DECIZIA nr. 370 din 29 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 131 și 132 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Milcu în Dosarul nr. 6.950/196/2018 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.118D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional și nu aduc atingere principiului accesului liber la justiție, ci constituie o concretizare a acestui principiu și asigură, totodată, celeritatea judecării cauzelor. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.950/196/2018, Judecătoria Brăila – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131 și 132 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Viorel Milcu în cadrul soluționării unei acțiuni în regres în cadrul căreia a fost invocată excepția de necompetență materială a instanței judecătorești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate limitează momentul până la care poate fi invocată excepția necompetenței materiale a instanței, respectiv primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, fără a mai da acestora posibilitatea de a se apăra împotriva unei posibile erori. O asemenea soluție normativă afectează garanțiile constituționale și pe cele convenționale care caracterizează dreptul la un proces echitabil. … 6.Nu există nicio justificare pentru lipsirea justițiabilului de un important mijloc de apărare prin interdicția de a invoca o excepție procedurală și se instituie un dezechilibru între stat – ca emitent al actului normativ – și persoana care se pretinde vătămată, ceea ce este contrar principiului egalității armelor. … 7.Judecătoria Brăila – Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție, principiul separației puterilor în stat și egalitatea în drepturi. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 131 și 132 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 131: (1)La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.(2)În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop. … – Art. 132: (1)Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.(2)Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză.(3)Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.(4)Dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol la Convenție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac și ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că normele legale criticate stabilesc faptul că la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate judecătorul are obligația să stabilească dacă instanța este competentă material, general și teritorial să soluționeze cauza. Acestea nu conțin niciun viciu de neconstituționalitate și nu fac altceva decât să reglementeze verificarea competenței de către instanța de judecată, stabilind un moment procesual de discutare a competenței. Totodată, dispozițiile art. 132 din Codul de procedură civilă reglementează doar modul de soluționare a excepției de necompetență. … 14.Prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul asigură atât dreptul părților la un parcurs procedural previzibil, cât și dreptul acestora de a-și adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, precum și regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. … 15.Așadar, stabilirea condițiilor de invocare a necompetenței de ordine publică reprezintă strict o opțiune a legiuitorului, menită să responsabilizeze atât judecătorul, cât și părțile, în sensul că aceștia sunt obligați să își pună problema competenței de la începutul procesului, nu să ignore acest aspect și să intre în cercetarea fondului, iar la orice moment ulterior – întrucât, în vechea reglementare, necompetența de ordine publică se putea invoca oricând – „să descopere“ necompetența și să invoce excepția corespunzătoare. Art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă impune, așadar, ca atât instanța, cât și părțile să examineze întâi respectarea regulilor de competență, precum și a aspectelor necesare pentru determinarea instanței de fond competente, iar apoi fondul pretențiilor și apărărilor formulate în cauză. În acest sens, art. 131 din Codul de procedură civilă obligă instanța să își verifice competența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020, paragraful 17, sau Decizia nr. 713 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 27 ianuarie 2017, paragraful 17). … 16.Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, Curtea reține că momentul până la care se poate ridica excepția necompetenței materiale a instanței judecătorești este unul rezonabil, părțile beneficiind de timp suficient ca prin întâmpinare sau direct la primul termen de judecată să invoce această excepție. … 17.Curtea a mai reținut în jurisprudența sa că, indiferent de momentul procesual până la care legea ar permite invocarea acestei excepții, legiuitorul a permis instanței chiar necompetente material să judece pe fond cauza. Singura obligație a legiuitorului, pe care, de altfel, a respectat-o, este să stabilească un moment rezonabil până la care părțile să poată invoca excepția necompetenței materiale. Faptul că nu s-a ridicat această excepție până la termenul stabilit și astfel instanța inferioară a judecat în locul celei superioare sau invers ori că completul de judecată a avut, ca o consecință a acestui aspect, o compunere diferită nu impietează asupra dreptului la un proces echitabil, partea fiind judecată tot de o instanță prevăzută de lege. Astfel, textul criticat sancționează o culpă procesuală și, pentru ca aceasta să nu se repercuteze asupra desfășurării procesului civil, legiuitorul a stabilit această sancțiune, respectiv reținerea spre judecată a cauzei în continuare de către instanța judecătorească inițial învestită (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 23 iunie 2020, antereferită, paragraful 19). … 18.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 21 și nici art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu referire la dreptul la un proces echitabil. … 19.În ceea ce privește critica privind încălcarea celorlalte dispoziții constituționale și convenționale, Curtea constată că aceasta nu este motivată, iar din compararea textului supus controlului cu normele constituționale de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Milcu în Dosarul nr. 6.950/196/2018 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 131 și 132 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brăila – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește