DECIZIA nr. 364 din 31 mai 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1088 din 21 decembrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 1REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 322
ART. 1REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 222
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ART. 9REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 52 25/01/2012
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 476 08/06/2006
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 324
ART. 23REFERIRE LALEGE 76 24/05/2012 ART. 3
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 23REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 23REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948
ART. 24REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000
ART. 24REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 476 08/06/2006
ART. 25REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 322
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 52 25/01/2012
ART. 31REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000
ART. 31REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 31REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 31REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 32REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Maria Paraschiv și de Mihai Paraschiv în Dosarul nr. 2.207/2/2016 al Curții de Apel București – Secția IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.739D/2016.2.La apelul nominal se prezintă personal autorii excepției de neconstituționalitate, asistați de domnul avocat Marian Ștefănescu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției de neconstituționalitate au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părților prezente, care solicită acordarea unui termen de judecată pentru a putea studia mai bine punctele de vedere ale autorităților. 5.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de amânare, acesta apreciind că a existat suficient timp pentru studierea dosarului. 6.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, apreciind că autorii excepției au avut la dispoziție un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea consultării dosarului și pentru pregătirea apărării.7.Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate pune concluzii de admitere a acesteia.8.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 8 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.207/2/2016, Curtea de Apel București – Secția IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Maria Paraschiv și de Mihai Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire a unei decizii civile.10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu se poate solicita și depune cerere de revizuire decât în ipoteza comunicării hotărârii definitive adresate statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică. Firesc ar fi fost ca cererea de revizuire să se poată formula de la comunicarea hotărârii definitive făcută tuturor celorlalte părți implicate în acel proces a cărei revizuire se poate solicita.11.Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul fiecărui acuzat de a fi informat, în cel mai scurt timp și într-o limbă pe care o înțelege, asupra motivelor (atunci când este cazul) arestării sale și asupra oricărei acuzații aduse împotriva sa.12.Se mai arată că textele legale criticate au o exprimare neclară și ambiguă, prevăzând termene de decădere care sunt total diferite, de o lună, respectiv 6 luni. Or, pentru a institui termene diferite, persoanele vizate de textele legale criticate ar trebui să se afle în situații juridice diferite, legiuitorul neindicând vreun criteriu de diferențiere care să fie obiectiv și rațional. Mai mult decât atât, din aceleași motive arătate, textele legale criticate sunt de natură să afecteze securitatea raporturilor juridice. 13.Curtea de Apel București – Secția IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Guvernul a arătat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006 și Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012. 16.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, se arată că dispozițiile legale apără, prin calea extraordinară de atac a revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege: 1) din prima categorie fac parte persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă – față de situația defavorizată în care se găsesc aceste persoane, legiuitorul a luat măsuri de protecție sporită a intereselor acestora, lărgind termenul de revizuire la 6 luni; 2) din a doua categorie fac parte statul și alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, atunci când nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie – datorită necesității de a ocroti cu precădere interesul public pe care îl realizează subiectele de drept enumerate, care ar fi grav afectat dacă nu ar avea deschisă calea de atac a revizuirii.17.Ca atare, nu se poate reține existența vreunei discriminări între aceste persoane de drept public și persoanele private, fie ele fizice sau juridice, deoarece cele două categorii se găsesc în situații juridice obiectiv diferite, unele fiind purtătoare ale prerogativelor de putere publică, iar celelalte urmărind numai realizarea unui interes privat.18.În ceea ce privește faptul că acest caz de revizuire nu este deschis și altor subiecte de drept, se subliniază că revizuirea este o cale extraordinară de atac, motiv pentru care nu se poate introduce decât în cazurile limitativ prevăzute de lege și de către categoriile de subiecte de drept în mod expres prevăzute de lege, excluzând posibilitatea punerii în discuție și a altor cazuri, respectiv persoane.19.Faptul că legea reglementează strict condițiile în care poate fi folosită calea extraordinară de atac a revizuirii este de natură a da expresie principiului securității raporturilor juridice, precum și principiului respectării autorității de lucru judecat. Autorii excepției de neconstituționalitate au avut posibilitatea să valorifice drepturile lor procesuale cu ocazia judecării pe fond a respectivei cauze, când ar fi putut să intervină în procesul civil dacă ar fi justificat un drept sau un interes legitim.20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 324 alin. 1 pct. 1 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:1.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri;[…]5.în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotărârii definitive făcută statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau de la întoarcerea dispărutului ori de la dobândirea capacității; în aceste din urmă două cazuri termenul fiind de 6 luni.23.Curtea constată că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să își producă efectele juridice în cauza de față.24.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Se mai invocă și prevederile art. 5 paragraful 2 privind dreptul oricărei persoane arestate de a fi informată, în cel mai scurt termen și într-o limbă pe care o înțelege, asupra motivelor arestării sale și asupra oricărei acuzații aduse împotriva sa și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 paragraful 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție.25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, a statuat cu privire la art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă că acesta apără, prin posibilitatea declanșării revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege. Astfel, acest text de lege se referă la persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă, care constituie o categorie față de care legiuitorul a manifestat o grijă specială, având în vedere situația defavorizată în care se găsesc respectivele persoane, luând măsuri de protecție sporită a intereselor acestora. De asemenea, dispozițiile de lege criticate se referă la stat și la alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică. Față de acestea, justificarea posibilității de a promova calea de atac a revizuirii, atunci când nu au fost apărate deloc sau au fost apărate cu viclenie, provine din necesitatea ocrotirii cu precădere a interesului public pe care îl apără subiectele de drept enumerate, care ar fi grav afectat dacă nu ar avea deschisă calea de atac a revizuirii. Nu se poate reține existența vreunei discriminări între aceste persoane de drept public și persoanele private, fie ele fizice sau juridice, deoarece cele două categorii se găsesc în situații juridice obiectiv diferite, unele fiind purtătoare ale prerogativelor de putere publică, exorbitante față de dreptul comun, iar celelalte urmărind numai satisfacerea unui interes privat. Așadar, tratamentul juridic diferit al celor două categorii de persoane – publice și private – este justificat de existența unui criteriu obiectiv și rațional de diferențiere, care este existența unei cauze de interes public. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferență de tratament făcută între persoane aflate în situații analoage trebuie să-și găsească o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33).26.De asemenea, prin Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012, Curtea a statuat că reglementarea strictă a condițiilor în care poate fi folosită calea extraordinară de atac a revizuirii este de natură a da expresie principiului securității raporturilor juridice, precum și principiului respectării autorității de lucru judecat. Legiuitorul este competent să reglementeze, cu respectarea dispozițiilor constituționale, regimul juridic al căilor extraordinare de atac.27.Legea fundamentală și dispozițiile legale în vigoare permit oricărei persoane să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime, dar acest lucru se poate face numai în condițiile legii, care, în cazul de față, a avut în vedere, în special, respectarea autorității de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive. 28.Pe de altă parte, statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică au posibilitățile tehnice și materiale de a se apăra, iar, dacă nu o fac, există alte mijloace legale puse la îndemână de legiuitor pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate și pentru recuperarea eventualului prejudiciu suferit.29.Neintervenind elemente noi, care să determine modificarea acestei jurisprudențe, Curtea apreciază că soluția adoptată în aceste decizii, precum și considerentele acestora cu privire la constituționalitatea dispozițiilor legale criticate sunt valabile și în cauza de față, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. 30.Distinct de cele de mai sus, Curtea reține că soluția legislativă criticată este destinată să apere interesul public, ținând cont de faptul că instituția revizuirii în sine este concepută pentru a asigura și stabilitatea raporturilor juridice.31.În aceste condiții, Curtea constată că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 11, 16, 20, 21 ori a celor ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici a celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție.32.De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 5 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt incidente în cauză.33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Paraschiv și de Mihai Paraschiv în Dosarul nr. 2.207/2/2016 al Curții de Apel București – Secția IV-a civilă și constată că prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x