DECIZIA nr. 369 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petruș Alexandrescu în Dosarul nr. 46.050/3/2016 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 313 D/2020. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin domnul avocat Sorin Fusea, din cadrul Baroului București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Sorin Fusea, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate întrucât art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală contravine prevederilorart. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 124 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se arată că, într-adevăr, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la o excepție cu un conținut similar prin Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, însă prin prezenta excepție este adus spre analiza instanței de contencios constituțional un aspect suplimentar, respectiv frecvența dispunerii anumitor expertize către anumiți experți și cuantumul onorariilor acordate acestora. Este invocat răspunsul trimis de Tribunalul București către anumiți apărători referitor la cuantumul onorariilor acordate. Este depus la dosarul cauzei un document conținând date statistice din care rezultă că din anii 2017-2018 și până în anul 2021 un expert a primit de la organele de urmărire penală în medie 150.000 lei, iar din partea instanțelor același expert a primit onorarii care nu depășesc 10.000 lei. … 4.În acest context, se susține că dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate, ducând la interpretări diferite. În acest sens, se arată că unele instanțe apreciază că textul criticat este derogatoriu de la dispozițiile Codului de procedură civilă, în timp ce Curtea de Apel București apreciază că dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale întrucât se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. Prin urmare, se ridică întrebarea de ce în anumite situații expertul este desemnat prin tragere la sorți, iar în altele este desemnat, în mod discreționar, de către organele de urmărire penală. Sunt invocate și dispozițiile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, arătându-se că, în coroborare cu acestea din urmă, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și că acestea contravin dreptului la un proces echitabil, întrucât determină situații, cum este și cea din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, în care un magistrat nu are posibilitatea de a controla modalitatea în care expertul judiciar a ajuns la concluziile furnizate. Se arată că în cauza anterior referită a fost vorba despre o infracțiune de evaziune fiscală comisă de către o organizație neguvernamentală, trebuind să se determine dacă activitatea desfășurată de către această organizație neguvernamentală a fost o activitate educativă sau una de natură comercială, concluziile expertului neputând fi verificate. Se susține, așadar, că dispozițiile legale criticate conduc și la astfel de situații, care sunt, desigur, minoritare.  … 5.Pentru aceste motive, se conchide că dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate în prezenta cauză.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materia analizată, respectiv deciziile nr. 7 din 31 ianuarie 2023 și nr. 6 din 30 ianuarie 2024, dar și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care aceasta a reținut că instanța de judecată este cea care poate decide dacă este sau nu necesară consultarea unui expert, de a formula întrebări și de a răspunde la obiecții. Se susține că astfel se aplică dispozițiile art. 6 din Convenție. Se arată că, într-adevăr, art. 173 din Codul de procedură penală reglementează numirea expertului, fără ca legea procesual penală să arate modalitatea în care se poate face această numire, motiv pentru care, cu privire la acest ultim aspect, se aplică dispozițiile art. 331 din Codul de procedură civilă care prevăd într-o manieră detaliată procedura de numire a expertului, art. 2 din același cod arătând că Codul de procedură civilă constituie legea generală în raport cu Codul de procedură penală. Se arată, totodată, că părțile au posibilitatea să-și desemneze experți. … 7.Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile și nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 46.050/3/2016, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petruș Alexandrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unor apeluri formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpați, printre care se numără și autorul prezentei excepții.  … 9.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc numirea expertului prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței, fără a preciza în mod expres modalitatea efectivă de selecție a acestuia. Având în vedere că legiuitorul nu a stabilit o procedură de desemnare a expertului care să asigure neîndoielnic accesul la o justiție echitabilă, textul criticat nu îndeplinește cerințele de claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, încălcând și dreptul la un proces echitabil. … 10.Mai mult, se susține că textul criticat permite ca un participant la procesul penal, respectiv Ministerul Public, să aibă un avantaj asupra celorlalți participanți, inclusiv asupra suspecților și/sau inculpaților, avantaj care îi este conferit de dreptul de a dispune – pe criterii numai de procuror cunoscute – nominalizarea unui expert pentru efectuarea unei expertize judiciare. În acest mod, pe de o parte, actul de justiție nu mai este imparțial, fiind contrar cerințelor art. 124 alin. (2) din Constituție, iar, pe de altă parte, se conferă avantaje procurorului, încălcându-se principiul egalității de arme în procesul penal. Apreciază că în cadrul procesului penal trebuie să se asigure garanția de imparțialitate și independență a experților. Independența și imparțialitatea expertului sunt valori menite să asigure calitatea raportului de expertiză, pentru ca, raportat inclusiv la concluziile acestuia, magistratul să poată stabili adevărul. Aceasta cu atât mai mult cu cât în practica judiciară s-a statuat că, în cadrul procesului penal, reprezintă mijloc de probă doar raportul de expertiză al expertului desemnat, iar nu și concluziile experților parte, care au doar un rol orientativ. … 11.De asemenea, se susține că modalitatea de reglementare constituie premisele încălcării principiului aflării adevărului, reglementat de art. 5 din Codul de procedură penală, principiu ce presupune existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectivă privind fapta și autorul ei. Mai mult, se creează o inegalitate de tratament între inculpații cărora li se admite administrarea probei cu expertiza în faza urmăririi penale și cei cărora li se admite administrarea aceleiași probe în faza judecății. Apreciază că cei din urmă beneficiază de un expert independent și imparțial, pe când primii sunt supuși unor proceduri netransparente și oculte. … 12.Curtea de Apel București – Secția I penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, susținând că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu prevederile Constituției. Se arată, în acest sens, că, întrucât Codul de procedură penală nu prevede o procedură de numire a experților, sunt aplicabile, în această privință, dispozițiile art. 331 din Codul de procedură civilă, care prevăd într-o manieră detaliată procedura de desemnare a expertului, întrucât, conform art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevederile acestui cod și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare, constituie, așadar, legea generală în raport cu Codul de procedură penală. Mai mult, se arată că dispozițiile art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală prevăd dreptul părților de a solicita ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea, acesta constituind o garanție a respectării principiului egalității armelor.  … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței.“ … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.  … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 martie 2022, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.  … 19.Prin Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, precitată, paragrafele 19-27, Curtea a reținut că, potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, expertizele sunt dispuse atunci când, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară și opinia unui expert. Conform art. 172 alin. (2) din același act normativ, expertiza se dispune, în condițiile art. 100 din Codul de procedură penală referitor la administrarea probelor, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală ori de către instanța de judecată. Totodată, categoriile de expertize care pot fi dispuse sunt reglementate de art. 184-191 din Codul de procedură penală, și anume expertiza medico-legală psihiatrică (art. 184), autopsia medico-legală (art. 185), exhumarea (art. 186), autopsia medico-legală a fetusului sau a nou-născutului (art. 187), expertiza toxicologică (art. 188), examinarea medico-legală a persoanei (art. 189), examinarea fizică (art. 190) și expertiza genetică judiciară (art. 191). Cu toate că legiuitorul nu a definit toate categoriile anterior enumerate prin cuvântul „expertiză“, acestea sunt calificate în doctrină ca fiind tipuri de expertiză reglementate de Codul de procedură penală (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 326 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 24 august 2021, paragraful 14). … 20.În continuare, în ceea ce privește numirea expertului de către organul judiciar, Curtea a observat că, potrivit art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în prezenta cauză, expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. Deși dispozițiile de lege criticate nu detaliază modalitatea efectivă prin care organul judiciar realizează numirea expertului, Curtea apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate și aplicate în conexiune cu ansamblul legislativ în materie. Astfel, dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare. … 21.În acest context, Curtea a reținut că expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Expertiza tehnică judiciară poate fi efectuată de experți atestați în domeniile strict determinate prin Ordinul ministrului justiției nr. 199/C/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 4 februarie 2010, și, totodată, activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, precum și modul de dobândire a calității de expert tehnic se organizează și se desfășoară în condițiile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 2/2000. … 22.De asemenea, Curtea a arătat că, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, este expert tehnic judiciar orice persoană fizică ce dobândește această calitate în condițiile ordonanței și este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experții tehnici judiciari, întocmit pe specialități și pe județe, respectiv pe municipiul București. În accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, expertul oficial este persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar în condițiile actului normativ precizat și care este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experții tehnici judiciari. Potrivit aceluiași act normativ, expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale de către expertul ori specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie „expertiză tehnică judiciară“ (art. 2). La cererea persoanelor fizice sau juridice se poate efectua „expertiză tehnică extrajudiciară“ (art. 3). Expertiza extrajudiciară se realizează, de asemenea, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, iar organizarea examenului în vederea atribuirii calității de expert tehnic extrajudiciar și eliberarea legitimației de expert tehnic extrajudiciar revin ministerelor și altor instituții centrale, fiecare în domeniul său de specialitate, stabilit conform legii (art. 27). Expertul tehnic extrajudiciar poate efectua numai expertize tehnice extrajudiciare în specialitatea pentru care a fost atestat, la solicitarea persoanelor fizice și juridice [art. 30 alin. (2)], de asemenea, expertiza tehnică extrajudiciară putând fi efectuată și de expertul tehnic judiciar, la solicitarea persoanelor fizice și juridice [art. 30 alin. (1)]. … 23.Totodată, Curtea a reținut că expertiza este un mijloc de probă strict reglementat de Codul de procedură penală, fiind realizată de experți calificați drept persoane care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în cauzele penale. În aceste condiții, Curtea a observat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești din punctul de vedere al efectuării expertizei, precum și condițiile de acces în profesia menționată, condiții care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional în mod imparțial și la un standard ridicat. Or, prevederile legale precitate nu fac altceva decât să stabilească aceste condiții necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calității de expert judiciar. Curtea a constatat că dispozițiile legale precitate asigură, din punct de vedere normativ, imparțialitatea și un grad ridicat de profesionalism în întocmirea raportului de expertiză, raportul de expertiză întocmit de către experții tehnici judiciari și extrajudiciari fiind o garanție în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. … 24.Mai mult, Curtea a constatat că imparțialitatea, transparența și corectitudinea expertizei sunt garantate de îndeplinirea condițiilor cerute de normele procesual penale în vigoare în activitatea de întocmire a raportului de expertiză. Astfel, Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat o serie de incompatibilități referitoare la expert în cuprinsul art. 174 din Codul de procedură penală, potrivit căruia persoana aflată în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală nu poate fi desemnată ca expert, iar, în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Totodată, în aceeași cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali și, de asemenea, nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părți în aceeași cauză o persoană care funcționează în cadrul aceleiași instituții medico-legale, al aceluiași institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituției respective la solicitarea organului judiciar. … 25.De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când instanța este cea care dispune efectuarea expertizei, obiectivele, desemnarea expertului, desemnarea experților consultanți, necesitatea acesteia sunt discutate în ședința publică, în contradictoriu cu toate părțile și toți subiecții procesuali principali din cauză, aceștia putând formula observații cu privire la întrebări, putând cere modificarea și completarea lor, putând formula obiecții și alte cereri [art. 177 alin. (1) – (3) din Codul de procedură penală]. De asemenea, părțile sau subiecții procesuali principali au dreptul să desemneze experți independenți autorizați care să participe la efectuarea expertizei [art. 172 alin. (8), art. 173 alin. (4), art. 177 alin. (4) din Codul de procedură penală], expertul parte având aceleași drepturi pe care le are și expertul desemnat de către instanță, iar, în situația în care are o opinie diferită față de cea exprimată de expertul desemnat, expertul parte poate întocmi un raport cu opinia separată ori poate consemna în raportul său eventualele inadvertențe pe care le constată. În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului [art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală]. De asemenea, raportul de expertiză va cuprinde, pe lângă mențiunile formale, prevăzute de art. 178 alin. (4) din Codul de procedură penală, și descrierea în amănunt a operațiilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, analiza acestor obiecții sau explicații, metodele, programele și echipamentele utilizate, iar, în final, concluziile, care trebuie să fie clare și neechivoce. Totodată, în cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În același mod, se poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului [art. 181 alin. (1) din Codul de procedură penală]. … 26.În egală măsură, Curtea a reținut că organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu are obligația de a adopta concluziile raportului de expertiză, iar valoarea probantă a expertizelor nu este prestabilită de către Codul de procedură penală, aceasta fiind supusă, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente ca să asigure condamnarea unei persoane. De altfel, Curtea a constatat că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură să confere procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat decizia precitată, anterior menționate, își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petruș Alexandrescu în Dosarul nr. 46.050/3/2016 al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește