DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Vasile Răducan și Societatea Grampet S.A. din București în Dosarul nr. 8.056/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 272 D/2020. … 2.La apelul nominal răspund autorii excepției, prin domnul avocat Adrian Hotca, din cadrul Baroului București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Adrian Hotca, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se susține, în acest sens, că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât sunt lipsite de predictibilitate și creează inegalitate de tratament juridic între persoane aflate în situații similare. Se susține că prin sintagma „operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 se înțelege acele operațiuni prin care se disimulează realitatea, prin crearea aparenței unor operațiuni care nu există, precum și că art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 face referire la operațiuni care nu au la bază operațiuni reale, precum și la alte operațiuni fictive. Se arată că, în practică, noțiunile anterior menționate au fost interpretate într-o accepțiune foarte extinsă, organele judiciare îndepărtându-se astfel de voința legiuitorului prin faptul că echivalează lipsa de substanță economică a unor operațiuni cu caracterul fictiv al unor astfel de operațiuni, aceste două concepte (lipsa substanței economice/scopului economic și operațiunile fictive) neputând fi însă echivalate din punct de vedere semantic. Se susține că legiuitorul a înțeles prin sintagma „operațiuni fictive“ acele operațiuni caracterizate prin lipsa unui element precum prețul, produsul, serviciile sau părțile. Se arată că în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate a fost vorba despre un contract de subînchiriere între două societăți din același grup, în lumea occidentală fiind o practică derularea unor astfel de operațiuni între societăți care fac parte din același grup, întrucât grupurile economice au scopuri economice comune. În aceste condiții, dacă se pune problema ajustării sarcinilor fiscale, organele fiscale pot proceda la reîncadrarea acestora, conform legislației fiscale, dar operațiunile economice derulate sunt reale, și nu fictive.  … 4.Având în vedere cele mai sus arătate, este invocată jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost analizate probleme de drept similare, respectiv deciziile nr. 405 din 15 iunie 2016, nr. 603 din 6 octombrie 2015 și nr. 637 din 13 octombrie 2015, prin care instanța de contencios constituțional a statuat cu privire la standardele de calitate a legii.  … 5.Pentru aceleași considerente, se susține că textele criticate încalcă principiul egalității în drepturi și dreptul la un proces echitabil.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În principal, se susține că autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate de către organele judiciare, operațiuni care excedează competenței Curții Constituționale. Se mai arată că, în vederea unei interpretări și aplicări corecte și unitare, dispozițiile legale criticate au fost supuse analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în acest sens fiind Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 pronunțată ca urmare a soluționării unui recurs în interesul legii și Decizia nr. 23 din 19 septembrie 2017 prin care a fost soluționată o chestiune prealabilă. În aceste condiții, se observă că excepția de neconstituționalitate invocată nu vizează textele criticate în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile anterior menționate. … 7.În subsidiar, se arată că textele criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională constatând constituționalitatea acestora. Sunt invocate, în acest sens, soluția și considerentele reținute în jurisprudența constantă a Curții Constituționale cu privire la dispozițiile art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.  … 8.În replică, domnul avocat Adrian Hotca arată că a invocat în motivarea prezentei excepții Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, pentru că în această decizie Curtea Constituțională a reținut o situație similară din punct de vedere juridic, cea prin care sensul noțiunii de „atribuție de serviciu“ a fost extins de către organele judiciare dincolo de voința legiuitorului prin raportare la dispozițiile legale, situație în care instanța de contencios constituțional a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor legale astfel interpretate pe cale judiciară. Se arată că prin prezenta excepție este invocată o situație juridică similară, în care voința legiuitorului în privința sensului noțiunii „operațiuni fictive“ a fost denaturată de către organele judiciare, prin introducerea în sfera acesteia a unor aspecte de natură pur economică, ce pot fi reconfigurate în practică din punct de vedere fiscal.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.056/99/2015, Tribunalul Iași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Vasile Răducan și Societatea Grampet – S.A. din București într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției Vasile Răducan pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, participație improprie la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată și spălare a banilor. … 10.În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate întrucât nu permit calificarea cu exactitate a operațiunilor la care fac trimitere ca fiind reale sau fictive. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care, pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor asupra unor fapte care anterior nu erau incriminate de legea penală, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Conform acestei jurisprudențe, legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Sunt invocate, cu titlu exemplificativ, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Achour împotriva Franței, paragrafele 41 și 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34. Este invocată, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 34. … 11.Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 generează aplicarea neunitară a textelor criticate. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018. … 12.De asemenea, se apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Constituție, întrucât sintagma mai sus menționată, prin conținutul său confuz, determină considerarea unor operațiuni reale ca fiind fictive, fapt ce schimbă atât relevanța juridică a acestora, întrucât pot fi considerate infracțiuni, cât și întinderea prejudiciului, care poate fi una mult mai mare.  … 13.Tribunalul Iași – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, susținând că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu prevederile Constituției.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins:– Art. 2 lit. f): „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: […] f) operațiune fictivă – disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există; […]“; … – Art. 9 alin. (1) lit. c): „(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: […] c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; […]“ …  … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au format obiectul unor critici de neconstituționalitate similare, instanța constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, Decizia nr. 675 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 31 martie 2017, și Decizia nr. 474 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 14 februarie 2023, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.  … 20.Prin Decizia nr. 474 din 27 octombrie 2022, precitată, paragrafele 16-21, Curtea a reținut, cu valoare de principiu, că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în vedere jurisprudența proprie și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. … 21.În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile criticate nu definesc într-un mod clar sintagma „operațiuni fictive“, Curtea a observat că, potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005, operațiunea fictivă reprezintă disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există. În cazul infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive. În acest context, Curtea a reținut că sintagma „care nu au la bază operațiuni reale“ se referă la acele operațiuni care nu corespund realității faptice sau juridice, iar expresia „operațiunile fictive“ se referă la acele operațiuni imaginare, care în fapt nu există. … 22.Plecând de la aceste premise, Curtea a reținut că sintagma criticată este clar definită de lege, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 23.Având în vedere considerentele deciziilor mai sus invocate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, ca urmare a unei interpretări și aplicări neunitare a prevederilor art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. … 24.De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu sunt incidente în cauză întrucât dispozițiile legale criticate sunt norme de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin normele dreptului procesual penal. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Răducan și Societatea Grampet – S.A. din București în Dosarul nr. 8.056/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția penală și constată că dispozițiile art. 2 lit. f) și ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește