DECIZIA nr. 363 din 31 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Alexandru Acatrinei în Dosarul nr. 3.287/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.652D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, domnul consilier juridic Dan-Șerban Velicu, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că Guvernul a fost abilitat să emită ordonanța criticată, acesta acționând în limitele competențelor sale. … 4.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 3 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.287/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Alexandru Acatrinei, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unui act administrativ-fiscal. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, lege organică, sunt completate prin prevederile legale criticate, care conțin norme juridice inferioare, de natura legii ordinare. Se susține că stabilirea și recuperarea pagubelor reprezintă însă aspecte care țin de statutul polițistului, funcționar public cu statut special, statut conferit de natura atribuțiilor de serviciu, care implică îndatoriri și riscuri deosebite. Or, elementele esențiale în ceea ce privește nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu se vor referi în mod intrinsec la statutul special al polițistului, statut care trebuie reglementat prin lege organică. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. Astfel, se arată că soluția legislativă prevăzută de dispozițiile legale criticate contravine și normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deciziile de imputare se emit numai pe baza și în executarea legii și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel cum s-a procedat prin Ordonanța Guvernului nr. 121/1998. În consecință, instanța apreciază că prevederile art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 aduc atingere dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, deoarece permit stabilirea și recuperarea pagubelor fără să fie reglementate prin lege organică. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la cele susținute de autorul excepției se arată că, în realitate, acesta nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, criticile acestuia vizând mai degrabă modul de interpretare și de aplicare a unor dispoziții legale. Or, modificarea sau completarea, după caz, a dispozițiilor legale ține de competența exclusivă a legiuitorului, în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) din Constituție, care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, dar și faptul că interpretarea și aplicarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă a procesului de aplicare a legii, sunt operațiuni ce constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. … 10.Se arată că, de altfel, din motivarea excepției de neconstituționalitate nu se înțelege concret critica de neconstituționalitate invocată, având în vedere faptul că fiecare dintre cele două acte normative invocate de acesta reglementează situații distincte una de cealaltă și se aplică unor categorii de persoane distincte, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 este aplicabilă militarilor, pe când Legea nr. 360/2002 este aplicabilă polițiștilor. … 11.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, se arată că reglementarea cadrului legal privind aspectele criticate nu ține de statutul funcționarilor publici, ci reprezintă o situație aparte, care poate fi stabilită de legiuitor printr-un act normativ de sine stătător, cu putere de lege. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Din analiza excepției de neconstituționalitate Curtea reține că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999, precum și prevederile ordonanței Guvernului în ansamblul său. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 22: (1)Comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.(2)Cercetarea prevăzută la alin. (1) se face de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care s-a produs paguba sau de la eșaloanele superioare ori de organele de control specializate.; … – Art. 23: (1)Termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea actului de cercetare este de cel mult 60 de zile de la data când comandantul sau șeful unității a constatat sau a luat cunoștință de producerea pagubei.(2)Pentru motive temeinic justificate, la cerere, comandantul sau șeful eșalonului superior poate prelungi acest termen cu cel mult 60 de zile, prin ordin scris.(3)În toate situațiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea și ascultarea celor în cauză, pentru explicații scrise și prezentarea de probe în apărare.; … – Art. 24: (1)Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituțiilor publice prevăzute la art. 2 poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor.(2)Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate, se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. În cazul constatării pagubei după un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii de serviciile nedatorate, dar nu mai târziu de 3 ani de la această dată, răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina cărora s-a produs paguba.(3)Când persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) sunt cadre militare, militari angajați pe bază de contract sau salariați civili și nu au fost de bună-credință, ele vor fi obligate la restituirea sumelor sau la plata contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate, dacă paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la data primirii sumelor, bunurilor ori a prestării serviciilor nedatorate.(4)Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere.; … – Art. 25: (1)Obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a contravalorii bunurilor și serviciilor nedatorate, precum și obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se face prin decizie de imputare.(2)Decizia de imputare se emite de către comandantul sau șeful unității a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă și constituie titlu executoriu.(3)În situațiile prevăzute la alin. (1), când în cauză este comandantul sau șeful unității, singur sau împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de comandantul sau șeful eșalonului superior.(4)Decizia de imputare se emite în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării procesului-verbal de cercetare administrativă la organul competent s-o emită și se comunică în termen de cel mult 15 zile celui obligat la plată.(5)Decizia de imputare va fi temeinic motivată și va cuprinde obligatoriu termenul în care poate fi contestată și organul competent în soluționarea contestației.(6)Proba temeiniciei și legalității deciziei de imputare trebuie efectuată de unitatea al cărei comandant sau șef a emis-o.; … – Art. 50: „Evaluarea pagubelor se face, potrivit dispozițiilor legale, la data constatării acestora.“ …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 61 alin. (1) privind Parlamentul și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 se aplică militarilor, răspunderea materială fiind angajată, în condițiile ordonanței, pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, provocate de militari din vina acestora și în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuțiilor de serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției. Or, în cauză, excepția de neconstituționalitate a fost formulată de o persoană ce a avut calitatea de polițist care, potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prevede că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. … 17.În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu sunt aplicabile în cauza de față, neavând legătură cu soluționarea ei, având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22-25 și ale art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, precum și a ordonanței Guvernului în ansamblul său, excepție ridicată de Alexandru Acatrinei în Dosarul nr. 3.287/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește