DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, și a dispozițiilor art. VII pct. 3 din această ordonanță, în special. Excepția a fost ridicată de Ioan Marius Dumitrache în Dosarul nr. 5.979/99/2020 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.700D/2021. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.701D/2021, nr. 3.750D/2021, nr. 3.751D/2021, nr. 3.882D/2021, nr. 133D/2022, nr. 134D/2022, nr. 201D/2022, nr. 446D/2022, nr. 538D/2022, nr. 761D/2022, nr. 762D/2022, nr. 817D/2022-nr. 825D/2022, nr. 849D/2022-nr. 853D/2022, nr. 879D/2022, nr. 888D/2022, nr. 1.057D/2022- nr. 1.062D/2022, nr. 1.163D/2022, nr. 1.182D/2022, nr. 1.224D/2022, nr. 1.303D/2022, nr. 1.356D/2022, nr. 1.357D/2022, nr. 1.359D/2022, nr. 1.478D/2022, nr. 1.480D/2022, nr. 1.657D/2022 și nr. 1.806D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Niculai Baba, Aurel Laurențiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiță Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iușcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluță Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiță Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicușor Tăcuțanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiță, Dan Ciubotariu, Costel Liță, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuțu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiță și Liviu Boz în dosarele nr. 3.502/99/2021, nr. 4.012/99/2020, nr. 4.200/99/2020, nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020, nr. 3.195/99/2021, nr. 2.460/99/2020, nr. 3.235/99/2021, nr. 657/99/2021, nr. 3.276/99/2020, nr. 6.289/99/2020, nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020, nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 4.199/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021, nr. 3.517/99/2021, nr. 2.258/99/2020, nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 5.633/99/2020, nr. 3.050/99/2021, nr. 5.631/99/2020, nr. 1.814/99/2021, nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020, nr. 4.308/99/2020, nr. 5.914/99/2021, nr. 2.235/99/2021, nr. 3.444/99/2021, nr. 4.019/99/2021, nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020, nr. 4.642/99/2020, nr. 2.597/99/2020, nr. 481/99/2021, nr. 5.520/99/2020 și nr. 3.501/99/2021 ale Tribunalului Iași – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.701D/2021, nr. 3.750D/2021, nr. 3.751D/2021, nr. 3.882D/2021, nr. 133D/2022, nr. 134D/2022, nr. 201D/2022, nr. 446D/2022, nr. 538D/2022, nr. 761D/2022, nr. 762D/2022, nr. 817D/2022-nr. 825D/2022, nr. 849D/2022-nr. 853D/2022, nr. 879D/2022, nr. 888D/2022, nr. 1.057D/2022-nr. 1.062D/2022, nr. 1.163D/2022, nr. 1.182D/2022, nr. 1.224D/2022, nr. 1.303D/2022, nr. 1.356D/2022, nr. 1.357D/2022, nr. 1.359D/2022, nr. 1.478D/2022, nr. 1.480D/2022, nr. 1.657D/2022 și nr. 1.806D/2022 la Dosarul nr. 3.700D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 25 noiembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 5.979/99/2020 și nr. 3.502/99/2021, încheierile din 22 noiembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 4.012/99/2020 și nr. 4.200/99/2020, încheierile din 7 decembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020 și nr. 2.460/99/2020, Încheierea din 29 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.195/99/2021, Încheierea din 8 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.235/99/2021, Încheierea din 17 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 657/99/2021, încheierile din 14 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.276/99/2020 și nr. 6.289/99/2020, încheierile din 23 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020 și nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021 și nr. 3.517/99/2021, sentințele civile nr. 51 și 53 din 12 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 4.199/99/2020 și nr. 2.235/99/2021, încheierile din 16 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.258/99/2020 și nr. 5.633/99/2020, încheierile din 7 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 3.050/99/2021 și nr. 5.631/99/2020, Încheierea din 14 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.814/99/2021, încheierile din 30 martie 2022, pronunțate în dosarele nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020 și nr. 4.308/99/2020, Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.914/99/2021, Încheierea din 20 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.444/99/2021, Încheierea din 11 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.019/99/2021, încheierile din 16 martie 2022, pronunțate în dosarele nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020 și nr. 4.642/99/2020, Încheierea din 9 mai 2022, pronunțată în dosarele nr. 2.597/99/2020, încheierile din 18 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 3.763/99/2021 și nr. 481/99/2021, Încheierea din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.520/99/2020, și Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.501/99/2021, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, și a dispozițiilor art. VII pct. 3 din această ordonanță, în special. Excepția a fost ridicată de Ioan Marius Dumitrache, Niculai Baba, Aurel Laurențiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiță Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iușcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluță Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiță Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicușor Tăcuțanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiță, Dan Ciubotariu, Costel Liță, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuțu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiță și Liviu Boz cu prilejul soluționării unor cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind decizii de acordare a pensiilor militare de stat. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, este contrară prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1). În acest sens arată că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul legalității, care, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a reținut că regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, reprezintă instrumente pentru asigurarea calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. … 9.Prin art. 79 alin. (1) din Constituție se prevede rolul Consiliului Legislativ de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. De asemenea, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ prevede că proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stabilesc că după elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. Acest din urmă text legislativ subliniază importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, având în vedere că avizul acestui din urmă organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. … 10.Examinând fișa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, rezultă că aceasta a fost adoptată în data de 4 august 2017, fără a se solicita în prealabil (și fără a avea) avizul Consiliului Legislativ, așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus indicate. Simpla analizare a Avizului Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017 relevă faptul că după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în data de 4 august 2017, Secretariatul General al Guvernului, prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017, a solicitat avizul Consiliului Legislativ. Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul României a și adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Această situație de fapt rezultă și din Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 comunicată Senatului României prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea ordonanței de urgență (înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 355 din 7 august 2017). … 11.Or, examinând titlul actului normativ adoptat de Guvern și trimis Parlamentului prin Adresa cu nr. E 114 din 4 august 2017 și titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultă o neconcordanță flagrantă, în sensul că actul normativ adoptat de Guvernul României în data de 4 august 2017 și transmis Parlamentului spre dezbatere (în data de 7 august 2017, fără avizul Consiliului Legislativ) se intitula „Ordonanța de urgență a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 7 august 2017 (după solicitarea avizului Consiliului Legislativ în data de 7 august 2017) se intitula „Ordonanța de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“ (ținându-se cont de observația de la pct. 5 lit. a) din Avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017). … 12.Cu alte cuvinte, ordonanța de urgență care a fost adoptată la data de 4 august 2017 are același titlu cu ordonanța de urgență transmisă la avizare în data de 7 august 2017, însă are un alt titlu față de ordonanța de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 7 august 2017. … 13.Prin urmare, potrivit legii, în situația în care Guvernul și-a însușit toate observațiile Consiliului Legislativ, acestea trebuiau să fie luate în considerare înainte de adoptarea actului normativ în discuție, și nu ulterior adoptării acestuia. … 14.Mai mult, din analizarea fișei legislative a actului normativ în discuție, rezultă fără dubiu că, deși Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017 (la 3 zile după adoptarea actului normativ în discuție), absolut toate observațiile și propunerile Consiliului Legislativ formulate prin Avizul cu nr. 644 din 7 august 2017 sunt inserate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, deci cu 3 zile înainte de a solicita avizul Consiliului Legislativ, situație de fapt care demonstrează caracterul îndoielnic și contradictoriu al adoptării actului normativ care formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. … 15.Totodată, ca urmare a analizei Avizului Consiliului Legislativ nr. 644 din 7 august 2017, rezultă cu certitudine că, în momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ, iar după ce a primit avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017 a modificat retroactiv actul normativ în discuție (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59 fiind adoptată în 4 august 2017, purtând semnăturile celor în drept), însă a omis să modifice și înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017 prin care Guvernul României a și adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 comunicată Senatului României, prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. … 16.Prin urmare, rezultă că solicitarea avizului Consiliului Legislativ s-a realizat exclusiv în mod formal, întrucât aceasta a fost înregistrată la Consiliul Legislativ la 3 zile de la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Această situație de fapt este similară cu cea reținută la paragrafele 64-67 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 221 din 2 iunie 2020 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2020, precum și la paragrafele 52 și 53 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 229 din 2 iunie 2020 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020. Curtea Constituțională a statuat în mod repetat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, este obligatoriu ca înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ să se realizeze înainte de emiterea ordonanței de urgență. … 17.Având în vedere că în momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ, autorii excepției consideră că sunt încălcate prevederile art. 79 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, motiv pentru care sancțiunea este neconstituționalitatea actului normativ în discuție în ansamblul său. … 18.În susținerea acestor critici, autorii excepției invocă și cele reținute de Curtea Constituțională în paragraful 80 din Decizia nr. 140 din 13 martie 2019 și în paragraful 47 din considerentele Deciziei nr. 229 din 2 iunie 2020. … 19.În continuare, referindu-se la dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, autorii excepției arată că acestea modifică Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organică, eliminând posibilitatea actualizării pensiei militarilor ori de câte ori se majorează veniturile militarilor activi și statuând că la stabilirea pensiei militare de stat pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … 20.Totodată, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate. … 21.Prin Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 s-a constatat neconstituționalitatea art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale pe motivul că abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, era neconstituțională, fiind discriminatorie în raport cu cadrele militare. Pentru a pronunța o asemenea soluție, Curtea Constituțională a României a reținut că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, aceasta constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Astfel, ca și magistraților, militarilor le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. … 22.Mai mult, s-a arătat că un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. Așadar, încă din anul 2000 s-a reținut chiar de către Curtea Constituțională faptul că între tratamentul juridic aplicabil pensiilor magistraților și cel aplicabil pensiilor cadrelor militare nu trebuie să existe diferențe, existând discriminare între cele două categorii socioprofesionale atunci când există tratament diferit în privința regimului de pensionare al acestora. Or, dat fiind faptul că pensiile polițiștilor sunt stabilite de Legea nr. 223/2015 care statuează asupra pensiilor militare de stat, aspectele mai sus consemnate pot fi lesne reținute și cu privire la tratamentul juridic aplicabil pensiilor polițiștilor. … 23.Deși s-a stabilit cu putere de lege că există discriminare în cazul în care între pensiile magistraților și pensiile militarilor există diferențe care nu au la bază o motivare obiectivă și rezonabilă care să le justifice, prin adoptarea și aplicarea dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a provocat din nou o diferențiere majoră între pensiile militare și pensiile magistraților, deși ambele categorii profesionale beneficiază, în puterea legii, de o pensie de serviciu ce constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună și, prin urmare, de un tratament juridic similar. … 24.Astfel, dacă în cazul pensiilor magistraților dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt încă în vigoare, pensiile acestora putând fi în continuare actualizate, în cazul pensiilor cadrelor militare s-a dispus modificarea dispoziției legale care prevedea posibilitatea actualizării pensiilor acestora, aceasta fiind imposibilă la momentul actual, deoarece pensia cadrelor militare va rămâne mereu plafonată la media soldelor aferente celor șase luni alese de fiecare cadru militar pentru stabilirea drepturilor de pensie. … 25.Autorii excepției apreciază că, prin raportare la cele mai sus consemnate, modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 reprezintă o ingerință în drepturile lor, în speță în dreptul prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, care prevede că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. … 26.De asemenea, autorii excepției amintesc că principiul egalității în drepturi își găsește expresia și în numeroase acte internaționale la care România este parte, așa cum este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 și ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel, această cartă, care prin art. 12 al părții a II-a reglementează între altele „Dreptul la securitate socială“, prevede, de asemenea, la art. E al părții a V-a, denumit „Nediscriminarea“, că respectarea drepturilor recunoscute în această cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, sănătate, apartenență la o minoritate națională, naștere sau orice altă situație. În vederea interpretării acestui text, anexa (intitulată „Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privința persoanelor protejate“), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeași forță juridică că o diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată discriminatorie. … 27.Autorii excepției consideră că, date fiind asemănările subliniate chiar de Curtea Constituțională dintre situația cadrelor militare și cea a magistraților, nu se poate identifica o rațiune suficientă sau un motiv obiectiv și rezonabil care să justifice aplicarea unui tratament diferit cadrelor militare față de magistrați. Astfel, diferența de regim juridic ce se creează între pensiile militare de stat și pensia magistraților constituie, în condițiile înfățișate, o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. … 28.Cu privire la egalitatea în drepturi se invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, prin Cauza „Marks contra Belgiei“ 1979, precum și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996. … 29.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază, pe de o parte, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției, iar, pe de altă parte, că revine Curții Constituționale competența de a se pronunța cu privire la respectarea normelor de tehnică legislativă. … 30.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 31.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, concluzionează că, în domeniile rezervate reglementării la nivel de lege organică, Guvernul poate lua măsuri, prin ordonanță de urgență, cu condiția motivării urgenței reglementării în situații extraordinare. De asemenea, arată că, în ceea ce privește dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, respingând criticile ca neîntemeiate. … 32.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:33.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 34.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum și, în special, a dispozițiilor art. VII pct. 3 din aceasta, potrivit cărora: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … 35.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ. … 36.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. … 37.Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la neîndeplinirea condițiilor constituționale și legale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ, Curtea, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, examinând fișa procesului legislativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a constatat că Guvernul a adoptat acest act normativ în data de 4 august 2017. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în aceeași dată, respectiv 4 august 2017, însă solicitarea de aviz a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în data de 7 august 2017. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a emis Avizul nr. 644 din 7 august 2017, favorabil, cu observații și propuneri. … 38.Invocând dispozițiile legale și constituționale, precum și jurisprudența în materie, Curtea a arătat, în esență, că Guvernul are obligația ca, înainte de a adopta o ordonanță de urgență, să solicite avizul Consiliului Legislativ, iar nerespectarea acestei obligații duce la neconstituționalitatea actului normativ adoptat. De asemenea, a precizat că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. … 39.Cât privește invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție însă, Curtea a arătat că, în cadrul controlului concret de constituționalitate, aceasta este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat, pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) din Constituție și, numai în situația unui răspuns afirmativ, se va constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. … 40.Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistrații, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). … 41.Curtea, având în vedere considerentele mai sus reținute referitoare la lipsa de temeinicie a criticilor vizând încălcarea unor drepturi fundamentale, constată că prevederile art. 79 din Constituție nu sunt incidente în cauză. … 42.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Marius Dumitrache, Niculai Baba, Aurel Laurențiu Cristina, Costel Dohănică, Gheorghiță Paraschiv Negoescu, Vasile Rusu, Petru Drăgoi, Eugen Vîrlan, Cristinel Ilică, Florin Anastasiu, Florin Iușcă, Augustin Preda, Gheorghe Istov, Florin Gheucă Solovăstru, Petru Costin, Dumitru Claudiu Chirilă, Mihai Chitariu, Steluță Movilă, Gheorghe Davidoaia, Vasile Ureche, Cristian Spiridon, Ilie Dascălu, Cristian Remus Busuioc, Teodor Murariu, Neculai Manole, Dan Roman, Mihăiță Botez, Valeriu Radu Bîrgăoanu, Petru Oniciuc, Mihai Chitariu, Augustin Preda, Petru Oniciuc, Nicușor Tăcuțanu, Ioan Cristinel Palade, Emilian Păsniceanu, Cornelia Gaiță, Dan Ciubotariu, Costel Liță, Petrică Costei, Petru Lupoaea, Gheorghe Onuțu, Constantin Bogdan Comonita, Gavriel Drobotă, Sorin Gaiță și Liviu Boz în dosarele nr. 5.979/99/2020, nr. 3.502/99/2021, nr. 4.012/99/2020, nr. 4.200/99/2020, nr. 1.116/99/2021, nr. 3.534/99/2020, nr. 3.195/99/2021, nr. 2.460/99/2020, nr. 3.235/99/2021, nr. 657/99/2021, nr. 3.276/99/2020, nr. 6.289/99/2020, nr. 2.259/99/2020, nr. 2.426/99/2020, nr. 2.734/99/2020, nr. 3.084/99/2020, nr. 4.199/99/2020, nr. 261/99/2021, nr. 1.940/99/2021, nr. 3.051/99/2021, nr. 3.517/99/2021, nr. 2.258/99/2020, nr. 2.402/99/2020, nr. 3.408/99/2020, nr. 5.633/99/2020, nr. 3.050/99/2021, nr. 5.631/99/2020, nr. 1.814/99/2021, nr. 262/99/2021, nr. 263/99/2021, nr. 2.425/99/2020, nr. 4.201/99/2020, nr. 4.269/99/2020, nr. 4.308/99/2020, nr. 5.914/99/2021, nr. 2.235/99/2021, nr. 3.444/99/2021, nr. 4.019/99/2021, nr. 4.723/99/2020, nr. 4.692/99/2020, nr. 4.642/99/2020, nr. 2.597/99/2020, nr. 481/99/2021, nr. 5.520/99/2020 și nr. 3.501/99/2021 ale Tribunalului Iași – Secția I civilă și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. VII pct. 3 din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește