de comunicare a acestora se află sub semnul incertitudinii, ca urmare a lipsei unor reglementări prin lege organică, fapt ce permite organelor executive să restricționeze accesul la informațiile cu caracter personal prin clasificarea acestora ca „secret“. În acest context, precizează că, în speța de față, actul administrativ individual unilateral (ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare) a fost clasificat ca „secret“- „secret de serviciu“. … 7.În susținerea excepției de neconstituționalitate invocă Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precizând că situația din speța de față este similară celei din decizia menționată. Atât Legea nr. 80/1995, cât și Legea nr. 360/2002 sunt legi organice, prin care este reglementată activitatea unor categorii speciale de funcționari publici, respectiv cadre militare și polițiști. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care menționează Decizia Curții Constituționale nr. 773 din 10 noiembrie 2015. … 11.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care arată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport de critici similare, astfel că cele reținute în Decizia nr. 773 din 10 noiembrie 2015 sunt aplicabile mutatis mutandis în cauza de față. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.“ … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitor la separația și echilibrul puterilor și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 73 alin. (3) lit. j) și lit. p), potrivit căruia „prin lege organică se reglementează: […] j) statutul funcționarilor publici; […] p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, sens în care este Decizia nr. 773 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, excepție ridicată chiar de către autorul prezentei excepții. Prin această decizie, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, prilej cu care a constatat că întreaga motivare în ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate din statutul cadrelor militare se întemeiază pe o comparație a acestor dispoziții cu cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, autorul excepției de neconstituționalitate neaducând, în mod concret, critici pertinente referitoare la statutul cadrelor militare în raport de prevederile constituționale cuprinse în art. 118 alin. (2) din Constituție, care le guvernează și în temeiul cărora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare. Totodată, Curtea a menționat că este evident că cele două acte normative [Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului], care, în esență, reglementează statutele unor categorii distincte de profesii, nu pot fi analizate împreună și comparate, ci doar în mod distinct, în funcție de temeiurile constituționale care stau la baza adoptării acestor statute și de criticile formulate în concret. În consecință, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate nu este motivată în raport de conținutul normativ al prevederilor legale, raportat la prevederile constituționale sub incidența cărora au fost adoptate, astfel că din această perspectivă este inadmisibilă (în acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). … 17.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză, Curtea, observă că, din analiza actelor dosarului cauzei, reiese că acțiunea a fost soluționată, instanța de judecată reținând că „din promovarea prezentei cereri de chemare în judecată, reclamantul urmărește anularea Regulamentului M.I. nr. 754/1998 privind organizarea și funcționarea comisiilor de judecată, act care a stat la baza efectuării cercetării disciplinare finalizate prin emiterea Ordinului IGP nr. 01107 din 25.06.1998, prin care a fost trecut în rezervă ca urmare a săvârșirii unor abateri grave; reclamantul a întreprins numeroase demersuri procesuale care au avut drept scop anularea Ordinului I.G.P. nr. 01107 din 25.06.1998, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară a trecerii în rezervă, demersuri soluționate prin respingerea lor irevocabilă. Așadar, în privința actului administrativ cu caracter individual producător de efecte față de reclamant (Ordinul I.G.P. nr. 01107 din 25.06.1998) s-a statuat cu putere de lucru judecat că este legal întocmit; potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat; întrucât demersurile judiciare îndreptate împotriva Ordinului I.G.P. nr. 01107 din 25.06.1998 au fost respinse cu putere de lucru judecat, instanța de judecată apreciază că, în cadrul prezentei acțiuni, prin care se urmărește anularea actului normativ în baza căruia a fost emis ordinul de trecere în rezervă, reclamantul nu mai este titularul unui interes legitim vătămat în sensul art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea contenciosului administrativ“. Pentru aceste considerente, instanța de judecată a respins acțiunea ca neîntemeiată. … 18.În acest context, Curtea observă că a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, iar, în încheierea de sesizare, instanța de judecată arată că „urmare a soluționării excepțiilor invocate prin întâmpinare, acțiunea are un singur capăt de cerere, respectiv anularea Regulamentului nr. 754/1998“. Față de obiectul acțiunii principale introduse la instanța de judecată, Curtea observă că prin cererea de chemare în judecată cu privire la anularea Regulamentului nr. 754/1998 privind organizarea și funcționarea Consiliilor de judecată, în realitate, se aduc critici de neconstituționalitate prevederilor legale în temeiul cărora a fost adoptat acest Regulament, respectiv art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. … 19.Ca atare, întrucât legalitatea actului administrativ individual a fost statuată ca având autoritate de lucru judecat, autorul excepției de neconstituționalitate nu justifică niciun interes procesual în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în vederea promovării unei cereri de anulare a actelor administrative normative care au stat la baza celor individuale. Prin urmare, o asemenea acțiune nu poate fi calificată decât ca o acțiune directă, formulată în vederea constatării neconstituționalității dispozițiilor legale care au stat la baza adoptării actelor administrative normative. Față de această împrejurare, Curtea reține că formularea acțiunii în contencios administrativ și motivarea excepției de neconstituționalitate se identifică și se suprapun, context în care a fost creat un cadru procesual pentru ridicarea acestei excepții de neconstituționalitate. … 20.În aceste condiții, demersul contestatorului se constituie într-o veritabilă acțiune directă de constatare a neconstituționalității unor prevederi legale, contrară dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia[…]“. … 21.În acest sens, într-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că „în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care partea care le ridică, instanța de judecată din oficiu sau procurorul urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. În aceeași ordine conceptuală, excepția de neconstituționalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluționarea litigiului cu care este conexă. […] Excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni principale nici în fața instanței de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluționare, și nici în fața Curții Constituționale“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007). Posibilitatea ridicării excepției de neconstituționalitate presupune existența unui litigiu pe rolul instanței, iar soluționarea acestuia depinde de rezolvarea de către Curtea Constituțională a unei excepții care are legătură cu cauza. … 22.Ca atare, Curtea reține că, indiferent de soluția pe care ar pronunța-o în privința reglementării criticate, aceasta nu ar avea înrâurire asupra litigiului dedus judecății, deoarece, astfel cum arată instanța de judecată, în privința actului administrativ cu caracter individual producător de efecte față de reclamant (Ordinului I.G.P. nr. 01107 din 25.06.1998) s-a statuat cu putere de lucru judecat că este legal întocmit, prin alte cereri și demersuri procesuale care au avut drept scop anularea ordinului menționat. … 23.Așadar, acțiunea de față echivalează cu o acțiune directă de constatare a neconstituționalității unor prevederi legale, ceea ce este contrar prevederilor dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 24.Față de cele prezentate, în cauza de față sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele mai sus citate din jurisprudența Curții Constituționale, iar excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 3.805/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește