DECIZIA nr. 37 din 17 ianuarie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 318 din 23 aprilie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 348
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 207
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 207
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 335
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 348
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 79 22/02/2018
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 207
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 348
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 336 30/04/2015
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 712 04/12/2014
ART. 6REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 7REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 8REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 3
ART. 8REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 25
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 25
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 342
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 343
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 207
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 348
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 25
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 25
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 257 05/05/2016
ART. 15REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 342
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 26 18/01/2012
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1 11/01/2012
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 903 06/07/2010
ART. 18REFERIRE LAHOTARARE 25/01/2007
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 647 05/10/2006
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 189 02/03/2006
ART. 18REFERIRE LAHOTARARE 04/05/2000
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 79 22/02/2018
ART. 19REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 215
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 375 28/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 668 29/10/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Daniela Ramona Marițiu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207, art. 215^1 alin. (7) și (8) și art. 348 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Luis Guilherme Gomes de Almeida în Dosarul nr. 9.811/63/2016/a1.4 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.259D/2017.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 79 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 24.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 354 din 6 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.811/63/2016/a1.4, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207, art. 215^1 alin. (7) și (8) și art. 348 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Luis Guilherme Gomes de Almeida cu ocazia soluționării cererii de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece niciuna dintre acestea nu prevede durata maximă pentru care o persoană se poate afla sub imperiul unei măsuri preventive în procedura camerei preliminare. În susținere invocă Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, și Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015.6.Apreciază că din dispozițiile art. 215^1 alin. (6) și (8) din Codul de procedură penală rezultă că limitarea în timp a măsurii controlului judiciar intervine pentru faza de urmărire penală și pentru faza judecății. Cu toate acestea, pentru faza camerei preliminare nu este reglementat un termen sau o durată maximă pentru care poate fi dispusă ori menținută măsura preventivă a controlului judiciar.7.În continuare, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, arată că dispozițiile art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Astfel, faptul că aceste dispoziții nu prevăd expres că durata măsurii preventive dispuse ori menținute în faza camerei preliminare urmează a fi inclusă în perioada de 5 ani stabilită pentru faza judecății determină lipsa de claritate și previzibilitate a normei.8.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că faza procesuală a camerei preliminare este o fază judiciară distinctă în procesul penal, așa cum reglementează dispozițiile art. 3 din Codul de procedură penală, iar pentru această fază legiuitorul nu a prevăzut o durată maximă a măsurii preventive a controlului judiciar. Apreciază că dispozițiile art. 215^1 din Codul de procedură penală prevăd durate maxime ale măsurii preventive a controlului judiciar numai pentru faza de urmărire penală și cea de judecată. Așa fiind, apare ca întemeiată susținerea potrivit căreia omisiunea de a reglementa durata măsurii controlului judiciar în faza camerei preliminare contravine art. 23, 25, 26 și 53. Termenul de 60 de zile, prevăzut de art. 344 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru procedura de cameră preliminară nu reglementează și durata măsurii preventive a controlului judiciar, având în vedere caracterul de recomandare al acestui termen.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, „obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală“, iar, conform art. 343 din același act normativ, momentul de început al acestei proceduri îl constituie înregistrarea cauzei la instanță. Așadar, etapa camerei preliminare începe cu înregistrarea cauzei la instanță, moment ulterior trimiterii în judecată. Întrucât art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală stabilește că durata maximă a controlului judiciar nu poate depăși 5 ani „de la momentul trimiterii în judecată“, rezultă cu caracter de certitudine că perioada în care inculpatul s-a aflat sub control judiciar în timpul procedurii de cameră preliminară este cuprinsă în durata totală a controlului judiciar „în cursul judecății“, la care se referă art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală. Astfel, Guvernul apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar este una esențialmente temporară, caracterizându-se printr-o durată limitată inclusiv în procedura camerei preliminare, iar reglementarea criticată asigură o justă proporționalitate între ingerințele pe care măsura preventivă le presupune și scopul urmărit prin aceasta, anume desfășurarea în bune condiții a procesului penal.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 207, art. 215^1 alin. (7) și (8) și art. 348 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:– Art. 207: (1)Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.(2)În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.(3)Dispozițiile art. 235 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.(4)Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.(5)Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.(6)În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.(7)Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.;– Art. 215^1 alin. (7) și (8): (7)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile.(8)În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.;– Art. 348: (1)Judecătorul de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.(2)În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207.14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 23 referitor la libertatea individuală, art. 25 referitor la libera circulație, art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece nu reglementează durata maximă a măsurii controlului judiciar în procedura de cameră preliminară. În legătură cu acest aspect, Curtea reține că, prin Decizia nr. 257 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 19 iulie 2016, paragrafele 28-30, a constatat că, potrivit art. 215^1 alin. (7) din Codul de procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară judecătorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile. Curtea a statuat că în reglementarea dispozițiilor procesual penale legiuitorul a folosit două sintagme, și anume „durata“ și „durata totală“. Astfel, prima dintre acestea, regăsită și în cuprinsul art. 215^1 alin. (7), se referă la durata măsurii controlului judiciar dispuse de judecător la un moment dat cu privire la un inculpat. Sintagma „durata totală“ se referă la durata maximă a măsurii controlului judiciar care poate fi dispusă și care este rezultatul însumării tuturor măsurilor pe care judecătorul le-a dispus la un moment dat față de același inculpat.16.În ceea ce privește momentul trimiterii în judecată, Curtea a reținut că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, acesta coincide cu cel al învestirii judecătorului de cameră preliminară cu verificarea competenței, a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, acesta fiind momentul de început în calcularea termenului total de 5 ani. Așa fiind, Curtea a constatat că dispozițiile art. 215^1 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură penală se aplică inclusiv în procedura camerei preliminare, astfel că nu poate fi reținută critica autorilor excepției potrivit căreia în această fază nu este prevăzută durata maximă a măsurii controlului judiciar.17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.18.În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor criticate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a reținut în repetate rânduri că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu poate fi considerată „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).19.Din această perspectivă, Curtea reține că, deși nu este prevăzută expres o durată maximă a măsurii controlului judiciar în cursul procedurii de cameră preliminară, aceasta reiese din interpretarea coroborată a dispozițiilor anterior menționate. Astfel, prin Decizia nr. 79 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 24, Curtea a constatat că, potrivit art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală, „În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată“. În legătură cu dispozițiile art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că, deși nu este prevăzută o durată maximă a măsurii în cursul procedurii de cameră preliminară, nu se impune o astfel de prevedere, întrucât durata maximă a controlului judiciar în cursul judecății se calculează nu de la debutul acestei faze procesuale, ci de la trimiterea în judecată, incluzând, așadar, durata în care cauza s-a aflat în camera preliminară.20.Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că dispozițiile criticate respectă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, necontravenind prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Luis Guilherme Gomes de Almeida în Dosarul nr. 9.811/63/2016/a1.4 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 207, art. 215^1 alin. (7) și (8) și art. 348 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x