DECIZIA nr. 366 din 31 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, excepție ridicată de Ștefaniea Anton, Valerian Mihail Anton, Daniela Tatiana Trifan și Ciprian Anton în Dosarul nr. 949/321/2013 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.925D/2016. … 2.La apelul nominal răspund autorul excepției de neconstituționalitate Valerian Mihail Anton, personal și asistat de avocat Niculina Ancuța Sandu, și, pentru partea Mănăstirea Agapia, avocat Eugen Chelaru, ambii avocați cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate Ștefaniea Anton, Daniela Tatiana Trifan și Ciprian Anton sunt reprezentați de avocat Niculina Ancuța Sandu. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorii excepției, prin avocat, au depus un răspuns față de punctele de vedere exprimate de către Guvern și Avocatul Poporului. De asemenea, aceștia au depus practică judiciară în care susțin că au fost soluționate litigii între Mănăstirea Agapia și persoane care au proprietăți în zona considerată vatră mănăstirească, situate în comuna Agapia, județul Neamț. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând, pe larg, motivele formulate în fața instanței de judecată și aflate la dosarul cauzei. Astfel, susține, în esență, că art. 27 din Legea nr. 489/2006 contravine normelor fundamentale invocate, întrucât reprezintă o derogare de la regimul juridic al circulației terenurilor. Apreciază că, deși Legea nr. 489/2006 are la bază niște dispoziții principiale corecte, care își găsesc aplicabilitatea într-un stat de drept, prin dispozițiile de lege criticate, care prevăd că prin statute proprii cultele religioase pot stabili ce bunuri sunt sacre și, ca atare, imprescriptibile și insesizabile, se aduc derogări, discret strecurate în actul normativ, de la regimul juridic al terenurilor. Se consideră că este neconstituțională reglementarea potrivit căreia poate fi stabilit printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat caracterul de bun insesizabil și imprescriptibil al unui teren, fără existența unui element obiectiv în apreciere. Se arată că, la momentul achiziționării terenului, în anul 2000, Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor prevedea că terenurile proprietate privată, așa cum sunt terenurile aparținând cultelor religioase, sunt și rămân în circuitul civil. Ca atare, conchide că sintagma „bunurile sacre sunt insesizabile și imprescriptibile“ este neconstituțională. … 5.Reprezentatul părții Mănăstirea Agapia solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât, conform art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta este inadmisibilă, neavând legătură cu soluționarea cauzei. Astfel, se susține, în esență, că s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 27 din Legea nr. 489/2006, care reglementează regimul juridic al bunurilor sacre, deși procesul în cadrul căruia a fost ridicată excepția are ca obiect o procedură de înscriere în cartea funciară a unui pretins drept real dobândit prin uzucapiune asupra unui teren care face parte din vatra mănăstirii. De asemenea se susține că problema pusă în discuție nu este una de constituționalitate, ci de interpretare a legii, ceea ce constituie încă un motiv de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate. În final, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, deoarece nicio dispoziție constituțională nu îl împiedică pe legiuitor ca, printr-o lege care reglementează regimul juridic al unor bunuri care fac obiectul proprietății private, dar sunt de uz public, așa cum sunt bunurile sacre, să le declare inalienabile. Mai mult, autorii excepției nu au un drept de proprietate actual. Depune concluzii scrise. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, a statuat că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 16 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 949/321/2013, Tribunalul Neamț – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Excepția a fost ridicată de intimații-reclamanți Ștefaniea Anton, Valerian Mihail Anton, Daniela Tatiana Trifan și Ciprian Anton, în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.356 din 25 noiembrie 2014 a Judecătoriei Târgu-Neamț, pronunțată într-o cauză având ca obiect uzucapiune. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii consideră, în esență, că art. 27 din Legea nr. 489/2006 prevede derogări de la legislația care reglementează regimul juridic al terenurilor și susțin că numai terenurile din domeniul public al statului pot fi inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, or terenurile proprietate privată nu pot dobândi aceleași atribute, întrucât se încalcă prevederile Constituției. Se arată că, în baza dispozițiilor de lege criticate, prin art. 170 din Statutul din 16 ianuarie 2008 pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008 privind recunoașterea Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2008, s-a stabilit că „Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfințire sau binecuvântare sunt destinate exclusiv și direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile“. Prin urmare, se susține că dispozițiile Legii nr. 489/2006, potrivit cărora printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat poate fi stabilit caracterul de bun inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unui imobil teren, sunt neconstituționale. … 9.În opinia autorilor excepției, activitățile de utilitate publică pe care le desfășoară cultele religioase nu schimbă caracterul acestora de organism privat. În activitatea lor, fiecare subiect de drept trebuie să respecte legile statului român, și nu doar actele elaborate de propriile structuri. … 10.Se arată că din întreg cadrul legislativ care cuprinde reglementări referitoare la bunurile imobile se desprinde, fără excepție, regula potrivit căreia numai bunurile aflate în domeniul public al statului sunt insesizabile, imprescriptibile și inalienabile. A recunoaște dreptul unor entități private, cu statut de utilitate publică, de a avea bunuri proprii cu un regim juridic identic cu cel al bunurilor din domeniul public al statului încalcă atât cadrul legislativ existent, cât și interesul general al societății oglindit în protejarea stabilității raporturilor juridice. … 11.În continuare, autorii consideră că, dacă s-ar aprecia că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, atunci ar fi discriminatoriu ca bunurile aparținând unui cult să fie în afara cadrului legal general și scoase din circuitul civil general. … 12.Se susține că a garanta o protecție juridică sporită numai acelor bunuri considerate a avea o mare importanță pentru desfășurarea activităților specifice cultului, bunuri incluse în categoria celor denumite „bunuri sacre“, apare ca fiind rezonabil, dar lăsarea acestei protecții la dispoziția tradițiilor și a practicilor fiecărui cult poate determina apariția unor situații care creează grave prejudicii terților și perturbă securitatea relațiilor sociale. … 13.Autorii excepției susțin că prin dispozițiile de lege criticate se recunoaște dreptul cultelor religioase de a reglementa, prin statute proprii, regimul general al proprietății, ceea ce contravine art. 73 din Constituție. … 14.În final, se apreciază că, dacă regimul juridic al unor categorii largi de bunuri restrânge drepturile altor subiecte de drept, trebuie analizat dacă această restrângere este rezonabilă și justificată de un interes public. … 15.Tribunalul Neamț – Secția I civilă își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât opțiunea legiuitorului de a scoate anumite categorii de bunuri din circuitul civil general, din care fac parte și „bunurile sacre“, în sensul recunoscut de art. 27 din Legea nr. 489/2003, poate fi determinată de existența unui element obiectiv ce rezidă tocmai din interesul public general al activităților desfășurate de cultele recunoscute în condițiile legii, având în vedere împrejurarea că, potrivit art. 8 alin. (1) din lege, „Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică“, nu persoane juridice de drept privat, cum greșit susțin autorii excepției de neconstituționalitate. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții, în contextul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1) din lege, din perspectiva unor critici asemănătoare. … 18.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 27 din Legea nr. 489/2006 sunt constituționale, având în vedere că, potrivit art. 8 alin. (1) din lege, cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, având următorul cuprins:(1)Cultele recunoscute și unitățile lor de cult pot avea și dobândi, în proprietate sau în administrare, bunuri mobile și imobile, asupra cărora pot dispune în conformitate cu statutele proprii.(2)Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult.(3)Prevederile alin. (2) nu afectează redobândirea bunurilor sacre confiscate în mod abuziv de stat în perioada 1940-1989, precum și a celor preluate fără titlu.“ … 22.În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 73 referitor la categoriile de legi. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul statuează cu privire la posibilitatea cultelor recunoscute și a unităților lor de cult de a avea și dobândi, în proprietate sau în administrare, bunuri mobile și imobile, asupra cărora pot dispune în conformitate cu statutele proprii, iar bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult. … 24.Din analiza înscrisurilor aflate la dosar Curtea observă că, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Neamț, astfel cum a fost completată și precizată, autorii excepției, în contradictoriu cu Mănăstirea Agapia și unitatea administrativ-teritorială a comunei Agapia, au solicitat instanței, în principal, să constate că, prin intermediul uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, sunt proprietarii suprafeței de teren de 1.058 mp și ai casei de locuit situate în intravilanul satului și a comunei Agapia, județul Neamț. În subsidiar, reclamanții au solicitat, în eventualitatea respingerii capătului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de scurtă durată, să fie obligate pârâtele să le respecte dreptul de superficie asupra terenului pe care sunt amplasate construcțiile, cu respectarea unei căi de acces către casa de locuit. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1837 și art. 1895-1900 din Codul civil din 1864, precum și pe cele ale art. 1.049-1.052 din Codul de procedură civilă din 2010. … 25.Curtea reține că, prin Sentința civilă nr. 1.356 din 25 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 949/321/2013, Judecătoria Târgu-Neamț, aplicând dispozițiile Codului civil din 1864, a admis în parte acțiunea formulată și a constatat că reclamanții au dobândit, prin intermediul uzucapiunii de la 10 la 20 de ani, dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 1.058 mp și a respins celelalte capete de cerere. … 26.Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Or, având în vedere faptul că obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate constă în dobândirea unui drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui imobil, iar dispozițiile art. 27 din Legea nr. 489/2006 definesc bunurile sacre, reglementând regimul juridic al acestora, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în litigiul dedus judecății, prin urmare nu au legătură cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, excepție ridicată de Ștefaniea Anton, Valerian Mihail Anton, Daniela Tatiana Trifan și Ciprian Anton în Dosarul nr. 949/321/2013 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește