DECIZIA nr. 368 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE – S.R.L., cu sediul în comuna Niculițel, județul Tulcea, în Dosarul nr. 2.638/88/2017 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.185D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepției de neconstituționalitate doamna avocat Carmen Raluca Moldovan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Comuna Niculițel. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Societatea DUNAPREF CARIERE – S.R.L. a depus la dosar concluzii scrise, prin care a sintetizat argumentele care justifică admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului convențional prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. În acest sens reiterează succint cele deja detaliate în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și arată că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și celor ale art. 56 alin. (2) care consacră principiul justei așezări a sarcinilor fiscale. În esență, se susține astfel că prevederile criticate nu respectă exigența de previzibilitate impusă de jurisprudența Curții Constituționale, întrucât, deși ambele texte din Codul fiscal stabilesc că taxa în discuție se calculează în funcție de numărul de metri pătrați efectiv afectați de foraje, în lipsa definirii noțiunii de „suprafața efectivă afectată“, aplicarea textului legal devine arbitrară și imprevizibilă. Pe de altă parte, imprevizibilitatea reglementării criticate rezultă și din enumerarea exemplificativă, și nu exhaustivă, a activităților care generează în sarcina contribuabililor obligația de achitare a acestei taxe. Arată astfel că enumerarea de la art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se referă la studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări, fără ca textul legal să facă distincție între activitățile de „explorare“ și cele de „exploatare“, care conform Legii minelor nr. 85/2003 sunt activități diferite. … 5.De asemenea, referitor la art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal arată că enumerarea din cuprinsul acestui text de lege se referă la excavări necesare lucrărilor de cercetare și prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice și a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol și alte excavări și, chiar dacă aparent textul pare să restrângă sfera de aplicabilitate a taxei doar la activități de explorare, apariția sintagmei „și alte excavări“ lasă de asemenea loc de interpretare și face din nou imprevizibilă modalitatea de calcul al taxei. … 6.În ceea ce privește încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, se face referire la Decizia nr. 27 din 24 aprilie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța a stabilit că aceste taxe care sunt percepute la bugetul autorităților publice locale se datorează independent și cumulativ cu taxele datorate de operatorii economici în conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003, ceea ce, în opinia autoarei excepției, contravine dispozițiilor constituționale invocate. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 16 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.638/88/2017, Tribunalul Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE – S.R.L., cu sediul în comuna Niculițel, județul Tulcea, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu pârâta Comuna Niculițel. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că, în ceea ce privește noțiunea de „suprafața afectată“, aceasta nu este definită nicăieri în legislație (nici în legislația fiscală și nici în Legea minelor), fapt care, în practică, a condus la calcularea diferită a taxei, în funcție de înțelegerea acestei noțiuni de către organul fiscal chemat să o aplice. Arată că în doctrină au fost identificate următoarele interpretări practice și metode de stabilire a bazei de calcul pentru această taxă, și anume utilizarea de date aflate în arhiva Administrației Naționale Apele Române, determinarea taxei prin aplicarea la suprafețele menționate în certificatele de urbanism emise pentru eliberarea autorizației de excavare sau calcularea taxei la perimetrul minier prin analogie cu Legea minelor. În opinia autoarei excepției, cauza acestor inadvertențe are un singur numitor comun, și anume neconstituționalitatea normei juridice analizate, cu efecte fiscale care încă se produc în zona industriei extractive prin arieratele acumulate și datorită criteriului formulat în mod deficitar. … 10.Apreciază că un alt aspect de neconstituționalitate reiese și din modificarea operată de legiuitor asupra soluției legislative a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, așa cum este în prezent reglementată prin art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Susține astfel că reglementarea actuală face foarte clar faptul că din sfera de aplicare a taxei au fost eliminate activitățile de exploatare a resurselor, fiind păstrate doar activitățile de explorare (cercetări și prospecțiuni) care sunt întotdeauna prealabile lucrărilor de exploatare și care se desfășoară pe suprafețe mult mai mici. În acest context consideră că modificarea legislativă operată prin art. 474 din noul Cod fiscal s-a făcut în scopul de a clarifica sfera de aplicabilitate a taxei și de a înlătura astfel un aspect de neconstituționalitate. … 11.În privința taxei de excavare arată că fluiditatea nepermisă a criteriului din legea fiscală este generată de faptul că norma este lipsită de un criteriu obiectiv determinat și, în final, fiscalitatea este supusă arbitrarului, generând tratamente fiscale radical diferite, astfel încât modalitatea de reglementare a acestui „criteriu“ este neconformă cu principiul justei așezări fiscale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că: „o fiscalitate care se îndepărtează de regulile general admise, cât privește baza și cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.“ … 12.Apreciază totodată că dispozițiile legale criticate contravin și principiului previzibilității normei juridice, care se subsumează principiului legalității consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Așa fiind, susține că legea fiscală, în speță cele două reglementări din codurile fiscale succesive, „ar trebui să fie suficient de precisă și de clară pentru a putea fi aplicată; iar astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat“. … 13.Tribunalul Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate sunt compatibile cu principiile consacrate de art. 1 alin. (5) și art. 56 alin. (2) din Constituție, acestea stabilind un mod clar și obiectiv de determinare a taxei pentru eliberarea autorizației pentru foraj sau excavare, care asigură un tratament echitabil și corect pentru toți beneficiarii lucrărilor ce impun plata taxei în discuție. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, act normativ abrogat prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din titlul XI al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și prevederile art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul conținut:– Art. 267, cu denumirea marginală „Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize asemănătoare“, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal: „(4) Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau de excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.“; … – Art. 474, cu denumirea marginală „Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize și autorizații“ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: „(10) Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare și prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice și a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol și alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecțiune și explorare și se calculează prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren ce vor fi efectiv afectați la suprafața solului de foraje și excavări cu o valoare cuprinsă între 0 și 15 lei.“ …  … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și celor ale art. 56 alin. (2) care consacră principiul justei așezări a sarcinilor fiscale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că în domeniul analizat au incidență prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care, în cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. e), prevede că autorizația de construire se eliberează pentru lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice. Din modul de redactare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991 rezultă că lucrările de foraje și excavări la care textul legal face referire sunt auxiliare unor activități determinate, respectiv efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice. Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (1) și ale art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, lucrările de foraje și excavări pot fi executate numai pe baza unei autorizații de construire, în măsura în care sunt auxiliare efectuării studiilor geotehnice și prospecțiunilor geologice, proiectării și deschiderii exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață/subterane sau subacvatice. În baza acelorași prevederi din Legea nr. 50/1991, dacă pe lângă lucrările de foraje sau excavări auxiliare efectuării studiilor geotehnice și prospecțiunilor geologice sau proiectării și deschiderii de exploatări sunt realizate și alte lucrări de construcții dintre cele enumerate la alte litere ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, pentru aceste din urmă lucrări va fi necesară o altă autorizație de construire, distinctă de autorizația obținută pentru lucrările de foraj sau excavări. Toate activitățile reunite în enumerarea de la art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991 au în comun faptul că sunt desfășurate în legătură cu explorarea și exploatarea resurselor minerale aflate în proprietatea exclusivă a statului. În aceste condiții, desfășurarea de către orice persoană a unor lucrări de foraje sau excavări în vederea explorării sau exploatării resurselor minerale, astfel cum aceste resurse sunt definite de Legea minelor nr. 85/2003, determină aplicarea prevederilor acestei din urmă legi în ceea ce privește desfășurarea lucrărilor respective. … 20.De asemenea, potrivit art. 14 din Legea minelor nr. 85/2003, Curtea reține că activitatea de prospecțiune constă într-un ansamblu de studii și lucrări de suprafață care se realizează pe baza unui permis neexclusiv pentru identificarea posibilităților existenței unor acumulări de resurse minerale. Explorarea resurselor minerale, conform art. 15 din aceeași lege, se realizează pe baza unei licențe de explorare, eliberată la cerere, scopul lucrărilor de explorare fiind acela de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului. Activitatea de exploatare este definită de art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2003 ca fiind „ansamblul de lucrări executate în subteran și/sau la suprafață pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea și livrarea acestora în forme specifice“. Prin excepție, exploatarea anumitor resurse minerale, respectiv rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă, nisipurile și pietrișurile din albiile minore ale râurilor și recuperarea aurului din aluviuni, se poate face pe baza unui permis de exploatare, fără a mai fi necesară obținerea unei licențe de exploatare. … 21.În ceea ce privește obligațiile fiscale datorate de către titularii drepturilor de prospecțiune și explorare, Curtea reține că acestea sunt prevăzute atât de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cât și de Legea minelor nr. 85/2003, în acest sens fiind art. 28 alin. (3) din acest act normativ, care statuează că pentru eliberarea permisului de exploatare solicitantul va trebui să plătească taxa pe activitatea de exploatare, redevența minieră trimestrială pe parcursul valabilității permisului și garanția financiară pentru refacerea mediului, art. 44 alin. (1) care prevede că titularii licențelor/permiselor sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, precum și a unei redevențe miniere și art. 49 unde se stabilește, cu titlu general, că plata taxelor, tarifelor și a redevențelor prevăzute în Legea minelor nr. 85/2003 nu îl scutește pe titularul licenței/permisului de plata obligațiilor bugetare datorate conform legislației fiscale în vigoare. … 22.Din perspectiva celor mai sus menționate, Curtea constată că prin Decizia nr. 27 din 24 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 3 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora pentru activitatea de foraj și excavare este necesară obținerea unei autorizații de construire, precum și pe cele ale art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care reglementează obligațiile fiscale născute în legătură cu emiterea autorizațiilor la care face referire art. 3 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, apare cu evidență faptul că autorizația de foraje și excavări prevăzută de Codul fiscal este autorizația de construire la care face referire art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991. Prin urmare, taxa de foraj sau excavare este concepută ca o taxă locală unică, ce se plătește în vederea obținerii autorizației de construire reglementate de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, se calculează în raport cu numărul de metri pătrați de teren afectat de prospecțiunile anterioare exploatărilor și se virează în bugetul local. Realizarea unor lucrări dintre cele prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, respectiv lucrări de foraje și excavări, sau dintre cele prevăzute de Legea nr. 85/2003 este permisă numai în baza unui permis de exploatare, emis de autoritățile competente, realizarea acestor lucrări dând naștere unor obligații de plată către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de exploatare și a unei redevențe miniere. În ceea ce privește raportul dintre taxa datorată bugetului local pentru eliberarea autorizației de realizare a lucrărilor de excavare în vederea exploatării de resurse minerale (o formă specială de autorizație de construire) și taxa pentru activitatea de exploatare, acestea sunt datorate unor bugete diferite și au un obiect diferit. Astfel, taxa datorată bugetului local este percepută pentru eliberarea autorizației care permite excavarea, în timp ce taxa percepută la bugetul de stat este datorată pentru desfășurarea activității propriu-zise de exploatare, de extragere a resurselor minerale. … 23.Prin decizia precitată, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că nu există o dublă impunere pentru activitatea de excavare/foraj, prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal fiind instituită o singură taxă pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări, care se calculează raportat la numărul de metri pătrați de teren afectat efectiv de foraj sau excavație, iar nu la suprafața ocupată pentru activitatea de exploatare. Totodată, taxa pentru obținerea autorizației de foraje sau excavații pentru efectuarea de studii geotehnice este diferită de taxa de exploatare reglementată de Legea minelor, având temeiuri juridice diferite și beneficiari diferiți. Astfel, în raport cu premisa caracterului special al Legii nr. 85/2003 față de norma generală aplicabilă în materie (Codul fiscal), s-a apreciat că taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări, aferentă activității prevăzute de art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, și taxa pentru activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, precum și redevența minieră, prevăzute de art. 44 din Legea nr. 85/2003, nu se exclud una pe cealaltă, putând avea caracter complementar, raportat la baza legală de referință, modalități de calcul diferite și beneficiari diferiți ai acestora. Așa fiind, taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări este datorată independent de existența taxei anuale pentru activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale și de redevența minieră. … 24.În contextul celor mai sus menționate, Curtea Constituțională reține că potrivit art. 266 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv art. 473 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, orice persoană care trebuie să obțină un certificat, un aviz sau o autorizație trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizația necesară, iar potrivit pct. 134 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal din 2004 (Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal), autorizația de foraje și excavări se eliberează de către primăriile în a căror rază de competență teritorială se realizau oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia. Taxa pentru eliberarea autorizației se plătește anticipat și se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracțiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operațiunile prevăzute mai sus. Ulterior, prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal din 2016 (Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal) s-a prevăzut că cererea pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări are elementele constitutive ale declarației fiscale și se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile prevăzute la art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii operațiunilor. … 25.Acest lucru înseamnă faptul că eliberarea unei autorizații de construire, care conferă dreptul de a construi, este distinctă de autorizația de foraje și excavări, care conferă dreptul a fora sau excava, în scopurile anume menționate inițial prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și ulterior prin art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Curtea reține așadar că autorizația de foraje și excavări nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta, iar plata taxei nu îl scutește pe titularul autorizației de orice alte obligații fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile. … 26.În ceea ce privește noțiunea de „suprafață afectată“, apreciată de autoarea excepției ca nefiind definită în legislație, având în vedere operațiunile vizate, și anume exploatările de carieră, balastierele, sondele de gaze și petrol, lucrările de cercetare și prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice și a studiilor privind ridicările topografice, precum și alte excavări, Curtea observă că prin art. 3 pct. 21 din Legea minelor nr. 85/2003 este definit „perimetru de prospecțiune, explorare și exploatare“ ca fiind aria corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecțiune, explorare, respectiv de exploatare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de prelucrare, preparare a resurselor minerale și de stocare a produselor reziduale miniere. … 27.În jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.425 din 25 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a reținut că prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal legiuitorul stabilește „în sarcina operatorilor economici ce desfășoară anumite activități obligația plății către bugetul local a unei taxe pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări, necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări, taxă ce se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau de excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei“. Curtea a constatat că dispozițiile criticate dau expresie prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetățenii au obligația să contribuie la cheltuielile publice, prin impozite și taxe. Totodată, în conformitate cu art. 139 alin. (2) din Constituție, impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene „în limitele și în condițiile legii“, din aceste norme constituționale rezultând dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozite datorate bugetului. … 28.Distinct de cele mai sus menționate, referitor la susținerile autoarei excepției cu privire la existența unei contrarietăți de reglementare între prevederile criticate din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și cele din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sub aspectul stabilirii taxei pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări, Curtea constată că această critică nu poate fi primită, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 433 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, sau Decizia nr. 711 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 25 februarie 2020). … 29.Totodată, autoarea excepției susține faptul că prin modificarea soluției legislative cuprinse în art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum se regăsește în prezent în cuprinsul art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din sfera de aplicare a taxei criticate au fost eliminate anumite activități de exploatare a resurselor, context în care aceasta susține că, în speță, s-a procedat la o aplicare greșită a legislației, întrucât, potrivit noii reglementări din Codul fiscal, nu ar mai datora taxa de exploatare. Or, din perspectiva criticilor astfel formulate, Curtea reține că aspectele invocate excedează competenței instanței de contencios constituțional, fiind de competența instanțelor de judecată sau a autorităților îndrituite în materie interpretarea și aplicarea legislației incidente. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE – S.R.L., cu sediul în comuna Niculițel, județul Tulcea, în Dosarul nr. 2.638/88/2017 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește