DECIZIA nr. 370 din 31 mai 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 24 august 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDONANTA 14 18/08/2017
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 3REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 3REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 4REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 4REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 51
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 51
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 459 16/06/2015
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 303 13/06/2013
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 217 09/05/2013
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 424 27/06/2002
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 14REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 14REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 14REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 15REFERIRE LAORDONANTA 14 18/08/2017
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 17REFERIRE LAORDONANTA 14 18/08/2017
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 17REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 51
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 51
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 35 23/01/2018
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 459 16/06/2015
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 303 13/06/2013
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 20REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 20REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 623 12/06/2012
ART. 21REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 459 16/06/2015
ART. 22REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 303 13/06/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 1376 16/12/2008
ART. 24REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 25REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 35 23/01/2018
ART. 26REFERIRE LAORDONANTA 14 18/08/2017
ART. 26REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 26REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 51
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 51
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 4 05/03/2018
ART. 28REFERIRE LALEGE 424 27/06/2002
ART. 28REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 28REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 412 11/07/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 348 20/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 735 08/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 315 21/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 721 05/11/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) și ale art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Dora-Laura Veress (fostă Viziteu) în Dosarul nr. 7.048/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.228D/2016. 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de menținere a jurisprudenței Curții Constituționale și respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Referitor la art. 9 alin. (4) din același act normativ, susține că nu sunt întemeiate criticile de neconstituționalitate formulate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.048/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) și ale art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Veress Dora-Laura (fostă Viziteu), într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale formulate împotriva unui proces- verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă atât art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât cetățenii care vând mașini nu sunt egali în fața legii și a autorităților publice cu cei care cumpără mașini, cât și art. 20 din Constituție, în condițiile în care cerința previzibilității, clarității și a caracterului accesibil al legii a fost consacrată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.6.De asemenea se apreciază că dispozițiile legale criticate contravin și prevederilor constituționale ale art. 51 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1), în măsura în care prezentarea dovezii care atestă că nu a comis o contravenție pentru care a fost sancționată nu este suficientă pentru un răspuns pozitiv al autorității, ci este obligată să se adreseze instanței judecătorești. 7.În final, autoarea excepției susține că dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 stipulează obligația cumpărătorului unei mașini de a proceda la înmatricularea acesteia, iar statul este obligat să urmărească îndeplinirea acestei obligații, însă statul transferă obligația înmatriculării autovehiculului înstrăinat asupra vânzătorului, care nu are nicio posibilitate să procedeze în acest sens.8.Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere cele statuate de către Curtea Constituțională în jurisprudența sa.11.Avocatul Poporului apreciază că, având în vedere considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 459 din 16 iunie 2015, nr. 303 din 13 iunie 2013 și nr. 217 din 9 mai 2013, dispozițiile legale criticate sunt constituționale, acestea fiind în acord cu prevederile din Legea fundamentală invocate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) și ale art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:– Articolul 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002:În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:b)utilizatori – persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;– Art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002: „Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.“;– Art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002: „În cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.“;– Art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002: „În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.“15.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin Ordonanța Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 23 august 2017, dispozițiile art. 11 alin.(4) au fost modificate, cu următorul conținut: „În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate constituit de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente de înmatriculare transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.“16.De asemenea, prin aceeași ordonanță a Guvernului, la art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, după alin. (4) s-au introdus opt noi alineate, alineatele (4^1)-(4^8), cu următorul cuprins:(4^1)Organul fiscal care operează scoaterea vehiculului din evidența fiscală a fostului proprietar are obligația de a notifica înstrăinarea acestuia în cadrul schimbului de informații prevăzut de reglementările în materie fiscală, în termen de 5 zile lucrătoare, autorității competente de înmatriculare. Aceasta face mențiunea privind înstrăinarea vehiculului în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate constituit de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în termen de 30 de zile de la primirea notificării.(4^2)De la data înregistrării notificării prevăzute la alin. (4^1), autoritatea competentă de înmatriculare, respectiv Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, transmite instituțiilor interesate datele noului proprietar, la solicitarea acestora.(4^3)În situația în care noul proprietar nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termenul prevăzut la alin. (4), înmatricularea vehiculului se suspendă de drept până la data transcrierii transmiterii dreptului de proprietate.(4^4)În cazul în care până la transcriere intervin transmiteri succesive ale dreptului de proprietate asupra vehiculului, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la data primei transmiteri a dreptului de proprietate.(4^5)Suspendarea de drept a înmatriculării vehiculului intervine și la data expirării sau, după caz, a anulării inspecției tehnice periodice și încetează la data la care vehiculul trece o nouă inspecție tehnică periodică.(4^6)În cazurile prevăzute la alin. (4^3) și (4^5), autoritatea competentă de înmatriculare, respectiv Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, înregistrează suspendarea înmatriculării în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate. Datele referitoare la suspendare se șterg după 5 ani de la data încetării acesteia.(4^7)Înregistrarea suspendării înmatriculării potrivit alin. (4^6) în cazul prevăzut la alin. (4^5) se realizează pe baza datelor referitoare la inspecția tehnică periodică a vehiculului existente în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, respectiv comunicate Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor de către Registrul Auto Român în condiții stabilite prin protocol.(4^8)În scopul verificării efectuării inspecției tehnice periodice a vehiculului, respectiv a valabilității acesteia, poliția rutieră are drept de acces pentru consultarea Registrului național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate în condițiile stabilite prin protocolul încheiat între Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.17.Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2017.18.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiționare și art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.19.Din înscrisurile aflate la dosar, Curtea reține că litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate a fost determinat de faptul că autoarea excepției a înstrăinat un autovehicul prin contract de vânzare-cumpărare, noul proprietar nu și-a îndeplinit obligația de a efectua formalitățile de transcriere a transmiterii dreptului de proprietar și a circulat cu autovehiculul fără a deține peaj valabil, și atât timp cât aceasta figura ca proprietar al autovehiculului în evidențele Serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculări a vehiculelor, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost comunicat acesteia.20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. b) și art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, precum și cele ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate și prin Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013 și Decizia nr. 35 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.21.Astfel, referitor la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, prin Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012, Curtea Constituțională a apreciat ca neîntemeiată critica potrivit căreia sancțiunea pentru nerespectarea obligației de a deține rovinietă pentru circulația pe rețeaua de drumuri naționale din România aplicată persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, iar nu conducătorului auto, ar conduce la crearea unei discriminări între cele două categorii de persoane. Curtea a reținut, pe de o parte, că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în acest certificat, iar, pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție ca aceasta să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă îi aparține.22.De asemenea, prin Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, paragrafele 13-16, Curtea Constituțională a statuat că „prezumția legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumție relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancționată contravențional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârșirii contravenției, nu întrunea condițiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 pentru a fi considerată utilizator al autovehiculului care a circulat în lipsa achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale și a fi sancționată în consecință“.23.Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut că „certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în acest certificat“ și că „deși în limbajul comun termenul de «utilizator» poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiție legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. Or, ar fi avut loc o relativizare a obligației plății acestui tarif în ipoteza în care legiuitorul ar fi conferit responsabilitatea plății persoanei care era conducător al autovehiculului la momentul depistării acestuia în trafic fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătățirea calității rețelei de drumuri naționale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuția fiecărui deținător legal de autovehicule (proprietar sau titular al unui contract de leasing). Soluția legislativă aleasă este optimă pentru realizarea finalității menționate și, în același timp, nu este de natură să contravină prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, constituind, în fapt, una dintre modalitățile prin care statul își duce la îndeplinire obligația stabilită în textul constituțional menționat“.24.Cu privire la prevederile art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, prin Decizia nr. 1.376 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, și Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013, Curtea a constatat că instituirea responsabilității achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români și cei străini nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, acest principiu constituțional nu are semnificația uniformității, astfel încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, situațiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit. Situația evident diferită a celor două categorii de utilizatori, în funcție de care distinge textul de lege criticat, justifică tratamentul diferit stabilit de legiuitor.25.Totodată, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate a art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, întrucât această dispoziție se aplică tuturor utilizatorilor români surprinși de sistemele de cameră video circulând fără rovinietă valabilă sau peajul valabil, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.26.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 35 din 23 ianuarie 2018, paragrafele 22-23, Curtea a reținut că în cazul transmiterii vehiculului în proprietatea altei persoane, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și pentru emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. Curtea a reținut că situația de fapt particulară din litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate – determinată de faptul că, la câteva zile după încheierea vânzării-cumpărării, cumpărătorul, la rândul său, a vândut același autoturism altei persoane, care a circulat cu autovehiculul pe drumurile publice fără a deține rovinieta, amenda contravențională fiindu-i aplicată autoarei excepției, deoarece aceasta încă figura înscrisă în Registrul Național de Evidență Vehicule ca fiind proprietar – nu este o problemă de constituționalitate a textelor de lege criticate, ci o chestiune de aplicare a legii de către instanța judecătorească, ce trebuie să soluționeze litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Ca atare, considerentele și soluția Deciziei nr. 35 din 23 ianuarie 2018 își păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea și în cauza de față.27.Prin urmare, având în vedere cele anterior referite, Curtea nu poate reține nici critica privind încălcarea art. 20, 51 și 52 din Constituție.28.De altfel, prin Decizia nr. 4/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 7 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 7 și art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun.29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dora-Laura Veress (fostă Viziteu) în Dosarul nr. 7.048/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 alin. (1) și ale art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x