DECIZIA nr. 367 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Viorel Miclea în Dosarul nr. 1.655/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 731D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 732D/2019, nr. 734D/2019, nr. 742D/2019, nr. 801D/2019-nr. 805D/2019, nr. 825D/2019-nr. 827D/2019, nr. 934D/2019- nr. 943D/2019, nr. 1.181D/2019, nr. 1.828D/2019, nr. 1.830D/2019, nr. 1.938D/2019, nr. 1.939D/2019, nr. 1.954D/2019-nr. 1.956D/2019, nr. 1.961D/2019, nr. 2.007D/2019, nr. 2.009D/2019-nr. 2.012D/2019, nr. 2.104D/2019, nr. 2.152D/2019, nr. 2.155D/2019-nr. 2.158D/2019, nr. 2.183D/2019, nr. 2.185D/2019 și nr. 2.186D/2019, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin, Florin Lup, Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu, Mircea Boca, Tudor Florea, Toderiță Lovin, Ioan Bogdan, Ilie Leu, Nelu Aprofirei, Nicolae Grecia, Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Petre Lucian Șerban, Gheorghe Jurca, Nicolae Ștefan Moruș, Ioan Jitea, Sever Ciobotea, Nicolae Dudui, Doinel Cornel Groșan, Dumitru Pipoș, Marin Budașu, Ioan Blaj, Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia, Gelu Șendrea, Iosif Moldovan, Liviu Boșneag, Mihai Kis, Dan Voicu, Vasile Matei, Iosif Lucaci, Gavril Șorban, Ioan Dragoș, Maria Magdolna Szocs, Ștefan Szabo, Sorin Neculai Bejan, Constantin Morar, Constantin Cățan și Maria Cichi în dosarele nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018, nr. 984/97/2018, nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018, nr. 1.946/97/2018, nr. 720/97/2018, nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018, nr. 477/97/2018, nr. 899/97/2018, nr. 920/97/2018, nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.185/97/2018, nr. 1.267/97/2018, nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018, nr. 2.037/97/2018, nr. 4.096/97/2017, nr. 1.325/97/2018, nr. 296/97/2018, nr. 1.514/97/2018, nr. 4.097/97/2017, nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 1.482/97/2018, nr. 1.369/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 437/97/2018, nr. 1.512/97/2018, nr. 278/97/2018, nr. 2.208/97/2018, nr. 897/97/2018 și nr. 1.378/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 732D/2019, nr. 734D/2019, nr. 742D/2019, nr. 801D/2019-nr. 805D/2019, nr. 825D/2019-nr. 827D/2019, nr. 934D/2019-nr. 943D/2019, nr. 1.181D/2019, nr. 1.828D/2019, nr. 1.830D/2019, nr. 1.938D/2019, nr. 1.939D/2019, nr. 1.954D/2019-nr. 1.956D/2019, nr. 1.961D/2019, nr. 2.007D/2019, nr. 2.009D/2019-nr. 2.012D/2019, nr. 2.104D/2019, nr. 2.152D/2019, nr. 2.155D/2019-nr. 2.158D/2019, nr. 2.183D/2019, nr. 2.185D/2019 și nr. 2.186D/2019 la Dosarul nr. 731D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și de menținere a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 12 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.655/97/2018, nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018 și nr. 984/97/2018, prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 720/97/2018, prin încheierile din 19 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018 și nr. 477/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 899/97/2018 și nr. 920/97/2018, prin încheierile din 28 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.267/97/2018 și nr. 2.037/97/2018, prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.185/97/2018, prin încheierile din 2 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018 și nr. 4.096/97/2017, prin Încheierea din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.325/97/2018, prin încheierile din 30 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 296/97/2018 și nr. 1.514/97/2018, prin Încheierea din 13 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.097/97/2017, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 709/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.482/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 897/97/2018 și nr. 1.378/97/2018, prin încheierile din 26 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 437/97/2018 și nr. 1.512/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Viorel Miclea, Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin și Florin Lup, de Tudor Florea, de Toderiță Lovin, Ioan Bogdan și Ilie Leu, de Nelu Aprofirei și Nicolae Grecia, de Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Gheorghe Jurca și Sever Ciobotea, de Petre Lucian Șerban, de Nicolae Ștefan Moruș, Ioan Jitea și Nicolae Dudui, de Doinel Cornel Groșan, de Dumitru Pipoș și Marin Budașu, de Ioan Blaj, de Liviu Boșneag, de Iosif Lucaci, Ioan Dragoș, Constantin Cățan și Maria Cichi, de Maria Magdolna Szocs și Ștefan Szabo, cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 8.Prin încheierile din 21 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018 și nr. 1.946/97/2018, prin încheierile din 13 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018 și nr. 2.210/97/2018, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 895/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.369/97/2018, nr. 278/97/2018 și nr. 2.208/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu și Mircea Boca, de Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia și Gelu Șendrea, de Vasile Matei, de Gavril Șorban, Sorin Neculai Bejan și Constantin Morar, cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 9.Prin încheierile din 19 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 799/97/2018, nr. 843/97/2018 și nr. 87/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Iosif Moldovan, Mihai Kis și Dan Voicu, cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei.  … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu sunt clare, precise și predictibile, ceea ce generează posibilitatea unor interpretări opuse pentru determinarea noului punctaj mediu anual, respectiv: folosirea stagiului complet de cotizare de 30 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sau folosirea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, dacă se interpretează prin raportare la art. 116 din Legea nr. 263/2010. … 11.Astfel, se susține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în condițiile în care, deși Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabilește că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, totuși, nici măcar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dat un răspuns clar problemei privind stagiul complet de cotizare în cazul unei pensii stabilite pe baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu sau fără creșterile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și de art. 169 din Legea nr. 263/2010.  … 12.De asemenea, este înfrântă egalitatea în fața legii și nediscriminarea, din moment ce pentru aceeași categorie de persoane prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se aplică diferențiat art. 169^1 alin. (3) din aceeași lege. Astfel, în timp ce unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani astfel cum stabilesc Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, nr. 11 din 25 mai 2015, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și principiul tempus regit actum, altor pensionari, sub incidența aceleiași reglementări legale, li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare. … 13.Lipsa de claritate și precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 determină încălcarea accesului liber, a principiului securității juridice, a dreptului la folosirea căilor de atac, precum și încălcarea dreptului de proprietate privată. Astfel, se arată că stagiul complet de cotizare de 20 de ani este un element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, s-a dobândit un drept de proprietate asupra unei anumite pensii pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul, constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani, echivalează cu încălcarea dreptului la pensia stabilită potrivit legii la momentul inițial. Retragerea beneficiului stagiului complet de cotizare redus echivalează și cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani legiuitorul încalcă prevederile art. 41 din Constituție, respectiv garanțiile instituite prin acest text constituțional pentru cei ce au lucrat în condiții deosebite sau/și speciale. … 14.Se mai susține că dispozițiile criticate încalcă și art. 47 din Constituție, deoarece cuantumul pensiei stabilite se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Restrângerea și modificarea modului de calcul al punctajului mediu anual prin folosirea altui stagiu complet de cotizare decât cel stabilit la data înscrierii la pensie duce la încălcarea art. 53 din Constituție. Prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, fiind încălcate dispozițiile art. 108 din Constituție. … 15.În ceea ce privește art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, se arată că, în plus, aceste prevederi de lege încalcă art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu conferă predictibilitate, precizie și claritate, deoarece este dat în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, și nu conține nicio majorare de punctaje, ci aduce un paralelism contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creșterilor prevăzute de Legea nr. 192/2015 numai pensionarilor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Acest temei de drept aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1, și dispune după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Textul legal nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare în baza art. 169^1 și nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă și art. 15 alin. (2) din Constituție, prin aceea că dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data prevăzută în cuprinsul acestuia, și limitează aplicabilitatea art. 169^1 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% sau cu 25%, după caz. Art. 169^2 alin. (4) încalcă art. 78 din Constituție, deoarece menține două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (1 ianuarie 2016 și 1 octombrie 2018). … 16.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea și aplicarea legii. Or, potrivit art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare și din notele scrise ale autorilor excepției, îl constituie dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. 169^1 alin. (3) teza finală: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … – Art. 169^2: (1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. …  … 21.Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituționalitate privește sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 22.În consecință, Curtea reține ca obiect al excepției prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege. … 23.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, art. 108 privind actele Guvernului, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Decizia nr. 169 din 9 martie 2021*) și Decizia nr. 211 din 25 martie 2021**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. *) Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 9 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021.**) Decizia Curții Constituționale nr. 211 din 25 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021. … 25.Astfel, examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a reținut că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, motivat de lipsa de claritate și previzibilitate a textului atacat. Față de această critică, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituționalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, precitată, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 26.Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca neîntemeiate. … 27.Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. … 28.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 și art. 47 din Constituție, în ceea ce privește dreptul la un anumit cuantum al pensiei, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. (…) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 29.Având în vedere aceste argumente, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii civile, și la art. 78 din Legea fundamentală, privind intrarea în vigoare a legii, de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior. … 30.Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză. … 31.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. Întrucât la data formulării excepțiilor de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea reține că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. … 32.Examinând criticile aduse dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, similare celor formulate în prezentele cauze, Curtea a observat că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege.  … 33.Cu privire la primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. … 34.Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 35.Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introdus prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, text de lege aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din același act normativ. … 36.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 37.Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.  … 38.Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție, Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu prevederile de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Miclea, Aurel Octavian Sandu, Victor Bolosin, Florin Lup, Constantin Cioloboc, Victor Dimian, Ion Eftenoiu, Mircea Boca, Tudor Florea, Toderiță Lovin, Ioan Bogdan, Ilie Leu, Nelu Aprofirei, Nicolae Grecia, Ionel Dănescu, Eugen Badoiu, Petre Lucian Șerban, Gheorghe Jurca, Nicolae Ștefan Moruș, Ioan Jitea, Sever Ciobotea, Nicolae Dudui, Doinel Cornel Groșan, Dumitru Pipoș, Marin Budașu, Ioan Blaj, Victor Manolache, Liviu Robert Corseanschi, Ilie Pălănceanu, Nicolae Puia, Gelu Șendrea, Iosif Moldovan, Liviu Boșneag, Mihai Kis, Dan Voicu, Vasile Matei, Iosif Lucaci, Gavril Șorban, Ioan Dragoș, Maria Magdolna Szocs, Ștefan Szabo, Sorin Neculai Bejan, Constantin Morar, Constantin Cățan și Maria Cichi în dosarele nr. 1.655/97/2018, nr. 2.040/97/2018, nr. 1.957/97/2018, nr. 984/97/2018, nr. 724/97/2018, nr. 1.037/97/2018, nr. 2.163/97/2018, nr. 1.946/97/2018, nr. 720/97/2018, nr. 511/97/2018, nr. 404/97/2018, nr. 477/97/2018, nr. 899/97/2018, nr. 920/97/2018, nr. 1.066/97/2018, nr. 1.184/97/2018, nr. 1.185/97/2018, nr. 1.267/97/2018, nr. 1.268/97/2018, nr. 1.342/97/2018, nr. 2.037/97/2018, nr. 4.096/97/2017, nr. 1.325/97/2018, nr. 296/97/2018, nr. 1.514/97/2018, nr. 4.097/97/2017, nr. 715/97/2018, nr. 318/97/2018, nr. 884/97/2018, nr. 719/97/2018, nr. 2.210/97/2018, nr. 799/97/2018, nr. 709/97/2018, nr. 843/97/2018, nr. 87/97/2018, nr. 895/97/2018, nr. 1.482/97/2018, nr. 1.369/97/2018, nr. 1.143/97/2018, nr. 437/97/2018, nr. 1.512/97/2018, nr. 278/97/2018, nr. 2.208/97/2018, nr. 897/97/2018 și nr. 1.378/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește