DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 14.687/236/2017 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.337D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, aspectele criticate vizând probleme de interpretare și aplicare a legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.687/236/2017, Tribunalul Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2002 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția a fost ridicată de Achim Ilarie, intimat într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a admis plângerea contravențională formulată de petent, în sensul că sancțiunea amenzii a fost înlocuită cu avertismentul, iar sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile a fost înlăturată, instanța de fond atrăgând petentului atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, invocând argumentele prezentate de către Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu în susținerea apelului formulat în cauză, în sensul că înlocuirea de către instanța de judecată a măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce este nelegală, întrucât instanța nu poate dispune o astfel de măsură, având în vedere art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, autorul excepției consideră că aceste texte legale sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că instanța de judecată nu poate judeca și înlătura măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce cu măsura avertismentului și atragerea atenției petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. O atare interpretare încalcă dreptul de acces la un tribunal, deoarece neagă rolul instanței de judecată de a cenzura măsura suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice. Cu privire la acest aspect, autorul excepției arată că instanța europeană a drepturilor omului a observat că accesul la căile de atac interne doar pentru ca acțiunea să fie respinsă ca inadmisibilă poate ridica o problemă din perspectiva art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Instanța europeană a reținut că gradul de acces oferit de legislația națională și interpretarea acesteia de către instanțele naționale trebuie să fie, de asemenea, suficiente pentru a asigura individului „dreptul la un tribunal“, având în vedere principiul preeminenței statului de drept într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces la justiție să fie eficient, o persoană trebuie să aibă posibilitatea evidentă, efectivă, de a contesta un act care îi încalcă drepturile sale (Hotărârea din 26 iulie 2011, pronunțată în Cauza Georgel și Georgeta Stoicescu împotriva României, paragraful 74). Accesul liber la justiție constituie un principiu fundamental al organizării oricărui sistem judiciar democratic, fiind consacrat într-un număr important de documente internaționale, astfel că acesta are semnificații deosebite atât pentru dreptul procesual, cât și pentru dreptul constituțional. Liberul acces al persoanei la justiție reprezintă facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, implicând obligația corelativă a statului ca, prin instanța competentă, să soluționeze această acțiune. Orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a principiului constituțional fundamental și a standardelor internaționale în materie. … 6.Tribunalul Giurgiu – Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, ele se rezumă la a reglementa modalitatea de înlocuire a sancțiunilor principale ca urmare a reindividualizării lor raportat la criterii legale și la pericolul social concret al faptei contravenționale, iar reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală, amenda, și a uneia sau a mai multor sancțiuni complementare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale, aceste sancțiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Stabilirea unor astfel de reguli referitor la circulația pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce privește suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective […]“ și nu este de natură să încalce drepturi fundamentale reglementate prin Constituție. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, și ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002: „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: […] d) circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.“; … – Art. 5 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.“; … – Art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.“; … – Art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile art. 236^1 și ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“ …  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi. … 12.Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta vizează modul de interpretare a textelor legale, în opinia autorului acestea fiind neconstituționale în măsura în care instanța nu ar avea posibilitatea de a înlocui măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce cu măsura avertismentului și atragerea atenției petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte prevederile legale. … 13.Excepția a fost invocată în faza procesuală a apelului formulat împotriva unei sentințe prin care, procedând la individualizarea judiciară a sancțiunilor contravenționale, instanța de judecată a admis plângerea contravențională formulată de petent, a înlocuit sancțiunea amenzii aplicate de agentul constatator cu avertismentul, a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și, atrăgând petentului atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, a recomandat ca pe viitor să respecte prevederile legale. Pentru a pronunța această soluție, instanța a făcut interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale cuprinse în art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și în art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2002. Întrucât autoritatea administrativă, Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, în motivarea apelului formulat în cauză, a susținut că măsurile dispuse de instanța de fond nu sunt legale, petentul contravenient a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale pe care s-a întemeiat soluția instanței de fond. … 14.Analizând criticile formulate, Curtea constată că motivarea excepției de neconstituționalitate nu cuprinde referiri concrete cu privire la pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu normele constituționale invocate, ci, în mod exclusiv, are în vedere aspecte privind modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor referitoare la individualizarea judiciară a sancțiunilor contravenționale cu privire la posibilitatea instanței de a înlocui sau de a înlătura sancțiunile contravenționale dispuse de autoritatea administrativă cu competență în domeniu. Or, operațiunea de individualizare judiciară se realizează, potrivit dispozițiilor criticate, în funcție de gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța de judecată având posibilitatea de a dispune măsurile pe care le apreciază ca fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. … 15.Curtea observă că norma specială reprezentată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reglementează în mod imperativ, la art. 96 alin. (1) și (2), că sancțiunile complementare instituite de aceasta, inclusiv suspendarea dreptului de a conduce, pe timp limitat, se aplică alături de sancțiunile principale. Astfel, în cazul sancțiunii complementare prevăzute de art. 101 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, durata acesteia este prestabilită prin lege și pusă de legiuitor în relație directă cu gravitatea faptelor sancționate contravențional prin aceleași norme, care prevăd aplicarea obligatorie a sancțiunii complementare. Așa fiind, norma are semnificația unei dispoziții speciale în raport cu dispozițiile generale de drept comun prevăzute de art. 5 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora „sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei“. De altfel, cu privire la aceste aspecte, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 18 iunie 2021. … 16.Prin urmare, Curtea constată că autorul excepției nu are în vedere, în concret, vicii de neconstituționalitate ale reglementării criticate, ci vizează aspecte punctuale care țin de o eventuală gestionare diferită a actului de justiție. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției, astfel încât o problemă de interpretare și aplicare a legii pe fondul cauzei deduse judecății instanței judecătorești excedează controlului de constituționalitate. Întrucât atribuția interpretării și aplicării legii intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 din Constituție, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este inadmisibilă. … 17.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și ale art. 5 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 14.687/236/2017 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește