DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Dan Cezar Avarvarei în Dosarul nr. 283/32/2021 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.577D/2021. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Mircea-Victor-Daniel Chitic, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Guvernul României. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.479D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020, excepție ridicată de Dumitru Popescu în Dosarul nr. 14.092/318/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.479D/2021 la Dosarul nr. 2.577D/2021, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției în Dosarul nr. 2.577D/2021, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece Legea nr. 55/2020, în ansamblul său, intră în conflict cu dispozițiile art. 53 din Constituție. De asemenea, arată că, în prezent, cu privire la starea de alertă, există o dublă reglementare, reprezentată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, pe de o parte, și Legea nr. 55/2020, pe de altă parte, ceea ce face imposibilă determinarea sferei de aplicare a acestor acte normative. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, paragrafele 67 și 68, și susține că în Legea nr. 55/2020 este permisă o delegare legislativă, de facto, din partea puterii legislative către Guvern. Astfel, art. 1 din Legea nr. 55/2020 instituie scopul reglementării, prin referire inclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, fără a se stabili însă care sunt drepturile fundamentale vizate și în ce situații pot fi acestea restrânse. Practic, prin actul normativ criticat, restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale, constituționale, este lăsată la aprecierea Guvernului. Or, Guvernul ar trebui doar să pună în aplicare măsurile necesare, în situațiile clar și punctual prevăzute de lege. Invocă dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55/2020, referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului, și susține că legea criticată nu a acordat Executivului doar dreptul de a aprecia cu privire la oportunitatea măsurilor necesare, ceea ce ar fi firesc, ci a lăsat la aprecierea Executivului stabilirea drepturilor care urmau a fi restrânse [a se vedea și art. 5 alin. (3) din Legea nr. 55/2020]. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 cu privire la limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului și arată că Guvernul nu poate restrânge exercitarea unor drepturi sau libertăți fundamentale prin ordonanțe de urgență. Însă Legea nr. 55/2020 acordă Guvernului prerogativa restrângerii exercitării unor drepturi sau libertăți fundamentale prin hotărâre. Hotărârile Guvernului privind starea de alertă au o aplicare limitată la un timp scurt, astfel încât, practic, sunt scoase de sub controlul exercitat de orice instanță judecătorească, inclusiv pe calea contenciosului administrativ, care nu dispune de mecanisme specifice unor asemenea situații. Invocă, de asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 80 din 16 februarie 2014, prin care s-a statuat că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale se poate face numai prin lege, ca act juridic adoptat de Parlament. Or, Legea nr. 55/2020 nu prevede drepturile fundamentale al căror exercițiu poate fi restrâns și nici situațiile în care poate opera restrângerea. Arată că reglementările în materie, în situații excepționale, de urgență, trebuie să fie previzibile pentru destinatari, cetățeni și Guvern, care nu trebuie aruncat în tentația de a deveni legiuitor, deoarece, într-un asemenea caz, principiul separației puterilor este de facto suspendat. De asemenea, drepturile limitate nu sunt drepturi prevăzute prin legi, inferioare ca forță juridică Legii fundamentale, ci drepturi constituționale, precum libera circulație, libertatea întrunirilor, libertatea economică, libertatea conștiinței. Este imposibil, chiar în situații de excepție, ca normele care restrâng drepturi și libertăți să nu fie publicate în Monitorul Oficial al României, astfel încât să fie aduse la cunoștința destinatarilor în timp util. Rezultă, astfel, imprevizibilitatea efectelor legii criticate. În consecință, solicită Curții Constituționale admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel încât să se pună capăt unui precedent periculos pentru statul de drept, fundamentat pe principiul separației puterilor. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Referitor la invocarea încălcării principiului bicameralismului și a lipsei solicitării avizului Consiliului Economic și Social, invocă Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, paragrafele 25-35 și 36-39. Referitor la critica privind instituirea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului, arată că prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, paragraful 42, Curtea a reținut că hotărârile Guvernului se adoptă întotdeauna pe baza și în vederea executării legilor, urmărind punerea în aplicare sau ducerea la îndeplinire a acestora, iar controlul de legalitate al acestor hotărâri revine instanțelor judecătorești în cadrul acțiunilor în contencios administrativ. De asemenea, nu poate fi reținută existența unui paralelism legislativ între Legea nr. 55/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, deoarece obiectul de reglementare al legii menționate este unul țintit, vizând măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, deoarece limitarea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale se realizează prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului. … 10.Având cuvântul în replică, avocatul autorului excepției în Dosarul nr. 2.577D/2021 arată că, în realitate, actul normativ criticat permite scrierea legilor, prin restrângerea drepturilor întro manieră discreționară, de către Guvern. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:11.Prin Încheierea din 24 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 283/32/2021, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Dan Cezar Avarvarei într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative cu caracter normativ. … 12.Prin Sentința civilă nr. 6.035 din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.092/318/2020, Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 55/2020. Excepția a fost ridicată de Dumitru Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Legea nr. 55/2020 este neconstituțională, deoarece acest act normativ dă posibilitatea de a dispune și prelungi nelimitat restrângerea exercițiului unor drepturi și chiar de a aduce atingere existenței dreptului sau libertății, prin acte juridice inferioare legii stricto sensu. … 14.Se mai arată că, la momentul adoptării legii menționate, era în vigoare un alt act normativ cu același obiect de reglementare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile. La data de 18 mai 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 55/2020 și, în aceeași zi, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, împreună cu anexele nr. 1-3. În art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 se prevede că „Pentru starea de alertă instituită pentru prevenirea și combaterea unei pandemii COVID-19, dispozițiile art. 2 lit. f) și m), art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2), (5) și (6), art. 20 lit. c) și d), art. 21 lit. c), art. 22 lit. c), art. 23 lit. c), art. 24 lit. c) și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 […] nu sunt aplicabile“. Or, aceste articole, la data intrării în vigoare a legii, erau fie abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 [respectiv art. 2 lit. f),art. 4 alin. (2), (5) și (6), art. 20 lit. c), art. 21 lit. c), art. 22 lit. c), art. 23 lit. c), art. 24 lit. c)], fie modificate prin același act normativ (art. 42). Textul articolelor însă era inserat în cuprinsul articolelor nou-introduse, respectiv art. 4^1, 4^2, 4^3, 4^4, 4^5 și 4^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, actualizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020. … 15.Se susține că există două acte normative care reglementează același lucru, și anume: instituirea stării de alertă și măsurile ce pot fi dispuse pe perioada în care este instituită starea de alertă. Această dublă reglementare încalcă în mod vădit prevederile art. 13 (privind integrarea proiectului în ansamblul legislației), ale art. 14 (privind unicitatea reglementării în materie), ale art. 15 (reglementări speciale și derogatorii), ale art. 16 (privind evitarea paralelismelor) și ale art. 17 (asanarea legislației) din Legea nr. 24/2000. Acest fapt poate conduce la apariția unor situații de incoerență și instabilitate legislativă contrare principiului securității raporturilor juridice și la încălcarea principiului privind claritatea și previzibilitatea legii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. Așadar, Legea nr. 55/2020 are același obiect de reglementare cu cel al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2020. … 16.Totodată, prevederile Legii nr. 55/2020, în ansamblul său, încalcă principiul proporționalității, întrucât măsurile adoptate în temeiul acesteia nu sunt necesare contextului actual, respectiv stării de alertă, ba mai mult, sunt chiar mai drastice decât cele implementate pe perioada stării de urgență, singura, de altfel, recunoscută de Constituție. În România nu există un act normativ prin care să se fi declarat oficial starea de epidemie la nivel național, ca atare, nu se poate considera că Legea nr. 55/2020 a fost adoptată pentru a se înlătura consecințele unei epidemii. … 17.De altfel, măsurile adoptate prin actul normativ atacat nu sunt de natură a înlătura anumite efecte ale unei eventuale stări de epidemie, întrucât măsurile adoptate prin actul subsecvent legii, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 394/2020, nu sunt proporționale cu situația actuală, ba mai mult, pot aduce grave prejudicii sănătății publice și chiar scopului în sine al legii, respectiv prevenirea și combaterea infectării cu COVID-19. … 18.Legea, în ansamblul său, încalcă atât principiul proporționalității restrângerilor de drepturi și libertăți constituționale, cât și condiția ca măsura să fie necesară pentru prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. … 19.Se mai susține că prevederile art. 4 alin. (1), (3) și (4), ale art. 6 alin. (1) lit. c), ale art. 9 alin. (4) și ale art. 13 din Legea nr. 55/2020 încalcă dispozițiile constituționale, întrucât restrângerea drepturilor și libertăților constituționale poate fi supusă numai unor limitări temporare ale exercițiului lor și numai prin lege. Potrivit prevederilor constituționale, nu este permisă completarea legii printr-o hotărâre a Guvernului adoptată la propunerea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne. Or, în cazul de față, legea permite ca restrângerea unor drepturi și libertăți să se realizeze prin hotărâre a Guvernului. Se apreciază că măsurile adoptate sunt disproporționate comparativ cu starea faptică, caracterizată de scăderea vizibilă a cazurilor de infectare în raport cu perioada stării de urgență, având în vedere că starea de urgență este, ca gravitate, mai severă decât starea de alertă. … 20.Distinct, se susține, în esență, că Legea nr. 55/2020 este neconstituțională deoarece nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social cu privire la acest act normativ și a fost încălcat principiul bicameralismului. În susținerea criticii privind lipsa avizului Consiliului Economic și Social la adoptarea Legii nr. 55/2020, se arată că pe pagina oficială de internet a Camerei Deputaților nu se regăsesc informații privind acest aviz. … 21.Referitor la încălcarea principiului bicameralismului, se susține că, din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri majore de conținut între forma inițiatorului, a primei Camere sesizate și forma adoptată de cea de-a doua Cameră. În urma introducerii de către Camera Deputaților a art. 5 și a art. 6, pe de o parte, au fost instituite măsuri care nu au fost avute în vedere nici de către inițiator și nici de către Senat, majoritatea fiind măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale. Pe de altă parte, se vizează reducerea exercițiului libertăților și drepturilor fundamentale care nu au fost avute în vedere nici de inițiator, raportat la expunerea de motive, nici de Senat, respectiv: dreptul la libertatea fundamentală (instituirea carantinei și a izolării la domiciliu), dreptul la libertate religioasă, libertatea de circulație pe timp de noapte și orice alt drept, dacă se invocă prima teză a art. 5 alin. (2) lit. d). Se arată că, prin adoptarea actului normativ criticat, s-a ajuns în situația în care Guvernul să legifereze în materia restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, contrar art. 53 din Constituție. De asemenea, modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu păstrează concepția de ansamblu a proiectului legislativ, iar Camera Deputaților s-a constituit ca unic legiuitor, cu încălcarea prevederilor constituționale care consacră principiul bicameralismului. Mai mult, configurația actului normativ adoptat de Senat este semnificativ diferită de cea supusă dezbaterii Camerei Deputaților, iar acest fapt nu rezultă dintr-o simplă restructurare a materiei, ci din adoptarea unor reglementări noi, care nu au legătură și nu derivă din reglementarea inițială. … 22.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, deciziile nr. 722 din 7 octombrie 2020, nr. 140 din 13 martie 2019, nr. 141 din 13 martie 2019, nr. 393 din 5 iunie 2019, nr. 239 din 3 iunie 2020, nr. 139 din 13 martie 2019, nr. 681 din 6 noiembrie 2018, nr. 29 din 29 ianuarie 2020, precum și deciziile nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, nr. 323 din 10 iunie 2020, nr. 561 din 18 septembrie 2018, nr. 312 din 9 mai 2018, nr. 377 din 31 mai 2017). … 23.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prin raportare la art. 53 din Constituție, fără a-și exprima opinia asupra excepției, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 24.Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, instanța apreciază că art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Norma constituțională invocată exprimă în mod sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament și Guvern al Consiliului Economic și Social și nu face niciun fel de referire expresă la obligația inițiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. În ceea ce privește încălcarea principiului bicameralismului, instanța apreciază, despre completările operate de Camera Deputaților asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat, că sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite semnificativ diferite între cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispozițiilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție. … 25.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. … 29.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului român și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (2) cu privire la rolul și structura Parlamentului, art. 75 referitor la sesizarea Camerelor și art. 141 privind Consiliul Economic și Social. … 30.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 55/2020, în ansamblul său, a mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 31.Sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu se încalcă principiul bicameralismului. Astfel, din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, rezultă că prin completările operate de Camera Deputaților asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, nu a fost constatată încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție. … 32.Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social, Curtea, în jurisprudența sa a analizat critici similare, fără a reține încălcarea dispozițiilor constituționale invocate (a se vedea Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, precitată). În esență, Curtea a reținut că, în cadrul procedurii legislative de adoptare a Legii nr. 55/2020, Camera Deputaților și Senatul nu au solicitat și nu au primit avizul Consiliului Economic și Social. Referitor la același aviz, în expunerea de motive a Legii nr. 55/2020, la secțiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ“, la toate punctele acesteia, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“, inițiatorul, respectiv Guvernul, asumându-și astfel că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeași concluzie rezultă și din pct. 5, referitor la informații privind avizarea, al secțiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ“, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. … 33.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea, în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 12 iulie 2021, și Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 25 august 2021), a reținut, în esență, că Legea nr. 55/2020 a fost elaborată în scopul combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, prin instituirea unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în vederea protejării dreptului la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale, astfel cum prevede, în mod explicit, art. 1 alin. (1) din legea analizată. Totodată, Legea nr. 55/2020 a fost adoptată în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, context în care interesul public general reclama adoptarea unor măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei existente. Astfel, Legea nr. 55/2020 a fost adoptată în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor. … 34.Curtea a reținut că legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate. … 35.În consecință, Curtea a constatat, în esență, că reglementările referitoare la prelungirea stării de alertă prevăd cerințe și criterii clare și suficiente pentru ca decizia Executivului să fie circumscrisă în mod strict existenței condițiilor obiective generate de evoluția și efectele pandemiei de COVID-19, astfel încât dispariția factorilor care amenință viața și sănătatea persoanelor să justifice și să determine decizia de încetare a stării de alertă. Dispozițiile art. 3 alin. (2) și ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 nu permit o permanentizare a stării de alertă, ci doar prevăd menținerea acesteia atât timp cât se păstrează condițiile obiective care justifică instituirea unor măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale, cu respectarea condițiilor constituționale ale art. 53. … 36.Curtea a mai precizat că garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, ale art. 52 și ale art. 126 alin. (6), hotărârile Guvernului care dispun aceste măsuri sunt supuse controlului instanțelor de contencios administrativ. În cadrul controlului judecătoresc, instanțele pot analiza dacă există condițiile obiective care justifică instituirea stării de alertă sau prelungirea acesteia, dacă măsurile sunt dispuse pentru termenul limitat prevăzut de lege, precum și dacă respectă exigențele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți (a se vedea Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, precitată). … 37.Referitor la critica prin care se susține că Legea nr. 55/2020 creează posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți prin acte infralegale, Curtea a realizat o distincție între necesitatea reglementării la nivel de lege – ca act de reglementare primară adoptat de către Parlament – a măsurilor concrete prin care se restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, pe de o parte, și punerea în executare a acestor măsuri de către organele competente, prin mijloace specifice, pe de altă parte. … 38.Curtea a reținut că, prin natura lor, măsurile adoptate în perioada stării de alertă presupun limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, în scopul asigurării unei protecții adecvate a dreptului la viață, la integritate fizică și psihică și la ocrotirea sănătății, aspect menționat în preambulul Legii nr. 55/2020. Aceste măsuri au ca temei legal dispozițiile legii anterior menționate, corespunzând scopului arătat în cuprinsul legii. În aceste condiții, hotărârile Guvernului la care fac referire prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 asigură organizarea executării dispozițiilor actului normativ analizat, prin reglementarea formelor concrete ale măsurilor specifice stării de alertă, care pot să difere de la o perioadă la alta sau de la o unitate administrativ-teritorială la alta, fiind corespunzătoare dinamicii crizei epidemiologice. … 39.Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 2 iulie 2020, că, în măsura în care instituirea acțiunilor ce se impun pentru prevenirea și gestionarea unor situații care implică restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, actele normative în executarea cărora ministrul sănătății emite ordinul trebuie să se subordoneze, la rândul lor, condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 40.Așa fiind, Curtea a apreciat că o eventuală depășire a cadrului constituțional și legal în care ministrul sănătății acționează în aplicarea textului de lege poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ, nereprezentând un aspect ce revine controlului Curții Constituționale. … 41.Totodată, Curtea a constatat că reglementarea concretă a elementelor care determină efectivitatea accesului la justiție în cazul contestării hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau încetează starea de alertă și a actelor subsecvente reprezintă o obligație pozitivă ce intră în competența legiuitorului, acesta fiind obligat să intervină prin adoptarea unui cadru legislativ care să respecte principiul proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale (a se vedea Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, precitată, și Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021, precitată). … 42.Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate determină instituirea perpetuă a stării de alertă, astfel că măsurile luate nu sunt temporare, lăsând fără conținut unele drepturi și libertăți fundamentale, cu încălcarea art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că drepturile fundamentale, care nu sunt absolute prin natura lor, pot fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. … 43.Reținând că apariția, evoluția și încetarea pandemiei de COVID-19 nu reprezintă aspecte/împrejurări ce pot fi caracterizate prin certitudine, elementele ce influențează aceste etape de desfășurare nefiind predictibile/cuantificabile, Curtea a apreciat că legiuitorul se află într-o imposibilitate obiectivă de a reglementa o durată maximă pentru care se poate institui starea de alertă în cazul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, legiuitorul trebuie să compenseze această imposibilitate obiectivă prin reglementarea unui ansamblu legislativ complet, clar și previzibil în materia declarării/prelungirii stării de alertă în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, menit să asigure respectarea principiului proporționalității. … 44.Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că, potrivit art. 2 din Legea nr. 55/2020, starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. Dispozițiile art. 3 și ale art. 4 din același act normativ reglementează organul competent să dispună/ prelungească starea de alertă, iar factorii de risc ce trebuie analizați, cumulativ, cu ocazia dispunerii/prelungirii stării de alertă sunt enumerați la alin. (4) al art. 3 din Legea nr. 55/2020 și se referă la: amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național; intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. … 45.De asemenea, durata maximă a fiecărei dispuneri/prelungiri este reglementată expres în art. 3 alin. (1) și (2) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, precizându-se că starea de alertă se dispune pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile, putând fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Totodată, dispozițiile art. 3 alin. (3) din aceeași lege prevăd că starea de alertă încetează înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat. Acest fapt presupune că organele competente analizează constant dacă se mențin condițiile care au impus instituirea stării de alertă sau acestea au dispărut, având posibilitatea de a decide încetarea stării de alertă înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă. … 46.Prevederile art. 6 din actul normativ anterior menționat stabilesc elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă. Totodată, în capitolul II al Legii nr. 55/2020 sunt reglementate măsurile sectoriale ce se pot dispune în domeniul economic, domeniul sănătății, domeniul muncii și protecției sociale, domeniul transporturilor și infrastructurii, domeniul educației și cercetării, domeniul tineretului și sportului, domeniul culturii și cultelor, domeniul insolvenței și domeniul executării pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Din reglementarea acestor măsuri rezultă că ele nu se impun automat ca urmare a instituirii/prelungirii stării de alertă, ci aplicarea lor se va realiza în urma aprecierii, în funcție de situația concretă de risc epidemiologic, a celor mai adecvate măsuri necesar a fi aplicate în scopul prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID19. … 47.În ceea ce privește critica prin care se susține un pretins paralelism legislativ între Legea nr. 55/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 14 mai 2020, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, prin Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021, precitată, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 55/2020 au un obiect de reglementare distinct și se află într-un raport de lege generală – lege specială, ceea ce înseamnă că excepțiile sunt cele prevăzute în legea specială și sunt aplicate strict în ceea ce privește situațiile expres determinate în aceasta, urmând ca legea generală – sau dreptul comun, lato sensu – să se aplice tuturor celorlalte cazuri. În virtutea principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială, care este de strictă interpretare (a se vedea în acest sens și prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010). … 48.Astfel, Curtea a observat că instituirea și prelungirea stării de alertă în contextul pandemiei de COVID-19 sunt reglementate în mod expres de dispozițiile art. 2-4 din Legea nr. 55/2020. Potrivit art. 72 din acest act normativ, dispozițiile Legii nr. 55/2020 se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor acestui act normativ. Așa fiind, dispozițiile Legii nr. 55/2020 referitoare la declararea/ prelungirea/încetarea stării de alertă în cazul pandemiei de COVID-19 reprezintă norme speciale, derogatorii de la dreptul comun în materie, reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004. În aceste condiții, mențiunea de la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, potrivit căreia se exclude de la aplicare procedura declarării stării de alertă reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, trebuie interpretată în sensul că inclusiv art. 4^1-4^5 din aceeași ordonanță sunt excluse de la aplicare în cazul declarării sau prelungirii stării de alertă pe teritoriul României în contextul pandemiei de COVID-19. … 49.În consecință, Curtea reține caracterul neîntemeiat al criticii de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 50.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 51.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Cezar Avarvarei în Dosarul nr. 283/32/2021 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Dumitru Popescu în Dosarul nr. 14.092/318/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și constată că Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește