DECIZIA nr. 365 din 11 iulie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/02/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 14 ianuarie 2025
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 223 04/07/2007 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 223 04/07/2007 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LALEGE 223 04/07/2007
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 839 14/12/2017
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 282 19/10/2023 ART. 11
ART. 13REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015
ART. 13REFERIRE LALEGE 223 04/07/2007 ART. 3
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 839 14/12/2017
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia-Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Excepția a fost ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici și Etelka-Maria Zoltan în Dosarul nr. 1.660/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.514D/2020.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, doamna avocat Bianca Florentina Mircea, cu împuternicire avocațială atașată la dosar. Lipsește partea Wizz Air Hungary KTF Budapest prin Sucursala Otopeni. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantei autorilor excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că Legea nr. 223/2007 vizează acordarea unor drepturi pentru categorii profesionale care își desfășoară activitatea în condiții speciale. Scopul acestei legi ar trebui să fie stabilirea unor drepturi care să vină în contraponderea riscurilor sănătății persoanelor care își desfășoară activitatea în zbor. În Legea nr. 223/2007 sunt prevăzute drepturi specifice în considerarea condițiilor de lucru. Neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 223/2007 rezidă în faptul că prevede un criteriu exterior destinatarilor drepturilor, anume forma de organizare a angajatorilor. Angajatorii își pot alege forma de organizare tocmai pentru a eluda aplicarea Legii nr. 223/2007, din rațiuni strict economice, care urmăresc protejarea profitului. Sănătatea lucrătorilor este afectată de desfășurarea muncii în condiții identice, indiferent de forma de organizare a angajatorului. Art. 16 din Constituție consacră principiul egalității în drepturi. Modalitatea în care legiuitorul a ales să reglementeze situația salariaților care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și sunt supuși unor riscuri identice, aceștia fiind cetățeni români, care prestează activitatea în temeiul unui contract individual de muncă guvernat de legea română, este contrară prevederilor art. 16 din Constituție. Legiuitorul se bucură de libertate în ceea ce privește reglementarea salarizării, însă drepturile prevăzute de Legea nr. 223/2007 nu se acordă din surse bugetare, ci de către operatorii privați care își maximizează profitul prin modificarea formei de organizare, în detrimentul aplicării acestei legi.4.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, în acest sens invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 839 din 14 decembrie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.660/117/2020, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Excepția a fost ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici și Etelka-Maria Zoltan într-o cauză având ca obiect contestațiile formulate împotriva deciziilor de concediere.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituție. În acest sens, arată că au fost angajați în funcția de personal civil navigant ai Wizz Air Hungary Ktf Budapest – Sucursala Otopeni, care până în anul 2010 a funcționat în România sub forma de societate comercială, iar începând cu anul 2010 și-a schimbat forma juridică în sucursală. Consideră că această schimbare s-a realizat pentru ca societatea angajatoare să se sustragă aplicării Legii nr. 223/2007 și pentru a-i priva de drepturile izvorâte din această lege. Astfel, având în vedere statutul de sucursală a angajatorului Wizz Air Hungary, dispozițiile Legii nr. 223/2007 nu au fost aplicate, fiind astfel discriminați față de celelalte persoane care lucrează în România în calitate de personal civil navigant.7.De asemenea, prin excluderea sucursalelor de la aplicarea legii se creează presiuni financiare suplimentare asupra companiilor aeriene românești, față de cele străine, pe de o parte, prin crearea unor obligații financiare suplimentare pentru aceste companii care nu au posibilitatea legală să funcționeze ca sucursală și, pe de altă parte, întrucât se creează o deosebire de tratament între cetățenii români care lucrează în calitate de personal civil navigat: unii se bucură de anumite drepturi, în timp ce alții sunt excluși de la beneficiul legii, pe criterii artificiale care nu au niciun motiv obiectiv.8.Autorii excepției susțin că, deși sunt cetățeni români, au contract individual de muncă și își desfășoară activitatea în România, nu beneficiază de prevederile legale privind statutul personalului aeronautic și nu există niciun motiv pentru care sucursalele să fie eliminate de la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 223/2007.9.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor în acest domeniu.10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007. Curtea constată că, ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 3 din Legea nr. 223/2007 a fost modificat prin art. XI pct. 1 din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, păstrându-se însă soluția legislativă criticată. Art. 3 din Legea nr. 223/2007, în redactarea criticată de autorii excepției, are următorul conținut: „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviația civilă care, după absolvirea unei forme de învățământ recunoscute și certificate de către instituțiile abilitate ale statului, obține licență și calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, și care este remunerat pentru executarea de activități aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.“ 14.Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 839 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 26 martie 2018, paragrafele 22-25, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, a reținut, în esență, că dispozițiile Legii nr. 223/2007 reglementează statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, care, datorită specificului activității desfășurate, se delimitează ca o categorie specială de salariați ce se bucură de drepturi și se supune unor obligații distincte, adiționale față de cele prevăzute în legislația muncii. Legiuitorul, în temeiul competenței sale constituționale conferite de art. 61 din Legea fundamentală, a stabilit criteriile necesare pentru ca o persoană care are atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului să fie încadrată în categoria personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Astfel, legiuitorul impune cerințe privind calificarea și certificarea emisă sau recunoscută de autoritățile române a personalului navigant, fără alte condiții referitoare la cetățenie ori la statul în care se încheie contractul individual de muncă. În schimb, în ceea ce privește angajatorul, prevede ca acesta să aibă sediul sau filiala în România, respectiv să fie persoană juridică română. Prin urmare, criteriul determinant pentru a circumscrie aplicarea legii privește angajatorul, urmărindu-se instituirea unor cerințe de calificare, dar și a unor drepturi corelative pentru personalul navigant angajat al unor persoane juridice române.16.Curtea a apreciat că această opțiune legislativă se circumscrie libertății constituționale a legiuitorului, consacrate de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a stabili condițiile și criteriile de acordare a unor drepturi, cu atât mai mult cu cât acestea au un caracter special, ce derogă de la prevederile de drept comun.17.Cât privește exigențele impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.“18.Or, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea a apreciat că personalul navigant prevăzut în ipoteza art. 3 din Legea nr. 223/2007 nu se află în aceeași situație cu personalul navigant care nu este angajat al unei persoane juridice de naționalitate română. Prin urmare, Curtea a reținut că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 839 din 14 decembrie 2017, precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan-Claudiu Bîrdog, Anamaria Bucur, Szabolocs Lovasz, Luca Pagliaro, Andrei Rusu, Tudor Solcan, Alexandra-Lucia Toderici și Etelka-Maria Zoltan în Dosarul nr. 1.660/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x