DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Lazăr în Dosarul nr. 27.806/245/2019/a1 al Judecătoriei Iași – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 303 D/2020. … 2.La apelul nominal lipesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă. Se arată, în acest sens, că autorul excepției solicită, în realitate, completarea dispozițiilor legale criticate cu un nou caz de nulitate absolută referitor la obligativitatea asistenței juridice a tuturor persoanelor vătămate.  … 4.În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, soluția și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 102 din 6 martie 2018 și nr. 104 din 25 februarie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 5 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.806/245/2019/a1, Judecătoria Iași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Lazăr într-o cauză având ca obiect soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a unor excepții invocate de același autor. … 6.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că nu există o justificare obiectivă și rezonabilă cu privire la neincluderea în categoria nulităților absolute a cazurilor în care sunt încălcate dispozițiile legale referitoare la obligativitatea asigurării asistenței juridice a persoanei vătămate, în condițiile în care, conform art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta are aceleași drepturi și obligații ca părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai părților. Se arată că persoana vătămată nu este parte în procesul penal, ci subiect procesual principal, și că aceasta dobândește calitatea de parte doar în situația în care se constituie parte civilă. În aceste condiții, persoana vătămată nu este participant la procesul penal, conform art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, motiv pentru care încălcarea dispozițiilor legale referitoare la asistența obligatorie a persoanei vătămate atrage nulitatea relativă a actelor astfel încheiate. Se susține că reglementarea cazurilor în care este obligatorie asigurarea asistenței juridice are la bază vulnerabilitatea categoriilor de persoane vizate. Or, identitatea situațiilor în care se regăsesc persoanele prevăzute la art. 90 din Codul de procedură penală impune identitatea sancțiunii aplicabile în cazul nerespectării acestor dispoziții legale. Totodată, se apreciază că soluția legislativă criticată discriminează persoana vătămată minoră, care nu alege să exercite acțiunea civilă în procesul penal, în raport cu cea care, constituindu-se parte civilă, devine parte a procesului penal și beneficiază de dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei vătămate, atunci când asistența juridică a acesteia este obligatorie. … 7.Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale generează aplicarea neunitară a textelor criticate. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 367 din 31 mai 2018. … 8.De asemenea, se apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin (1) din Constituție, întrucât sintagma mai sus menționată, prin conținutul său confuz, determină considerarea unor operațiuni reale ca fiind fictive, fapt ce schimbă atât relevanța juridică a acestora, întrucât pot fi considerate infracțiuni, cât și întinderea prejudiciului, care poate fi una mult mai mare.  … 9.Judecătoria Iași – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată susținând că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu prevederile Constituției.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care, la data invocării excepției, aveau următorul cuprins: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: (…) f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie.“ … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au fost modificate prin articolul unic al Legii nr. 279/2022 pentru modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 4 octombrie 2022, acestea având în prezent următorul conținut: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: (…) f) asistarea de către avocat a suspectului sau inculpatului, a celorlalte părți, precum și a persoanei vătămate, atunci când asistența este obligatorie.“ … 15.Având însă în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în forma acestora în vigoare la data sesizării Curții Constituționale.  … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 – Dreptul la apărare, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 311 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 16 august 2023, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. … 18.Prin decizia anterior menționată, Curtea a reținut că, în faza camerei preliminare, în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, problema juridică invocată în susținerea acesteia, aceea a imposibilității invocării cazului de nulitate absolută prevăzut la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și în privința persoanei vătămate, este una ipotetică, aceasta putând fi apreciată drept eventual viciu de constituționalitate doar în fazele procesului penal ulterioare camerei preliminare. Spre deosebire de acestea, în faza camerei preliminare, în condițiile formei textului criticat de la data ridicării excepției, neasigurarea apărării persoanei vătămate putea fi invocată ca nulitate relativă, având în vedere obiectul camerei preliminare, astfel cum acesta este prevăzut la art. 342 din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei în faza procesuală în care prezenta excepție de neconstituționalitate a fost invocată, neîndeplinind, prin urmare, condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (…)“. … 19.Mai mult, Curtea a reținut că, în susținerea excepției se solicită, în realitate, modificarea dispoziției legale criticate, în sensul prevederii și a persoanei vătămate printre participanții la procesul penal în cazul cărora asigurarea asistenței juridice este obligatorie. Or, modificarea și completarea legii constituie operațiuni legislative care sunt de competența exclusivă a Parlamentului, acestea excedând competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 20.De altfel, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, a constatat că dispozițiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) din același act normativ sunt neconstituționale. Ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019, anterior menționată, legiuitorul a modificat dispozițiile legale criticate în sensul arătat în motivarea excepției de neconstituționalitate.  … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat Decizia nr. 311 din 25 mai 2023 anterior menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Distinct de cele reținute de Curtea Constituțională prin decizia anterior invocată, Curtea reține faptul că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție, autorul acesteia are calitate de inculpat, și nu de persoană vătămată, acesta invocând prezenta excepție în interesul persoanei vătămate, fără a justifica un interes procesual propriu referitor la asigurarea dreptului său la apărare, prin aplicarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în faza camerei preliminare. Așadar, dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei.  … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Lazăr în Dosarul nr. 27.806/245/2019/a1 al Judecătoriei Iași – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește