DECIZIA nr. 361 din 30 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cornelia Lupu, mandatar al pârâtei-apelante Ioana Horcea, în Dosarul nr. 16.163/318/2014* al Tribunalului Gorj – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 124D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal răspunde doamna Cornelia Lupu. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând, în acest sens, în esență, că prevederile de lege criticate contravin principiului egalității în fața legii prin faptul că instituie o discriminare pe criterii de rudenie și nesocotesc principiul oralității. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că textele de lege criticate au mai fost analizate de Curtea Constituțională din perspectiva unor critici similare, aceasta stabilind că restricția mandatarului care nu este avocat de a pune concluzii orale în instanță nu contravine dreptului de acces liber la justiție pentru că însăși partea poate participa la dezbateri și poate pune concluzii în fața instanței, iar mandatarul poate să formuleze cereri și să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 21 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.163/318/2014*, Tribunalul Gorj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cornelia Lupu, în calitate de mandatar al pârâtei-apelante Ioana Horcea, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că textele de lege criticate creează o discriminare în funcție de gradele de rudenie între persoanele cu studii juridice care primesc mandat de reprezentare. Or, baza acordării mandatului o constituie încrederea, iar nu gradul de rudenie. Dreptul de a pune concluzii orale în fața oricăror instanțe trebuie recunoscut tuturor persoanelor cu studii juridice, nu doar celor care au un anumit de grad de rudenie cu mandantul. Discriminarea rezidă, în opinia autoarei excepției, în poziția superioară a rudelor de până la gradul al doilea față de rudele din următoarele grade, deși au aceleași studii și li se acordă de către mandant aceeași încredere. Arată că imposibilitatea lămuririi aspectelor ivite în ședințele de judecată conduce și la încălcarea principiului oralității, care guvernează procesul civil. … 7.Tribunalul Gorj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că este dreptul legiuitorului ca în situații justificate să limiteze exercitarea anumitor drepturi procesuale de către mandatarii neavocați ai părților. Precizează că textele de lege criticate se raportează și la drepturile pe care legea le conferă avocatului, ca persoană specializată în asistarea și reprezentarea părților. Limitarea stabilită de dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă are în vedere tocmai relația foarte apropiată dintre reprezentantul cu studii juridice și persoana reprezentată, care face ca reprezentarea să se realizeze într-un mod calificat, dar și dezinteresat, bazat pe relația de familie. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acest principiu nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 10.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale. În acest sens arată, în esență, că obligația reprezentării și asistării prin avocat pentru exercitarea dreptului de a pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului în fața primei instanțe, precum și în apel echivalează, pe de o parte, cu transformarea conținutului acestui drept fundamental într-o condiție de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligație, ceea ce afectează substanța dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și menționează Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curții Constituționale. În ce privește prevederile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, apreciază că nu aduc atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Din motivarea scrisă a excepției, Curtea observă, însă, că autoarea acesteia critică prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua și alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispoziții asupra cărora curtea urmează a se pronunța prin prezenta decizie. Acestea au următoarea redactare:– Art. 83 alin. (1) teza a doua și alin. (2): Reprezentarea convențională a persoanelor fizice(1)[În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.(2)În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept …  … 14.În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție care consacră principiul egalității în fața legii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în ce privește prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, că sunt criticate prin prisma faptului că ar fi încălcat principiul oralității, întrucât mandatarul care nu este avocat și nici rudă de gradul al doilea sau soț cu studii juridice al părții reprezentate se află în imposibilitatea de a lămuri aspectele ivite în ședințele de judecată, atât timp cât nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat. … 16.Curtea reține că prevederile de lege menționate stabilesc că mandatarul care nu are calitatea de avocat nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. Posibilitatea reprezentării convenționale a persoanelor fizice este prevăzută de dispozițiile art. 83 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condițiile de exercitare a acestui mandat. … 17.Prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, paragrafele 14-16, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, Curtea a observat că prevederile de lege criticate preiau soluția legislativă cuprinsă în art. 68 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent abrogat, asupra cărora s-a mai pronunțat, prin numeroase decizii, în raport cu critici similare celor formulate în cauza de față, constatând că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a constatat, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, întrucât partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepții, să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). … 18.În ce privește dispozițiile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 19.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că autorul acesteia susține că textul de lege criticat creează o discriminare în funcție de gradele de rudenie între persoanele cu studii juridice care primesc mandat de reprezentare, în sensul că doar soțul sau rudele până la gradul al doilea pot pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, spre deosebire de rudele din următoarele grade care au, de asemenea, studii juridice. … 20.Prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 18, Curtea a examinat prevederile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin prisma pretinsei nesocotiri a principiului constituțional al egalității, constatând că atât condițiile de exercitare a mandatului de reprezentare în instanță dat unei persoane care nu are calitatea de avocat, cât și limitele în care acesta poate fi exercitat, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 414 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014, paragrafele 18 și 19). … 21.Prin oferirea posibilității mandatarului care nu este avocat, dar are studii juridice și, în același timp, este și soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă de a pune concluzii personal, iar nu prin intermediul unui avocat, legiuitorul a stabilit o derogare de la regula instituită prin art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a constatat că această prevedere a fost edictată în considerarea unor situații deosebite și nu este de natură a încălca principiul egalității în fața legii, ci reprezintă o opțiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere în configurarea procedurii de judecată, justificată în mod obiectiv și rezonabil de caracterul proxim al gradului de rudenie sau de calitatea de soț a mandatarului (Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, paragraful 21). … 22.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, de aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Lupu, în calitate de mandatar al pârâtei apelante Ioana Horcea, în Dosarul nr. 16.163/318/2014* al Tribunalului Gorj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 83 alin. (1) teza a doua și alin.(2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Gorj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește