DECIZIA nr. 369 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Constanța Puiu și Iosif Puiu în Dosarul nr. 12.222/94/2015/a5.2.2.4 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.505D/2018. … 2.La apelul nominal, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 806D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 21.478/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.944D/2019 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de George Ene Nicanor prin mandatar Dragoș Marian Ene, în Dosarul nr. 7.089/3/2010 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și în Dosarul nr. 1.965D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ionel Neagu în Dosarul nr. 164/314/2018/al.1 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal, în Dosarul nr. 1.944D/2019, pentru partea Mecano Import Export – S.A. din București, se prezintă domnul avocat Paul Ioan Martin din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Mecano Import Export – S.A. din București a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 6.De asemenea, magistratul-asistent referă că în Dosarul nr. 1.944/2019, autorul excepției de neconstituționalitate a depus un punct de vedere prin care solicită admiterea excepției acesteia, precum și copii ale unor documente din dosare. … 7.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 806D/2019, nr. 1.944D/2019 și nr. 1.965D/2019 la Dosarul nr. 1.505D/2018. … 8.Atât reprezentantul părții prezente, cât și cel al Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 806D/2019, nr. 1.944D/2019 și nr. 1.965D/2019 la Dosarul nr. 1.505D/2018, care a fost primul înregistrat. … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în același timp, că instanța de contencios constituțional are o bogată jurisprudență în materie. … 10.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.222/94/2015/a5.2.2.4, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Constanța Puiu și Iosif Puiu într-un dosar în care s-au formulat o cerere de ajutor public judiciar și o cerere de recuzare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.505D/2018. … 12.Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 21.478/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Victor Pomponiu într-un dosar în care s-a formulat o cerere de recuzare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 806D/2019. … 13.Prin Încheierea din 14 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.089/3/2010, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de George Ene Nicanor, prin mandatar Dragoș Marian Ene, într-un dosar în care s-a formulat o cerere de recuzare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.944D/2019. … 14.Prin Încheierea din 20 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 164/314/2018/al.1, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ionel Neagu într-un dosar în care s-a formulat o cerere de recuzare și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.965D/2019. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prin dispozițiile de lege criticate legiuitorul a limitat accesul liber la justiție și dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Lipsa veniturilor necesare achitării taxei de timbru face imposibilă promovarea unei cereri de recuzare și, implicit, soluționarea cauzei de către o instanță imparțială. … 16.Statul are obligația să creeze condițiile pentru creșterea calității vieții și nu să actualizeze în mod inuman cuantumul taxelor judiciare de timbru. Prin acest text se instituie o inegalitate de tratament în ceea ce privește regimul de stabilire a taxei judiciare de timbru privind cererea de recuzare, întrucât, deși prin cerere se solicită recuzarea completului de judecată, în cauzele în care completul este format dintr-un singur judecător, taxa este de 100 lei, iar în cauzele în care completul este format din mai mulți judecători, cererea de recuzare trebuie timbrată cu 100 de RON pentru fiecare judecător, în acest mod fiind afectat accesul liber și egal la justiție și se încalcă principiul dreptului la un proces echitabil și imparțial. … 17.De asemenea, nemulțumirile autorilor excepției de neconstituționalitate vizează și aspecte legate de fondul litigiului, respectiv obligația de plată a taxei judiciare de timbru este criticată în raport cu aprecierile acestora în legătură cu modul de funcționare a instanțelor și parchetelor și cu soluțiile primite la sesizările formulate anterior. … 18.Se mai susține că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 139 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 115 alin. (6). Guvernul a intervenit printr-o ordonanță de urgență într-un domeniu strict rezervat Parlamentului [cel al taxelor și impozitelor], care îl poate reglementa doar prin lege. Or, prin folosirea acestui instrument, al ordonanței de urgență, Guvernul a afectat drepturile și libertățile fundamentale. … 19.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia în privința excepției de neconstituționalitate. … 20.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că normele a căror constituționalitate se contestă respectă dispozițiile art. 16 și art. 21 din Constituție. În ceea ce privește critica raportată la dispozițiile art. 27 din Constituție, se arată că acestea se referă la inviolabilitatea domiciliului și nu au incidență în cauză. … 21.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Textul se aplică în mod egal tuturor cetățenilor de la data intrării sale în vigoare, iar cuantumul taxei nu este de natură a îngrădi accesul la justiție, ci este apt pentru a asigura un just echilibru între accesul la justiție și formularea șicanatorie și abuzivă a unor cereri repetate de recuzare de către unii justițiabili, care poate conduce la tergiversarea nejustificată a soluționării cauzei. … 22.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale ce fac obiectul excepției sunt constituționale, respectând dreptul de acces la justiție și principiul egalității cetățenilor în fața legii și a instanțelor. … 23.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 24.Avocatul Poporului a comunicat punctul său de vedere în Dosarul nr. 1.965D/2019, arătând că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în fața justiției, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 25.Legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea cazurilor și modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 din Constituție. Se menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018. … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conținut: … Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;. … 29.În opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea drepturilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi privind dreptul de proprietate, art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale, art. 115 alin. (6) privind regimul adoptării ordonanțelor de urgență, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor pentru creșterea calității vieții și în art. 139. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție. … 30.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat atât asupra chestiunilor juridice de principiu, cât și a dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. … 31.Astfel, prin Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, și Decizia nr. 348 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 22 noiembrie 2019, paragraful 35, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurilor judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. … 32.De asemenea, prin Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005, Curtea a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. S-a reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituționale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, toți cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 33.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, sau Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, paragraful 25). … 34.Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005). … 35.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia ar putea exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 348 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 22 noiembrie 2019, paragraful 39). … 36.Totodată, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că înfăptuirea justiției nu trebuie și nu poate fi în toate cazurile gratuită (a se vedea Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, și Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013). Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 37.Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea și Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25).  … 38.De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014). … 39.Referitor la cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).  … 40.În privința instituției recuzării, prin Decizia nr. 152 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 30 iulie 2019, Curtea a reținut faptul că formularea unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune personală, întemeiată pe motive care privesc raporturile dintre partea care formulează cererea de recuzare și persoana a cărei recuzare se cere. Din cuprinsul dispoziției legale criticate rezultă că taxa judiciară de timbru se plătește distinct pentru recuzarea fiecărui participant la proces. Cu alte cuvinte, pentru fiecare cerere de recuzare este aplicată o taxă separată. De altfel, Curtea a observat faptul că, potrivit art. 47 din Codul de procedură civilă, cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească, dispozițiile legale aplicându-se, în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor, potrivit art. 54 din Codul de procedură civilă. … 41.În ceea ce privește criticile referitoare la stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanță de urgență, cu încălcarea art. 139 raportat la art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea amintește jurisprudența sa în materie, de exemplu, Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012, prin care a statuat că sintagma „numai prin lege“ din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție nu are o semnificație absolută, în sensul art. 73 din Constituție. … 42.A condiționa adoptarea unor prevederi referitoare la bugetul de stat numai prin dezbatere parlamentară ar însemna a nu ține cont de realitățile concrete ale derulării procedurilor parlamentare, astfel încât, pe perioada vacanței parlamentare, să nu poată fi adoptate astfel de reglementări, în condițiile prevederilor constituționale referitoare la delegarea legislativă. … 43.Sintagma „numai prin lege“ urmărește, așadar, să interzică stabilirea unor impozite și taxe pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat prin acte inferioare legii, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniștrilor etc., sintagma nefiind aplicabilă în cazul adoptării ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului în acest domeniu. … 44.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv prin raportare la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 139 raportat la art. 115 alin. (6) și art. 135 alin. (2) lit. f) și cele convenționale invocate. … 45.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.  … 46.Referitor la nemulțumirile autorilor excepției de neconstituționalitate care vizează și aspecte legate de fondul litigiului, respectiv obligația de plată a taxei judiciare de timbru este criticată în raport cu aprecierile acestora în legătură cu modul de funcționare a instanțelor și parchetelor și cu soluțiile primite la sesizările formulate anterior, Curtea reține că acestea reliefează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. În aceste condiții, aceste critici nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. … 47.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constanța Puiu și Iosif Puiu în Dosarul nr. 12.222/94/2015/a5.2.2.4 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 21.478/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de George Ene Nicanor prin mandatar Dragoș Marian Ene, în Dosarul nr. 7.089/3/2010 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și de Ionel Neagu în Dosarul nr. 164/314/2018/al.1 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, Tribunalului București – Secția a III-a civilă și Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește