DECIZIA nr. 365 din 28 mai 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 29 august 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 164
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 8REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 795 17/11/2015
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 7
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 8
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 20
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 28
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 586 21/09/2017
ART. 18REFERIRE LAHOTĂRÂRE 1375 17/12/2015
ART. 18REFERIRE LAREGULAMENT 17/12/2015 ART. 64
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 795 17/11/2015
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 108 02/04/2002
ART. 23REFERIRE LAOUG 13 06/03/2013 ART. 2
ART. 23REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 24REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 154
ART. 24REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 163
ART. 25REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 165
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 27REFERIRE LALEGE 677 21/11/2001
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 75 14/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 271 22/04/2021





Valer Dorneanu – președinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 154 alin. (4),art. 163 și ale art. 165 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Iolanda Istrate și Ionel Cherciu în Dosarul nr. 8.515/2/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.336D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 21 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.515/2/2016/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIIIa contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 154 alin. (4),art. 163 și art. 165 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Iolanda Istrate și Ionel Cherciu cu ocazia soluționării unor cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale dacă se interpretează în sensul în care comunicarea citațiilor sau a oricăror acte de procedură prin poștă/curier se poate face fără scrisoare recomandată, fără conținut declarat și fără confirmare de primire, respectiv dacă se pot transmite prin poștă/curier, în condițiile art. 154 alin. (2) din cod. De asemenea apreciază că aceste prevederi sunt neconstituționale dacă se interpretează că funcționarul poștal poate îndeplini și procedura prevăzută de art. 163 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care, în opinia autorilor excepției, este reglementată exclusiv pentru a fi adusă la îndeplinire de către agenții procedurali ai instanței.6.Aceștia susțin că prevederile art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale dacă se interpretează în sensul în care și funcționarul poștal poate îndeplini actele procedurale reglementate prin aceste dispoziții legale, respectiv depunerea citației în cutia poștală, afișarea înștiințării prevăzute în art. 163 din același cod sau înmânarea citației și altor persoane decât destinatarul, în condițiile în care art. 165 pct. 2 din Codul de procedură civilă nu reglementează în mod expres aceste atribuții ale funcționarului poștal. Mai mult, prevederile art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora procedura se socotește îndeplinită la data redactării procesului-verbal prevăzut de art. 164 din același cod, „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“, sunt de natură a afecta dreptul la un proces echitabil.7.Apreciază de asemenea că prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu sunt corelate cu cele ale art. 165 pct. 2 din același cod, în sensul în care, deși acest din urmă text legal statuează în mod explicit care sunt atribuțiile funcționarului poștal, în practica instanțelor de judecată se consideră legal îndeplinită o procedură de citare în care funcționarul poștal a îndeplinit atribuții exclusive ale agenților procedurali ai instanțelor, respectiv depunerea citațiilor și a actelor de procedură la cutia poștală, atunci când partea a refuzat să primească corespondența.8.Se mai arată că, raportat la dispozițiile Directivei 95/46/CE, transpusă în legislația noastră prin Legea nr. 677/2001, în mod inevitabil actele de procedură conțin date cu caracter personal, astfel încât transmiterea acestora trebuie să îndeplinească caracteristicile de confidențialitate și securitate a prelucrărilor de date reglementate de legea sus-menționată, iar Codul de procedură civilă nu poate conferi atribuții în acest sens funcționarilor poștali. Prin urmare, comunicarea actelor de procedură fără asigurarea securității și confidențialității este, pe cale de consecință, o „prelucrare ilegală de date cu caracter personal“, fiind încălcate dispozițiile Directivei 95/46/CE și cele ale Legii nr. 677/2001.9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că niciuna dintre normele Constituției invocate de către autorii excepției nu impun o anumită modalitate de comunicare a actelor de procedură.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face referire atât la doctrina incidentă în domeniu, cât și la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 795 din 17 noiembrie 2015.12.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 154 alin. (4),art. 163 și ale art. 165 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, având în vedere faptul că „excepția de neconstituționalitate nu cuprinde textul constituțional de referință pretins încălcat sau motivarea ca element al său, iar Avocatul Poporului nu se poate substitui autorilor excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate“.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul de sesizare al instanței de judecată, îl constituie prevederile art. 154 alin. (4),art. 163 și art. 165 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Din examinarea încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că nemulțumirile acestora au în vedere, de fapt, sintagma „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și modul de interpretare a art. 154 alin. (4) raportat la atribuțiile cu care este învestit funcționarul (factorul) poștal, precum și prevederile art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) din Codul de procedură civilă coroborat cu sintagma „… indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ din cuprinsul art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Astfel, prevederile legale criticate, asupra cărora Curtea urmează a se pronunța, au următorul cuprins:– Art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă:În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163.Prevederile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă fac referire la art. 154 alin. (1) din același cod, potrivit căruia:(1)Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul.– Art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) din Codul de procedură civilă: (3)Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală.(…)(6)Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența.“;– Art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă:Procedura se socotește îndeplinită:1.la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal;16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate al persoanelor aparținând minorităților naționale, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 26 – Viața intimă, familială și privată, art. 28 – Secretul corespondenței, art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curții Constituționale și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea apreciază că sunt încălcate și prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, prevederile art. 7 – Respectarea vieții private și de familie, art. 8 – Protecția datelor cu caracter personal, art. 20 – Egalitatea în fața legii și cele ale art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și internaționale, în acest sens fiind Decizia nr. 586 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 6 decembrie 2017, prin care s-a constatat că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.18.Prin această decizie, Curtea a reținut că prevederile legale criticate sunt cuprinse în cartea I – Dispoziții generale, titlul IV – Actele de procedură, capitolul II – Citarea și comunicarea actelor de procedură din Codul de procedură civilă. În vederea asigurării contradictorialității procesului civil și respectării dreptului de apărare al părților, legiuitorul a reglementat, astfel, în mod distinct, citarea părților, înțeleasă ca actul procedural prin care se transmite citația ce înștiințează partea de existența unui proces, precum și, într-un sens mai larg, comunicarea oricăror acte de procedură care trebuie aduse la cunoștința participanților la proces. În ceea ce privește modalitatea de comunicare, regula este cea stabilită de art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul în care comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se face din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin oricare alt salariat al acesteia, precum și ai altor instanțe în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul. În mod subsidiar comunicării prin agenții procedurali ai instanțelor, prin urmare numai atunci când această modalitate nu este posibilă, art. 154 alin. (4) reglementează comunicarea prin poștă sau servicii de curierat rapid, potrivit art. 154 alin. (5), cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează, de asemenea, ca și în cazul citării prin agenții procedurali ai instanțelor, dovada de înmânare/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163. Textul de lege nu definește cazul de imposibilitate a comunicării prin agenți procedurali, însă, având în vedere că, potrivit art. 64 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, agentul procedural al instanței comunică actele procedurale persoanelor din localitatea unde se află sediul instanței – fie instanța emitentă a actului de comunicat, fie instanța solicitată să efectueze comunicarea în condițiile art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar numai în cazuri urgente și când dotarea instanțelor permite, comunicarea se poate realiza și în alte localități, rezultă că, în localitățile unde nu există instanțe, comunicarea se face, de regulă, prin intermediul funcționarilor poștali.19.Prin urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea a reținut că premisa de la care pornește în analiza prezentei excepții de neconstituționalitate este aceea că, în temeiul art. 154 alin. (1) coroborat cu art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se face, de regulă, prin agenții procedurali ai instanțelor și, în mod subsidiar, prin funcționarii poștali/servicii de curierat rapid. Principala modalitate de citare și comunicare a actelor de procedură se realizează prin înmânarea personală a actului comunicat, direct destinatarului sau unei persoane care îl reprezintă, prin agentul procedural al instanței, [art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă], prin salariatul primăriei căreia i se lasă corespondența de la instanță [în condițiile art. 163 alin. (3) lit. f) teza a doua și art. 163 alin. (10)], prin funcționarul poștal [art. 154 alin. (4)] sau prin executorul judecătoresc/serviciul de curierat rapid [art. 154 alin. (5)]. În acest scop, instanța întocmește actul de comunicat (citație sau alt act de procedură), pe care îl introduce în plic închis, cu mențiunea „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE.“, și căruia îi atașează formularul-dovadă de înmânare/procesul-verbal, precum și înștiințarea prevăzută la art. 163.20.În continuare, analizând prevederile art. 163 din Codul de procedură civilă – Procedura de comunicare, Curtea a reținut că citația/orice act de procedură se înmânează personal destinatarului, care va semna dovada de înmânare certificată de „agentul însărcinat cu înmânarea“. Curtea a subliniat că, în acest caz, legea nu distinge în sensul că agentul însărcinat cu înmânarea este agentul procedural al instanței, astfel încât, așa cum s-a reținut anterior, acesta poate fi și funcționarul poștal, în condițiile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În cazul în care destinatarul primește citația, dar refuză/nu poate semna dovada de înmânare, agentul întocmește un proces-verbal în care arată aceste împrejurări. Dacă destinatarul refuză chiar primirea citației, agentul o depune în cutia poștală sau, în lipsa acesteia, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare prin care îi aduce la cunoștință că, după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afișarea înștiințării, sau nu mai puțin de 3 zile, în cazuri urgente, destinatarul trebuie să se prezinte fie la sediul instanței de judecată care a emis citația, dacă aceasta își are sediul în aceeași localitate cu a destinatarului, fie la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul destinatarul, pentru a i se comunica citația. De asemenea, odată cu afișarea înștiințării, agentul întocmește un proces-verbal în care consemnează refuzul de primire a citației. 21.Potrivit art. 163 alin. (5) și art. 164 alin. (4) coroborate cu art. 269 și 270 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal întocmit de agent referitor la împrejurările care au determinat citarea prin depunerea citației în cutia poștală ori prin afișarea înștiințării are valoare de act autentic cu privire la situațiile verificate și atestate nemijlocit de către acesta și face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate. Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu/reședință/sediu, agentul îi înmânează citația/actul de procedură unei persoane majore din familie/care locuiește împreună cu acesta/care îi primește corespondența în mod obișnuit sau administratorului/portarului, în cazul unui hotel/unei clădiri cu mai multe apartamente, întocmind un proces-verbal cu privire la această împrejurare, cu arătarea identității primitorului. Dacă persoanele menționate lipsesc sau dacă, deși prezente, refuză să primească actul, agentul va lăsa citația în cutia poștală sau va afișa înștiințarea prevăzută de art. 163, cu toate consecințele prevăzute de acest text de lege [art. 163 alin. (6)-(9) din același cod].22.Prin urmare, Curtea a reținut că, în toate cazurile de refuz de primire sau de lipsă a destinatarului/altor persoane care pot primi corespondența, legiuitorul a reglementat posibilitatea afișării unei înștiințări a părții despre posibilitatea de a-și ridica personal citația, sub sancțiunea operării prezumției relative de comunicare, dacă destinatarul nu și-a ridicat actul de la instanța emitentă sau de la primărie, în termenul prescris de lege. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în aceste cazuri, afișarea are în vedere „o situație cu caracter de excepție și urmărește să prevină și să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluționării cauzei, pe calea menținerii cu rea-credință a unei permanente lipse de procedură“ (Decizia nr. 108 din 2 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 31 mai 2002). De asemenea, în acest caz, afișarea „contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieții private, de vreme ce documentul afișat nu-l mai reprezintă însăși citația, ci o înștiințare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înștiințarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde și a datei până la care poate fi ridicată citația, precum și mențiunea referitoare la consecințele procedurale ale neprezentării pentru comunicare“ (Decizia nr. 795 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2016). Ori de câte ori se afișează înștiințarea, agentul trebuie să depună citația și procesul-verbal respectiv la sediul instanței care a emis actul ori la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul destinatarul, dacă în localitate nu există instanță; în acest ultim caz, funcționarul anume desemnat din cadrul primăriei înaintează instanței emitente dovada de înmânare semnată de destinatar, procesul-verbal întocmit de agent sau, după caz, dacă destinatarul nu se prezintă să ridice corespondența, procesul-verbal întocmit cu această ocazie.23.Așa cum s-a reținut anterior, în mod subsidiar comunicării prin agentul procedural al instanței, legiuitorul a reglementat comunicarea prin poștă/curierat rapid numai în cazurile în care prima modalitate nu este posibilă. În acest sens, agentul poștal sau curierul va proceda conform art. 163 din cod, iar actul de comunicat este transmis în plic închis, purtând mențiunea specifică „PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE.“, cu corectivul că este vorba de o transmitere prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, noțiuni detaliate în mod specific prin art. 2 pct. 18 și 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 15 martie 2013. Așadar, contrar susținerilor autorilor excepției, Curtea reține că, în acest caz, comunicarea actului de procedură prin poștă se face tot în condițiile unui plic închis, ce poartă mențiunea specifică, trimiterea beneficiind de garanții suplimentare de siguranță și confidențialitate, specifice reglementărilor legale în materia serviciilor poștale.24.Curtea a reținut că nereglementarea expresă a posibilității funcționarului poștal de a lăsa corespondența la sediul primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul/reședința/sediul destinatarul, în situația în care acesta refuză să primească corespondența și nu are cutie poștală, nu poate fi interpretată în sensul că funcționarul poștal nu poate îndeplini această atribuție procedurală. În virtutea principiului de drept potrivit căruia norma juridică trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice, aceste prevederi legale nu trebuie privite în mod singular, ci trebuie coroborate cu întreaga reglementare a procedurii de comunicare, cuprinsă în art. 163 și art. 164, astfel încât, în temeiul competenței reglementate în mod expres prin art. 154 alin. (4), funcționarul poștal este îndreptățit să îndeplinească în mod corelativ atribuțiile agentului procedural, atunci când comunicarea se face prin poștă.25.Cât privește critica referitoare la prevederile art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“, din motivarea excepției de neconstituționalitate se poate deduce că autorii acesteia sunt nemulțumiți de faptul că legea prezumă îndeplinirea procedurii de citare, indiferent de faptul primirii personale de către parte a actelor comunicate. În legătură cu aceste susțineri, Curtea a reținut că, în contextul realității sociale care vizează faptul că, de regulă, destinatarul nu se află la domiciliu/reședință în timpul programului de lucru al agentului procedural/funcționarului poștal, având propriul său program de lucru, obligatoriu, la rândul său, este rezonabilă prezumția instituită de legiuitor, în vederea evitării perpetuării unei neregularități procedurale în materia citării și a comunicării actelor de procedură. Mai mult, din întreaga reglementare a procedurii aplicabile în cazul în care destinatarul nu poate primi personal corespondența, respectiv lipsesc și persoanele majore din familie/care conviețuiesc cu destinatarul/care îi primesc în mod obișnuit corespondența, reiese preocuparea legiuitorului de a asigura protejarea dreptului persoanei la respectarea vieții private, prin asigurarea confidențialității actelor comunicate, având în vedere că nu se procedează la afișarea a însuși actului procedural de comunicat, ci a unei înștiințări, care indică destinatarului că trebuie să se prezinte, personal, la sediul instanței sau al primăriei din raza de domiciliu/reședință, după caz, pentru comunicare.26.Față de toate aceste considerente, Curtea a reținut că realizarea comunicării actelor de procedură, în mod subsidiar, și prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat rapid dă eficiență necesității de a cunoaște existența procesului, a actelor procedurale și a poziției procesuale a celorlalte părți. Astfel, această modalitate de comunicare nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale invocate de autorul excepției, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea eficientă a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, garanții ale dreptului la un proces echitabil, în deplină concordanță cu art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție, referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.27.În fine, Curtea a reținut că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în planul legislației naționale a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, și are drept scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate prin mijloace automate sau prin alte mijloace și care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidență. În sensul legii, „operatorul de date cu caracter personal“ este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ.28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iolanda Istrate și Ionel Cherciu în Dosarul nr. 8.515/2/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163“ cuprinsă în art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum și prevederile art. 163 alin. (3) teza întâi și alin. (6) coroborate cu sintagma „indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal“ cuprinsă în art. 165 pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x