DECIZIA nr. 365 din 31 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Geanina Turcu în Dosarul nr. 5.904/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.804D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, personal, partea Mădălin Turcu, asistat de avocat Alina Manciu din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, lipsind autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise în susținerea admiterii acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată, în esență, că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale, menite să constrângă debitorul să execute obligația prevăzută în titlul executoriu. Aplicarea penalităților, ca și măsură pecuniară, apare ca fiind un mijloc suplimentar de constrângere a debitorului obligației de a face. … 5.De asemenea apreciază că nu există niciun fel de discriminare între nicio categorie de justițiabili, întrucât între creditor și debitor nu există egalitate, iar cel din urmă are la îndemână toate căile procesuale pentru a se conforma titlului executoriu și de a se apăra împotriva eventualelor încălcări ale acestuia. Depune note scrise. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că există precedent constituțional în această materie, respectiv Decizia nr. 299 din 12 mai 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 3 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.904/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Geanina Turcu într-o cauză privind soluționarea cererii creditorului de stabilire a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalități, ca urmare a refuzului minorului de a-l părăsi pe debitor. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, prin dispozițiile legale criticate, se instituie dreptul creditorului obligației referitoare la programul de relații personale dintre minor și părintele necustode de a solicita instanței penalități de întârziere, în condițiile în care minorul refuză, în continuare, să desfășoare relații personale cu părintele necustode. Astfel, se naște o prezumție de culpă a părintelui custode în existența refuzului minorului de a desfășura relații cu părintele necustode, prezumție care, în mod vădit, dă naștere unei situații discriminatorii între părinții minorului, fiind în mod logic afectată egalitatea în drepturi a părinților cu privire la modul în care aceștia își exercită autoritatea părintească, cu respectarea drepturilor și intereselor superioare și prioritare ale minorului. Se mai arată că, prin textul legal criticat, se prezumă că refuzul minorului este generat de părintele custode și nu din motive proprii. … 9.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(5) Dacă și în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art. 906 alin. (2) și (4)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.“.  … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 48 alin. (1) privind familia și art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 299 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 21 iulie 2016, și Decizia nr. 710 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 29 martie 2018, a constatat că procedura reglementată de dispozițiile art. 910-914 cuprinse în secțiunea a 2-a – Executarea hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii referitoare la minori a capitolului IV – Executarea silită a altor obligații de a face sau a obligațiilor de a nu face din Codul de procedură civilă din titlul III – Executarea silită directă al cărții a V-a – Despre executare silită din Codul de procedură civilă nu încalcă dreptul la un proces echitabil garantat constituțional și convențional. Dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție prevăd judecarea proceselor în mod echitabil și soluționarea lor într-un termen rezonabil, drept consfințit și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Procesul echitabil constituie o garanție a principiului legalității, iar termenul rezonabil, o garanție a faptului că justiția asigură realizarea drepturilor și libertăților cetățenilor, cu eliminarea tergiversărilor și a mijloacelor șicanatoare. Or, procedura legală criticată instituie suficiente garanții pentru asigurarea unui proces echitabil și a termenului rezonabil. … 18.Curtea a mai statuat că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale ca intensitate, menite să constrângă debitorul să execute obligația prevăzută în titlul executoriu, prin intermediul instanței de judecată. Aplicarea penalităților reprezintă un mijloc de constrângere judiciară, o sancțiune pecuniară, care are rolul de a crea debitorului obligației o presiune suplimentară, inclusiv prin acumularea, timp de trei luni, a sumelor datorate pentru întârzierea în executare. După acest termen, legiuitorul a prevăzut o sancțiune mult mai gravă, respectiv constrângerea debitorului cu aplicarea unei sancțiuni penale. … 19.Referitor la critica privind posibilitatea de a influența comportamentul minorului în sensul de a-l respinge pe părintele care a câștigat procesul, Curtea a observat că legiuitorul a prevăzut în funcție de vârsta copilului un program de consiliere psihologică pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni, la finalizarea căruia psihologul numit de instanță va întocmi un raport. După primirea raportului, executorul judecătoresc va relua procedura executării silite. … 20.Potrivit jurisprudenței Curții, accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Este, de altfel, o soluție care rezultă în mod categoric din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite de lege“ și ale art. 129 în conformitate cu care, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 21.Distinct de cele reținute în deciziile menționate, ale căror considerente și soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale și din perspectiva egalității în drepturi a părinților cu privire la modul în care aceștia își exercită autoritatea părintească. … 22.În acest sens, Curtea reține că potrivit jurisprudenței sale, la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalității și nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 202 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2005, nr. 82 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012, sau nr. 141 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013). Prin urmare, dispozițiile legale criticate, care stabilesc faptul că, în cazul în care minorul refuză colaborarea în scopul realizării măsurilor din titlul executoriu, chiar și după ce a fost consiliat de către psiholog, creditorul va solicita instanței de tutelă aplicarea unor penalități, nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.  … 23.De altfel, Curtea observă că, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispozițiile legale criticate, penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. Prin urmare nu se poate reține că debitorul se află într-o poziție de inegalitate față de creditor, iar instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce privește părintele căruia i-a fost încredințat copilul, față de celălalt părinte, este justificată în mod obiectiv și rezonabil prin faptul că cei doi părinți se află în situații juridice diferite, nefiind încălcate nici dispozițiile art. 48 alin. (1) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 394 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 23 mai 2011). … 24.În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 910 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispozițiile referitoare la executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori se aplică și în cazul măsurilor referitoare la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, iar, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că protecția copiilor, consacrată constituțional în art. 49 din Legea fundamentală, se realizează prin încredințarea lor unuia dintre părinți, care își exercită drepturile părintești, celălalt părinte având dreptul la legături personale cu ei, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională. Orice hotărâre judecătorească pronunțată de către instanță în procedura de desfacere a căsătoriei prin divorț va ține seama de interesul superior al copilului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.045 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 7 august 2009). … 25.În ceea ce privește dreptul de a avea legături personale cu copilul, art. 401 alin. (2) din Codul civil prevede că în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept, astfel că aplicarea dispozițiilor legale criticate fiind subsecventă pronunțării de către instanța de judecată a unei asemenea hotărâri, care nu este, însă, pusă în executare, Curtea reține că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 49 alin. (1) privind protecția socială a copiilor și a tinerilor. … 26.În continuare, având în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei de către autoarea excepției, prin care se invocă și alte dispoziții constituționale [art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1), art. 45 sau art. 47 alin. (1)], pretins a fi încălcate, Curtea în jurisprudența sa a statuat că extinderea temeiurilor excepției de neconstituționalitate și la alte texte din Constituție, față de cele cuprinse în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, nu poate fi reținută. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (…)“. Temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt, așadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanța de contencios constituțional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curții Constituționale, ceea ce depășește cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, spre exemplu Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2018).  … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Geanina Turcu în Dosarul nr. 5.904/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 913 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește