DECIZIA nr. 365 din 29 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 3.608/118/2016 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.637D/2019. … 2.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, acordat la cererea autorului excepției de neconstituționalitate în vederea asigurării dreptului la apărare. Totodată, învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar note scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. … 3.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că, în opinia sa, se creează o discriminare între acele persoane care cunosc existența falsului și pot să apeleze la procedura înscrierii în fals în termenul prevăzut de textul de lege criticat și persoanele care nu au cunoștință de existența falsului ori iau cunoștință la termenele ulterioare de folosirea înscrisului fals. Situațiile sunt similare, în sensul că este vorba despre un act fals, dar tratamentul este în mod nejustificat diferit, sub aspectul termenului în care se poate cere constatarea falsului. Se încalcă, totodată, dreptul de acces liber la justiție, în cauză fiind vorba despre un dosar care se judecă pe baza unor acte obiectiv false. Susține că este nesocotit și principiul proporționalității, care presupune existența unui echilibru între mijloacele folosite de legiuitor și drepturile afectate. Precizează că actele false nu își pierd acest caracter ca urmare a faptului că este depășit termenul de înscriere în fals a acestora. Arată că există și o neclaritate cu privire la noțiunea de „folosire a înscrisului“, instanțele având o jurisprudență complet divergentă în această privință. Ca atare, partea interesată nu are o reprezentare precisă cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul în care trebuie să solicite înscrierea în fals. Consideră că ar fi fost necesar ca textul să prevadă că solicitarea se poate face de la momentul la care s-a luat cunoștință de existența falsului, având în vedere, de exemplu, că întâmpinarea nu se comunică, astfel că partea nu poate lua cunoștință de actele false depuse. Mai susține că se încalcă și dreptul la un proces echitabil, cu referire la egalitatea armelor, întrucât falsul se acoperă prin depășirea termenului criticat. Acest drept este afectat în esența sa, întrucât judecarea în baza unor acte false nu are cum să se realizeze în cadrul unui proces echitabil. Totodată, accesul liber la justiție nu este garantat atunci când o parte poate să folosească acte false, iar cealaltă parte nu poate să se apere împotriva acestor falsuri. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, ci poate fi supus unor limitări, cu condiția ca acestea să nu afecteze însăși substanța dreptului. Consideră că își mențin valabilitatea cele reținute de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018. … 6.Solicitând cuvântul în replică, autorul excepției arată că nu se poate invoca imperativul respectării disciplinei procesuale în situația în care partea află despre înscrisul fals după trecerea termenului prevăzut de textul criticat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.608/118/2016, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Turbatu într-o procedură de insolvență. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate îngrădesc dreptul părții de a denunța ca fals un înscris folosit în proces de partea adversă de la momentul la care cunoaște sau are suspiciunea rezonabilă că înscrisul depus în fața instanței este un fals. Momentul la care află că înscrisul respectiv este un fals poate fi un moment mult ulterior depunerii acestuia, iar nu momentul impus de prevederile art. 304 din Codul de procedură civilă, adică primul termen de judecată după depunerea acestuia în instanță. Înscrisul fals depus poate fi, ca în cazul de față, împuternicirea avocațială dată în baza unui contract de reprezentare juridică în care semnătura nu aparține presupusului client, ceea ce ar dovedi lipsa unui mandat legal de reprezentare. … 9.Se arată că, în cauzele în care probele apar pe parcursul procesului, ar fi inacceptabil și inadmisibil, prin prisma unui proces echitabil, ca judecătorul să ia o decizie pe baza unui act fals, iar partea să nu îl poată înscrie în fals. Se susține că este încălcat principiul egalității, producându-se o discriminare între părțile care știu de la început că au fost falsificate acte, față de cele care iau cunoștință pe parcursul procesului de faptul că un înscris ar fi fals. Se încalcă astfel și dreptul la un proces echitabil, în care părțile trebuie să beneficieze de dreptul la egalitate în apărare, precum și dreptul la aflarea adevărului în cauză. Atât timp cât prin acte false se dorește inducerea în eroare a judecătorilor în vederea obținerii unui avantaj financiar în scopuri frauduloase și creării aparentei legalități prin decizii judecătorești, nu se mai poate vorbi despre un proces echitabil. Se încalcă, totodată, și principiul aflării adevărului, în cauze în care semnăturile au fost contrafăcute, autorul excepției precizând că, în cazul de față, contractul aflat la dosarul penal are alte semnături față de cele de la dosarul civil, fapt ce arată că semnăturile sunt falsificate și pune judecătorul în situația de a nu putea să denunțe înscrisul ca fals. Se arată că se ajunge la interpretarea potrivit căreia oricine trebuie să se înscrie preventiv în fals, astfel încât, dacă apar pe parcursul procesului indicii că actul ar putea fi fals, partea să nu piardă termenul. … 10.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise și documentele depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.“ … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Acces liber la justiție și art. 24 – Dreptul la apărare. Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă au mai format obiectul controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iunie 2019, paragrafele 20-22, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat că accesul liber la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005). … 17.Totodată, Curtea a apreciat că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, acesta presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 18.Curtea a remarcat că în același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 478 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragrafele 15 și 16). … 19.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în materie procedural civilă, sancțiunile sunt definite, în doctrină, drept măsuri cu caracter de constrângere menite să garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele și condițiile după care trebuie să se desfășoare activitatea judiciară în cauzele civile. Ele îndeplinesc o dublă funcție: de a-i preveni pe participanții la procesul civil să respecte disciplina procesuală și de a-i sancționa pe cei care o încalcă. Acestea pot fi nulitatea, decăderea, perimarea, suspendarea cauzei, amenzile judiciare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, despăgubirile pentru partea prejudiciată etc. (a se vedea Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 76). … 20.În fine, Curtea a constatat că textele legale criticate reprezintă expresia voinței legiuitorului de a asigura celeritatea desfășurării procesului în vederea asigurării soluționării cauzelor într-un termen rezonabil (Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, precitată, paragraful 23). … 21.Cele statuate în jurisprudența menționată își păstrează valabilitatea și în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate. În plus, aplicând în cauza de față considerentele de principiu mai sus expuse, Curtea constată că textul de lege criticat asigură stabilitatea și securitatea circuitului juridic civil, contribuind la impunerea disciplinei procedurale inerente soluționării definitive a cauzelor. … 22.Instanța de contencios constituțional reține, de asemenea, că prevederile de lege supuse controlului nu aduc atingere dreptului de acces liber la justiție în substanța sa, având în vedere că partea interesată are posibilitatea legală de a solicita constatarea falsului chiar și în cazul în care a depășit termenul procedural prevăzut de art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Acest lucru nu se va realiza însă în cadrul procesului civil, ci prin intermediul unei sesizări adresate organelor de cercetare penală competente să investigheze falsul prin prisma elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 322 din Codul penal – Falsul în înscrisuri sub semnătură privată, existând ulterior posibilitatea formulării căii extraordinare de atac a revizuirii, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 3. Așadar, intervenirea sancțiunii decăderii pentru depășirea termenului procedural prevăzut de dispozițiile legale criticate (și anume primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces) nu constituie un obstacol absolut în ceea ce privește constatarea împrejurării că respectivul înscris este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii. … 23.Din această perspectivă, nu se poate reține nici critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor art. 16 din Constituție prin instituirea unei inegalități de tratament între părțile din proces și nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, cadrul legal instituind un mecanism procedural apt să asigure respectarea principiului egalității armelor în proces. … 24.În ceea ce privește situația concretă din cauză, în care înscrisul defăimat ca fals îl constituie o împuternicire avocațială și contractul de asistență juridică aferent, Curtea constată că autorul excepției ridică o problemă de interpretare și aplicare a legii la speță. Or, aceste aspecte excedează controlului de constituționalitate, instanța judecătorească învestită cu soluționarea litigiului principal având competența exclusivă de a aprecia dacă și în ce măsură acestea se înscriu în noțiunea de înscrisuri probatorii, la care face referire subsecțiunea Codului de procedură civilă din care face parte textul de lege criticat, și, implicit, dacă este sau nu incidentă procedura reglementată de art. 304-308 din codul menționat. Unificarea practicii judiciare divergente care ar exista, potrivit susținerilor autorului excepției, la nivelul diverselor instanțe cu privire la această problematică se poate realiza doar de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pe calea unui recurs în interesul legii. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 3.608/118/2016 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește