DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Adrian Ionuț Rădescu în Dosarul nr. 408/2/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.718D/2020. ... 2.->La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Timeea Ciudin, cu împuternicire avocațială atașată la dosar. Lipsește partea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Reprezentanta autorului excepției învederează că pe rolul Curții Constituționale mai există un dosar cu un obiect identic, respectiv Dosarul nr. 991D/2021, și solicită conexarea acestuia cu Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 4.->Având cuvântul acestei chestiuni prealabile, reprezentanta Ministerului Public se opune cererii de conexare, întrucât cele două dosare se află în etape procesuale diferite. ... 5.Curtea, deliberând, respinge cererea de conexare, având în vedere că Dosarul nr. 991D/2021 se află într-o etapă procesuală diferită față de Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 6.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 61 din 18 ianuarie 2007 și nr. 430 din 24 octombrie 2013, care realizează o aplicare corectă a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin dispozițiile de lege criticate s-a creat o inechitate între persoane care nu se află în situații diferite. În esență, persoanele exceptate de la acordarea compensației sunt cele care aveau în proprietate o locuință anterior intrării în vigoare a normelor criticate, care aveau un contract de credit și care plăteau rate. Acestea, la momentul la care a intrat în vigoare Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, au solicitat acordarea compensației. Răspunsul autorităților administrative a fost că dispozițiile de lege criticate se aplică doar persoanelor care încheie contracte de cumpărare a unei locuințe ulterior intrării în vigoare a legii. Momentul temporal nu poate face o departajare între persoane aflate în situații similare. Se încalcă art. 4 alin. (2) și art. 16 din Constituție, întrucât se realizează o discriminare. De asemenea, se încalcă și art. 44 din Constituție privind respectarea proprietății. ... 7.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate sunt clare și nu pot fi aplicate retroactiv, așa cum impun prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2). De asemenea, textele de lege criticate nu creează situații discriminatorii, întrucât categoriile de persoane comparate se află în situații diferite. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 24 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 408/2/2020, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Adrian Ionuț Rădescu într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționari publici. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a încheiat în anul 2013 un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu credit. La data de 9 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative care a modificat Legea nr. 80/1995, introducând art. 20^1 alin. (2^1) ce instituie posibilitatea utilizării compensației lunare pentru chirie, de care puteau beneficia cadrele militare în activitate, pentru achitarea ratei/fracțiunii de rată aferente unui credit ipotecar/imobiliar. Aceste dispoziții se raportează la alin. (1) și (2) din același articol de lege, care prevăd condiția ca beneficiarul să nu dețină o locuință proprietate personală în garnizoana în care își desfășoară activitatea. Or, atunci când a solicitat acordarea compensației potrivit art. 20^1 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995, autorului excepției i s-a respins cererea, întrucât s-a apreciat că deține deja o locuință proprietate personală, nefiind astfel întrunite condițiile cerute de alin. (1) și (2) din același articol de lege. … 10.Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituție care stabilesc faptul că, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Astfel, prin acordarea compensației lunare pentru plata chiriei doar cadrelor militare care „contractează un credit imobiliar/ipotecar destinat achiziționării unei locuințe“ se încalcă prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea cetățenilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 44 alin. (1) și (2) privind protecția dreptului de proprietate privată. … 11.În susținerea acestor critici, autorul excepției arată că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt lipsite de precizie, previzibilitate și claritate și că odată cu intrarea în vigoare a acestora s-a creat următoarea inechitate: cadrele militare care au contractat un credit ipotecar/imobiliar ulterior adoptării Legii nr. 288/2018 au posibilitatea de a beneficia de plata compensației, în vederea achitării ratelor aferente creditului imobiliar, iar cadrele militare care au contractat același tip de credit anterior adoptării Legii nr. 288/2018 nu au această posibilitate. Astfel, raportându-se la un criteriu aleatoriu, respectiv momentul adoptării unei legi, aplicarea dispozițiilor art. 20^1 alin. (2^1) teza întâi din Legea nr. 80/1995 are consecințe diferite pentru subiecte de drept care se află, cu excepția momentului la care au încheiat un contract de credit, în aceeași situație. … 12.Autorul excepției consideră că lipsesc orice logică și predictibilitate ale normelor de lege criticate și că sunt încălcate normele de tehnică legislativă. Invocă în acest sens Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 și Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013. … 13.De asemenea, autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii. Susține că diferența de timp ce delimitează beneficiile de care se pot bucura unele cadre militare față de celelalte este atât de infimă încât în practică se pot întâlni situații, neechivoc discriminatorii, în care cei care au dobândit imobilul în proprietate înainte de intrarea în vigoare a legii să fi depus documentația pentru obținerea creditului în aceeași zi cu alte persoane care au dobândit în proprietate imobilul după intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018. … 14.Pe de altă parte, discriminarea este evidențiată inclusiv raportat la aspectul economic al situației. Astfel, un cadru militar care a contractat un credit imobiliar/ipotecar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu a mai obținut compensația aferentă pentru chirie, pentru că, în mod cert, nu mai îndeplinea condițiile de acordare a acesteia (ca urmare a faptului că deține în proprietate un imobil cu destinația de locuință). Prin urmare, pentru o anumită perioadă de timp, statul nu a mai avut obligația de a suporta plata compensației pentru chirie a respectivului cadru militar, însă, în cazul celor care au beneficiat de compensație pentru plata chiriei până la intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018, statul a plătit sume considerabile pentru aceștia anterior acestui moment, urmând să plătească aceste sume în continuare. … 15.În fine, autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate, întrucât cadrele militare care și-au achiziționat un imobil prin obținerea unui credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 pot ajunge, ca urmare a faptului că nu pot beneficia de compensația aferentă pentru plata ratelor, în imposibilitatea de a plăti ratele aferente contractului de credit, consecința fiind pierderea dreptului de proprietate asupra imobilului. … 16.Totodată, chiar dacă persoana în cauză nu ajunge în imposibilitate de plată, dreptul de proprietate îi este afectat în substanța lui. Astfel, un cadru militar care a achiziționat un imobil prin intermediul unui credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 va fi ținut să plătească ratele aferente creditului din surse proprii, pe când, pentru un imobil asemănător, sumele de bani vor fi avansate integral sau aproape integral de către stat, în cazul unui cadru militar care îl achiziționează anterior intrării în vigoare a dispozițiilor neconstituționale. … 17.Așadar, pentru achiziționarea unui imobil la același preț, o persoană poate ajunge să plătească o sumă cu mult mai mare, dobândirea aceluiași imobil fiind mult mai oneroasă, fără nicio justificare obiectivă. Astfel, este descurajată dobândirea proprietății private asupra unui imobil cu destinația de locuință și încurajată practica închirierii unui imobil. … 18.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 19.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următoarea redactare:– Art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1):(1)Cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul și care nu dețin locuință proprietate personală în acea garnizoană, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.(2)Cadrele militare în activitate numite în prima funcție, mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o garnizoană în care își au domiciliul, dar care nu dețin locuință proprietate personală, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naționale, de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanților sau a șefilor cadrelor militare respective.(2^1)Cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. 1 și 2 și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate. …  … 23.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legii, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în redactarea inițială a art. 20 din Legea nr. 80/1995, legiuitorul a prevăzut dreptul la o compensație lunară pentru chirie ce se acorda acelor cadre militare în activitate, mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană decât cea în care își aveau domiciliul, în situația în care nu li se putea asigura spațiul de locuit corespunzător. Ulterior, reglementarea acestui drept a fost prevăzută și dezvoltată în cuprinsul art. 20^1 din Legea nr. 80/1995, articol introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 516/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 4 decembrie 2003. … 25.Prin Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.036 din 6 decembrie 2018, dispozițiile art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 au fost completate cu trei noi alineate, introducându-se astfel alin. (2^1) care a prevăzut posibilitatea acordării compensației lunare pentru chirie și în situația în care cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (2), respectiv nu dețin o locuință proprietate personală în garnizoana în care își desfășoară activitatea, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Ulterior, ca urmare a modificărilor aduse prin art. I pct. 17 din Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019, același drept a fost acordat și în situația încheierii unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe. … 26.Pentru a organiza punerea în executare a reglementărilor legale antereferite, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 24 ianuarie 2006. … 27.Autorul excepției apreciază că aceste dispoziții de lege sunt lipsite de claritate, au un caracter discriminatoriu și încalcă dreptul de proprietate. … 28.Examinând dispozițiile art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 prin prisma criticilor vizând lipsa de claritate și previzibilitate a legii, raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că pentru a fi respectată de destinatarii săi legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). … 29.Cât privește dispozițiile de lege criticate, Curtea reține că art. 20 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995 stabilește o condiție clară și explicită pentru acordarea compensației lunare pentru chirie persoanelor care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, respectiv acestea trebuie să îndeplinească cerințele legale prevăzute de alin. (1) și (2) din același articol de lege, în mod concret să nu dețină o locuință proprietate personală, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în garnizoana în care își desfășoară activitatea. Textul de lege este clar și lipsit de echivoc în această privință. … 30.De altfel, relevantă în această privință este și Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 13 iulie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care instanța supremă, având a lămuri înțelesul dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, dispoziții similare celor ale art. 20 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995, în ceea ce privește acordarea compensației lunare pentru chirie polițiștilor, a decis că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, dreptul la compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018“. În paragrafele 93-95 din decizia mai sus amintită, instanța supremă a arătat următoarele: „Prin art. II din Legea nr. 288/2018 a fost completat și art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, introducându-se alin. (2^1)-(2^3), prin care s-a stipulat în mod similar același drept și în favoarea cadrelor militare. Astfel, militarii care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (2) ale textului de lege și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În procesul legislativ, cu privire la cadrele militare, au fost formulate amendamente care vizau includerea la beneficiul normei și a militarilor care aveau deja în derulare un contract de credit ipotecar/imobiliar, însă aceste amendamente au fost respinse (a se vedea nr. crt. 3 la anexa nr. 2 a Raportului comun nr. XXX/104/2018 și XXV/32/2018 din 20.09.2018 al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Senatului). Deci, din lucrările parlamentare rezultă explicit voința legiuitorului în sensul neextinderii sferei beneficiarilor – cadre militare la persoanele care aveau contracte de credit în derulare la data intrării în vigoare a legii de modificare, singurul element de noutate constând în recunoașterea posibilității folosirii compensației prevăzute de lege și pentru plata ratelor unui credit imobiliar/ipotecar.“ … 31.Prin urmare, Curtea Constituțională apreciază că, în prezenta cauză, criticile de neconstituționalitate ce vizează lipsa de precizie, previzibilitate și claritate a textelor de lege supuse controlului de constituționalitate sunt neîntemeiate. … 32.În continuare, analizând susținerile ce privesc încălcarea prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea a arătat și că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 33.În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit). … 34.Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. … 35.Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea urmează să analizeze dacă situația categoriilor de persoane comparate de autorul excepției, respectiv cele care au contractat un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau care au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe anterior completării Legii nr. 80/1995 cu art. 20 alin. (2^1) prin Legea nr. 288/2018 și cele care au încheiat astfel de contracte ulterior acestei date există similaritate din punctul de vedere al scopului legii. … 36.Astfel, Curtea observă că atât persoanele care au încheiat contracte de achiziționare a unui imobil anterior intrării în vigoare a art. 20 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995, cât și cele care au încheiat aceste contracte ulterior au calitatea de cadre militare și s-au aflat, inițial, în aceeași situație, aceea de a nu avea nici ele, nici soțiile/soții lor o locuință proprietate personală în localitatea în care se află garnizoana unde sunt repartizați. Ambele categorii de persoane plătesc rate pentru imobilul achiziționat și, în ambele cazuri, plata ratelor are loc după intrarea în vigoare a art. 20 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995. … 37.Cu toate acestea, Curtea observă că din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil potrivit principiului tempus regit actum, respectiv al momentului la care a fost încheiat contractul de credit imobiliar ori de achiziționare a unei locuințe cu plata în rate, cele două categorii de persoane se află în situații diferite. … 38.Curtea amintește că, în jurisprudența sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 39.Împrejurarea că plata ratelor are loc după intrarea în vigoare a art. 20 alin. (2^1) din Legea nr. 80/1995, atât în cazul persoanelor care au încheiat contractul de credit imobiliar ori de achiziționare a unei locuințe cu plata în rate anterior intrării în vigoare a acestui articol de lege, cât și al celor care au încheiat astfel de contracte ulterior, nu justifică, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor, instituirea unui regim juridic egal. … 40.Astfel, analizând expunerea de motive la Legea nr. 288/2018, Curtea constată că legiuitorul a instituit reglementarea criticată având în vedere realități economice și sociale prezente la data adoptării actului normativ și obiective viitoare. În acest sens s-a arătat că angajatorii nu mai construiesc locuințe de serviciu care să poată fi vândute chiriașilor, iar statul este nevoit să plătească sume importante cu titlu de compensație de chirie, fără o finalitate concretă, respectiv achiziționarea în final a unei locuințe. Altfel spus, intenția legiuitorului este cea de a încuraja pe viitor achiziționarea imobilelor de către cadrele militare, ceea ce conduce atât la o finalitate concretă pentru cadrele militare, cât și la încetarea acordării compensației la sfârșitul perioadei de plată a ratelor. … 41.De asemenea, legiuitorul a arătat și că, din considerente financiare, care urmăreau păstrarea dreptului la compensație pentru chirie, cadrele militare care formau un cuplu nu oficiau căsătoria. … 42.Prin urmare, având în vedere situația diferită în care se află autorul excepției, atât din perspectiva aplicării principiului tempus regit actum, cât și a obiectivului urmărit de legiuitor, Curtea apreciază că nu pot fi reținute criticile referitoare la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi. … 43.În continuare, analizând critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul de proprietate privată, Curtea reține că dispozițiile art. 44 din Constituție ocrotesc un drept concret aflat în patrimoniul persoanei ori cel puțin o speranță legitimă de a obține un drept patrimonial. În acest sens sunt cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate (a se vedea Decizia nr. 23 din 8 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009). Prin Decizia nr. 816 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea Constituțională, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin Decizia din 26 septembrie 2000, pronunțată în Cauza King și alții împotriva Regatului Unit, a reținut că noțiunile de „bun“ și „proprietate” nu pot fi aplicate unor câștiguri viitoare, decât în momentul la care sunt percepute ori există deja o creanță executorie. … 44.Or, Curtea observă că argumentele autorului prezentei excepții de neconstituționalitate, referitoare la prejudiciile pe care le suportă ca urmare a faptului că nu primește compensația pentru chirie, vizează pierderea unor drepturi bănești care nu îi sunt recunoscute de lege, prin urmare a unor drepturi care nu constituie dreptul său de proprietate și față de care nu are nici măcar o speranță legitimă că le va dobândi în viitor. Așa fiind, Curtea apreciază că dispozițiile constituționale care consacră și garantează dreptul de proprietate nu sunt incidente în cauză. … 45.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Ionuț Rădescu în Dosarul nr. 408/2/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE ->
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește