DECIZIA nr. 359 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) teza finală și alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Viorel Anton Radu în Dosarul nr. 117/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 877D/2019. … 2.La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că, deși sunt invocate texte constituționale pretins a fi încălcate, nu sunt arătate motivele concrete de neconstituționalitate a textelor de lege criticate. În subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, prin instituirea unor norme speciale, derogatorii de la Codul civil, a fost reglementată situația în care, din pricina efectuării unor măsurători inițiale eronate asupra terenurilor, scriptic, în registrele publice apăreau înscrise suprafețe de teren diferite de cele reale, astfel încât textele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 117/296/2016, Judecătoria Satu Mare – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) teza finală și alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni de carte funciară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că, date fiind imprecizia și caracterul vag al termenilor utilizați, textul de lege criticat contribuie la dobândirea proprietății prin alte modalități decât cele reglementate de Codul civil, cu lipsirea de proprietate a titularilor îndreptățiți. Se arată, în acest sens, că, dat fiind faptul că prin Codul civil s-au prevăzut expres modul de dobândire a proprietății, precum și cazurile și condițiile, iar Legea nr. 7/1996 ar trebui să reglementeze doar procedura de înscriere în cartea funciară, rezultă că documentația cadastrală și declarația notarială a proprietarului nu pot fi considerate un mod legal de dobândire a proprietății, în caz contrar fiind încălcate prevederile constituționale invocate. … 6.Judecătoria Satu Mare – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin instituirea unor norme speciale, derogatorii de la Codul civil, a fost reglementată situația în care, din pricina efectuării unor măsurători inițiale eronate asupra terenurilor, scriptic, în registrele publice apăreau înscrise suprafețe de teren diferite decât cele reale. Totodată, a fost avut în vedere un procentaj maximal, de până la 10% în cazul terenurilor din intravilan, respectiv de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, acestea fiind singurele situații în care suprafața din măsurătorile efectuate se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului tabular. De asemenea, prin norme speciale s-a prevăzut faptul că prima înregistrare a imobilelor în cartea funciară se poate realiza și în baza documentației cadastrale, completându-se astfel norma generală prevăzută de dispozițiile art. 557 alin. (1) din Codul civil. Astfel, se apreciază că prevederile legale criticate sunt menite să completeze prevederile art. 557 din Codul civil, cu atât mai mult cu cât alin. (3) al aceluiași articol prevede faptul că „prin lege, se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate“. Astfel, dispozițiile legale criticate nu contravin normei-cadru, fiind în deplină concordanță cu principiul de drept specialia generalibus derogant. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 41 alin. (1) teza finală și alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015. După data republicării, prevederile art. 41 alin. (1) teza finală au fost modificate prin art. I pct. 11 din Legea nr. 185/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, iar prevederile art. 41 alin. (3) lit. b) au fost modificate prin art. I pct. 25 din Legea nr. 105/2019 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 20 mai 2019. Prin urmare, având în vedere data sesizării cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea urmează să rețină ca obiect al acesteia dispozițiile art. 41 alin. (1) (astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 185/2018) și, respectiv, art. 41 alin. (3) lit. b) (forma existentă înainte de modificarea prin Legea nr. 105/2019). Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 41 alin. (1): „(1) Prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se poate realiza și în baza certificatului de moștenitor, indiferent de data deschiderii procedurii succesorale notariale, a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică sau a actului de partaj judiciar, indiferent de data acestora, precum și a documentației cadastrale.“; … – Art. 41 alin. (3) lit. b): „(3) În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru și în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentații cadastrale recepționate de oficiul teritorial sau suprafața din documentația cadastrală, recepționată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafața din actele de proprietate, cererea de recepție și înscriere în cartea funciară se soluționează astfel: (…) b)dacă suprafața din măsurători este mai mare în proporție de până la 10% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, și de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului;“ …  …  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii și art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private și a dreptului de proprietate. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în privința înscrierilor în cartea funciară, cazurile, condițiile și regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere este reglementată de Legea nr. 7/1996 și de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și nr. 571 bis din 31 iulie 2014). … 13.De asemenea, art. 885 din Codul civil reglementează dreptul de proprietate privată având ca obiect bunuri imobile, pentru dobândirea acestuia fiind necesare, cumulativ, încheierea valabilă a actului juridic translativ sau constitutiv de drepturi, precum și înscrierea în cartea funciară a dreptului asupra bunului mobil. Totodată, beneficiarul unui act/fapt juridic care justifică înscrierea în cartea funciară nu dobândește un drept real imobiliar decât prin înscrierea acestuia în cartea funciară. Această înscriere se efectuează în baza unui înscris autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămase definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative [art. 888 din Codul civil și art. 24 alin. (3) din Legea nr. 7/1996]. Drepturile reale ce provin din moștenire se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, astfel că dobânditorul trebuie să manifeste diligență în privința înscrierii în cartea funciară a hotărârii judecătorești rămase definitivă sau a actelor emise de autoritățile administrative (art. 891 din Codul civil, a se vedea și Decizia nr. 641 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din data de 11 decembrie 2019). În strânsă relație cu principiul efectului constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, art. 900 alin. (1) din Codul civil reglementează prezumția relativă a existenței dreptului tabular în favoarea persoanei înscrise în cartea funciară, prezumție care poate fi răsturnată în condițiile art. 900 alin. (3) din Codul civil, respectiv prin acțiunea în rectificarea cărții funciare. … 14.În privința procedurii de înscriere în cartea funciară, art. 24 din Legea nr. 7/1996 prevede că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil. Art. 78 coroborat cu art. 84 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, anterior citat, prevede că prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cerere, în baza înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real, precum și a documentației cadastrale recepționate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilului. Dacă suprafața rezultată din măsurători a unui imobil din intravilan este mai mare cu până la 10% inclusiv (respectiv, cu 5% inclusiv, pentru un imobil situat în extravilan), față de suprafața înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispozițiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau față de cea din actul de proprietate, pentru prima înscriere sunt necesare, suplimentar, și declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate, precum și un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietari/posesori, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosință ai imobilului vecin. … 15.În prezenta cauză, Curtea mai reține că, în privința documentației cadastrale de modificare a suprafeței imobilului, art. 105 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 prevede că aceasta se va întocmi în situația în care suprafața imobilului rezultată din măsurători este diferită de suprafața pentru care a fost atribuit numărul cadastral, indiferent dacă această suprafață a fost sau nu înscrisă în cartea funciară. Pe de altă parte, referitor la rectificarea înscrierilor de carte funciară, în condițiile art. 907-908 din Codul civil, art. 219 și 220 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 prevăd că, prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil, iar aceasta se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Totodată, în acord cu prevederile art. 908 alin. (1) pct. 4 din Codul civil, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă „4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.“ … 16.Prin urmare, contrar susținerilor autorului excepției, în sensul că „documentația cadastrală“ și „declarația notarială a proprietarului“ justifică, în temeiul textului de lege criticat, un nou caz de dobândire a dreptului de proprietate, Curtea reține că prevederea legală criticată nu se referă la un caz de dobândire a dreptului de proprietate privată, distinct de cele reglementate prin art. 557 din Codul civil, ci reprezintă o normă procedurală ce detaliază textele de drept substanțial cuprinse în Codul civil. Prin urmare, susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție sunt neîntemeiate. … 17.În ceea ce privește criticile referitoare la imprecizia sintagmei „documentația cadastrală“, Curtea mai reține că, potrivit art. 22 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, acesta reprezintă ansamblul înscrisurilor tehnice, juridice și administrative necesare înregistrării imobilului la cerere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin care se constată situația reală din teren. Mai mult, prevederile art. 106 din același ordin enumeră în mod expres condițiile acestei documentații. Pentru aceste considerente nu pot fi reținute nici susținerile autorului excepției privind imprecizia redactării textului de lege criticat, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Anton Radu în Dosarul nr. 117/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare – Secția civilă și constată că prevederile art. 41 alin. (1) teza finală și alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește