DECIZIA nr. 360 din 30 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) și (4) și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, excepție ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 43D/2016 al Curții Constituționale.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru partea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București, domnul avocat Cristian Păuna, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a transmis note scrise prin care solicită admiterea acesteia, precum și judecata în lipsă. … 4.De asemenea, magistratul-asistent învederează Curții că partea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din București, denumită în prezent Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, a transmis la dosar concluzii scrise prin care, în esență, arată că Legea nr. 198/2004 a fost adoptată cu respectarea prevederilor Constituției. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că Legea nr. 198/2004 a fost abrogată, dar prevederile sale se aplică speței în soluționarea căreia a fost ridicată excepția. Arată că legea, în ansamblul său, și, în particular, art. 5 din aceasta au mai fost examinate de Curtea Constituțională, care a constatat constituționalitatea acestora. Menționează că cele două articole criticate îi asigurau autorului excepției tocmai posibilitatea de a intra în posesia despăgubirilor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Observă că autorul acesteia este nemulțumit mai mult de modul de aplicare a dispozițiilor legale criticate, acesta susținând faptul că obținerea despăgubirii este condiționată pe nedrept de depunerea unei cereri. Arată că legea în ansamblul său, precum și prevederile criticate au mai format obiect al excepției de neconstituționalitate, Curtea constatând conformitatea acestora cu dispozițiile Legii fundamentale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 344/R/2015 din 9 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 24.973/271/2014/a1, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) și (4) și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, excepție ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din București la plata unei sume de bani la care reclamantul se consideră îndreptățit în urma exproprierii unui teren. Curtea Constituțională a fost sesizată prin decizia Curții de Apel Oradea, pronunțată în soluționarea recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul Bihor a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale.  … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că obținerea despăgubirilor este condiționată de depunerea unei cereri, chiar și atunci când transferul dreptului de proprietate a operat deja, statul devenind proprietar prin expropriere asupra terenului. Or, potrivit art. 44 alin. (3) din Constituție, exproprierea poate avea loc doar după o prealabilă despăgubire, ceea ce presupune că transferul de proprietate poate opera după plata efectivă a despăgubirii, iar nu după recunoașterea doar a unui drept la despăgubire, cu îndeplinirea anumitor condiții și cerințe. Arată că, deși despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont, întrucât nu i se comunică originalul recipisei de consemnare, adică singurul document în baza căruia ar putea să ridice banii, decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condițiile în care terenul a fost deja expropriat. Susține că nu ar mai fi necesar să facă dovada că este proprietar al terenului, deoarece nu ar mai fi avut loc nicio expropriere dacă nu ar fi fost proprietar. Ca atare, nu se poate vorbi despre o prealabilă despăgubire. Mai arată că, potrivit art. 15 din aceeași lege, transferul dreptului de proprietate operează la data plății despăgubirilor, așadar simultan, iar nu anterior, prealabil. Totodată, textul prevede situația în care transferul nu operează la data plății despăgubirilor, ci la data consemnării acestora pe numele persoanei expropriate, care nu echivalează cu o plată, atât timp cât expropriatul nu are acces la acei bani. Autorul excepției precizează că expropriatorul are chiar posibilitatea de a retrage banii din cont, așa cum s-a și întâmplat în cazul său.  … 9.Pe fondul cauzei, autorul excepției arată că a cerut instanței de judecată să constate nulitatea absolută a hotărârii emise de Comisia Locală Sârbi, județul Bihor, pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 și a procesului-verbal referitor la depunerea de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din București a unei copii a recipisei de consemnare la dispoziția acestuia a sumei cuvenite ca despăgubire. Precizează că nu a contestat și cuantumul despăgubirilor, arătând, totodată, că acțiunea sa a fost respinsă. Ulterior, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din București i-a solicitat să depună cerere pentru plata despăgubirilor, precum și actele prevăzute de Legea nr. 198/2004 pentru dovedirea calității de proprietar, deși aceste acte deja le depusese, punându-i, totodată, în vedere că nu i se pot elibera banii decât dacă va depune cerere pentru plata despăgubirilor. … 10.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (Decizia nr. 910 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 1.648 din 15 decembrie 2009 sau Decizia nr. 577 din 4 mai 2010). Totodată, apreciază că din criticile autorului excepției rezultă, în special, probleme ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor legii în cauză, în condițiile în care acesta susține, în motivarea excepției de neconstituționalitate, inclusiv faptul că, la aproape 7 ani de la expropriere, i se refuză plata despăgubirilor pe motiv că nu a formulat cerere și nu și-a dovedit dreptul de proprietate. Or, soluționarea unor astfel de probleme revine competenței instanțelor judecătorești, potrivit legii. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile reprezentatului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (1), (2) și (4) și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008. Legea nr. 198/2004 a fost abrogată expres prin art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010. … 16.Având în vedere că textele de lege criticate, deși abrogate prin Legea nr. 255/2010, continuă să fie aplicabile cauzei deduse judecății, potrivit principiului tempus regit actum, în condițiile în care exproprierea cu privire la care poartă litigiul în soluționarea căruia a fost ridicată prezenta excepție a avut loc în anul 2008, deci sub imperiul Legii nr. 198/2004, sunt aplicabile cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 30 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Autorul excepției critică textele de lege menționate în următoarea redactare:– Art. 5 alin. (1), (2) și (4): (1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim.(2)Cererea pentru plata despăgubirilor va conține numele și prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existența drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale și/sau copii legalizate, va fi depusă, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul. (…)(4)În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea și/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) și (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor și le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condițiile prezentei legi.“;  … – Art. 6 alin. (2): „(2) La solicitarea comisiei, petentul are obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea în termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele solicitantului, însă plata acesteia se va face numai la data la care solicitantul își va dovedi dreptul în condițiile prezentei legi.“  …  … 17.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.  … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din București, denumită, în prezent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. din București, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016, la plata unei sume de bani la care reclamantul, autor al prezentei excepții de neconstituționalitate, se consideră îndreptățit în urma exproprierii unui teren, actualizată la zi potrivit cursului de schimb valutar, precum și a unor daune interese și daune moratorii. … 19.În esență, autorul excepției este nemulțumit de faptul că obținerea despăgubirilor pentru imobilul expropriat este condiționată de depunerea unei cereri, însoțită de documente care să dovedească dreptul de proprietate. Susține, totodată, că, deși despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condițiile în care terenul a fost deja expropriat, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție, care permite exproprierea doar după plata prealabilă a despăgubirii corespunzătoare. … 20.Ținând cont de succesiunea etapelor prevăzute de lege în ce privește exproprierea, Curtea constată că nu pot fi reținute aceste critici, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.  … 21.Astfel, Legea nr. 198/2004 stabilește cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, printre acestea numărându-se și exproprierea imobilelor aflate pe coridorul dedicat respectivelor lucrări.  … 22.În redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004, declanșarea procedurii de expropriere a acestor imobile se aprobă prin hotărâre a Guvernului [art. 4 alin. (1) din lege]. Prin același act normativ se aprobă și suma globală a despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis pe numele expropriatorului și sursa de finanțare. Planul cu amplasamentul lucrării se aduce la cunoștință publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, unde rămâne afișat până la finalizarea procedurii de despăgubire, precum și prin publicare într-un ziar local. … 23.Art. 7 din lege prevede că hotărârea de stabilire a despăgubirilor, emisă de o comisie – numită de expropriator conform art. 6 din lege – după verificarea dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia a fost formulată cererea de acordare de despăgubiri, se comunică petentului și se afișează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul expropriat, precum și la sediul expropriatorului. … 24.Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 198/2004, criticate de autorul excepției, titularii drepturilor reale trebuie să solicite plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate printr-o cerere însoțită de actele doveditoare referitoare la existența drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Această cerere, împreună cu documentele doveditoare, trebuie depusă, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) în redactarea anterioară modificării operate prin Legea nr. 184/2008, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.  … 25.În ipoteza în care titularii drepturilor reale nu depun această cerere și/sau documentele doveditoare, expropriatorul va notifica titularilor drepturilor reale sumele propuse pentru plata despăgubirilor și le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele acestora, potrivit art. 5 alin. (4) din lege, urmând ca plata acestora să se facă numai la data la care solicitantul își va dovedi dreptul în condițiile legii.  … 26.Art. 8 stabilește că, în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora în condițiile art. 5 alin. (4)-(6) și ale art. 6 alin. (2). … 27.În ce privește pretinsa lipsă a caracterului prealabil al despăgubirii, Curtea reține că art. 15 din Legea nr. 198/2004 este textul care dă expresie exigenței constituționale cuprinse în art. 44 alin. (3) pe care o invocă autorul excepției. Dispozițiile legale menționate precizează momentul la care operează transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, și anume la data plății despăgubirilor pentru expropriere, în cazul în care persoana expropriată îndeplinește condițiile prevăzute de lege, respectiv formulează cererea de plată a despăgubirilor și își dovedește dreptul de proprietate sau alt drept real asupra acelui imobil sau, după caz, la data consemnării acestora, în situația în care fie refuză cuantumul despăgubirii propuse și îl contestă în fața instanței judecătorești, fie nu depune cererea de despăgubire și/sau documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale altui drept real care să îi confere titularului dreptul de a solicita și a obține despăgubiri pentru imobilul expropriat. Suma va rămâne consemnată pe numele acestuia până la data dovedirii dreptului de proprietate sau a altui drept real corespunzător, prin depunerea documentelor doveditoare solicitate sau a hotărârii judecătorești prin care se confirmă calitatea de titular al dreptului real a persoanei care a formulat cererea de despăgubire.  … 28.Așadar, operațiunea bancară a consemnării de către expropriator pe numele persoanei care susține că este titularul dreptului real asupra imobilului supus exproprierii a sumei oferite ca despăgubire este asimilată îndeplinirii de către expropriator a obligației de plată a acesteia, regula consemnării, prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 198/2004, criticat de autorul excepției, fiind aplicabilă situației în care persoana care se pretinde titularul unui drept real asupra bunului situat pe coridorul de expropriere nu depune în intervalul prescris de lege cererea de plată și documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale unui alt drept real.  … 29.În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012, prin care, soluționând excepția având ca obiect prevederile art. 15 din Legea nr. 198/2004, a statuat că transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării despăgubirii la dispoziția proprietarului sau a titularului altui drept real, în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție. … 30.Textele de lege criticate de autorul prezentei excepții nu fac altceva decât să instituie o condiție formală pe care cel care pretinde că este titularul unui drept real asupra imobilului supus exproprierii trebuie să o îndeplinească în vederea dovedirii acestei calități. Cerința impusă de lege este firească, având ca scop determinarea persoanei care este în mod real îndreptățită să primească despăgubirea și evitarea situației în care o persoană care nu este titular al unui drept real asupra imobilului în cauză să beneficieze în mod nejustificat de despăgubirea oferită pentru exproprierea bunului. Mai mult decât atât, chiar și în cazul în care persoana care a solicitat despăgubirea nu prezintă dovezile referitoare la calitatea sa de proprietar sau titular al altui drept real asupra bunului, legea nu neagă dreptul acesteia la despăgubire, ci, prin art. 5 alin. (4) și art. 6 alin. (2), stabilește că despăgubirea va fi consemnată pe numele său, până la momentul la care va exista certitudinea că aceasta este într-adevăr titularul dreptului real. … 31.Prin urmare, nu poate fi reținută critica formulată de autorul excepției, prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate fiind în concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție care consacră posibilitatea exproprierii pentru cauză de utilitate publică doar cu plata unei drepte și prealabile despăgubiri. … 32.De altfel, în contextul prezentei cauze, Curtea consideră că este relevant de amintit și faptul că, prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, mai sus citată, pronunțându-se asupra constituționalității prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, potrivit căruia „expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii“, Curtea Constituțională a constatat că reglementarea posibilității de a contesta în justiție cuantumul despăgubirii consemnate pe numele expropriatului, fără a putea contesta și transferul dreptului de proprietate către expropriator, se justifică din perspectiva scopului legitim mediat urmărit de legiuitor, și anume realizarea unor lucrări de utilitate publică, de interes național sau local. Curtea a reținut că există o altă cale de a pune în discuție legalitatea procedurii de expropriere, și anume prin posibilitatea conferită de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 de a contesta hotărârea Guvernului [sau a autorității publice locale, după caz] de declanșare a procedurii de expropriere, ca acte administrative ce pot fi supuse distinct controlului judecătoresc. Ca atare, Curtea a constatat că și sub aspectul controlului judecătoresc exercitat asupra măsurii exproprierii, ce include atât declanșarea procedurilor, cât și transferul efectiv al dreptului de proprietate, legiuitorul a stabilit proceduri speciale, în cadrul cărora părțile interesate își pot exercita în mod liber dreptul de acces la justiție, dar cu respectarea stadiului în care se află procedura de expropriere. … 33.Prin aceeași decizie, Curtea a mai constatat că instituția juridică a exproprierii presupune operațiuni juridice complexe, caracterizate de existența unui cadru legal adecvat procedurilor de expropriere și de stabilire a despăgubirilor, în vederea asigurării unor garanții pentru titularul dreptului de proprietate privată, și anume obligativitatea respectării unei proceduri prealabile transferului dreptului de proprietate privată, ale cărei etape sunt în mod riguros stabilite prin lege, precum și asigurarea accesului la justiție, în cazul în care titularul dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii este nemulțumit de cuantumul despăgubirii estimate de către autoritatea publică beneficiară a lucrării de utilitate publică, care are calitatea de expropriator. … 34.În situația concretă a autorului prezentei excepții de neconstituționalitate, instanțele judecătorești au competența de a verifica în ce măsură fiecare dintre participanții la procedura exproprierii, respectiv expropriatorul și persoana care susține că este titularul dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra imobilului supus exproprierii, și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile prescrise de lege, așa cum au fost prezentate în cele de mai sus.  … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1), (2) și (4) și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește