DECIZIA nr. 359 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 6.391/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 925D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei este depusă o procură judiciară din care rezultă că mandatarul este soțul autoarei excepției de neconstituționalitate și că este împuternicit să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești și a instituțiilor statului, asistat la nevoie de un avocat ales, însă nu rezultă că mandatarul este licențiat în drept. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de aprobare a înregistrării ședinței cu mijloace proprii, iar în cazul în care această cerere va fi respinsă solicită eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței. … 4.La întrebarea președintelui cu privire la faptul dacă are studii juridice, partea prezentă susține că în fața Curții Constituționale nu se aplică dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 5.Curtea, având în vedere că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate nu are studii juridice, în temeiul art. 83 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, învederează acestuia că nu poate pune concluzii în fața Curții Constituționale, eventual poate depune concluzii scrise. … 6.Având cuvântul cu privire la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de înregistrare a ședinței prin mijloace proprii și aprobarea eliberării unei copii electronice a înregistrării ședinței. … 7.În legătură cu cererea formulată, Curtea, în temeiul art. 53 alin. (2) coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge cererea de înregistrare a ședinței prin mijloace proprii și aprobă eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 5 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.391/86/2017, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost respinsă contestația în anulare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează posibilitatea de a pune concluzii în fața instanței doar la mandatarii licențiați în drept. Totodată, în motivarea excepției este menționată și Decizia Curții Constituționale nr. 462 din 17 septembrie 2014. … 11.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.“ … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție și ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate a înțeles să se refere în susținerea acesteia și la art. 16 privind egalitatea în drepturi din Constituție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Legea fundamentală și prin prisma art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 18, sau Decizia nr. 361 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 31 iulie 2017, paragrafele 19-22, a analizat prevederile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin prisma pretinsei nesocotiri a egalității în drepturi, constatând că atât condițiile de exercitare a mandatului de reprezentare în instanță dat unei persoane care nu are calitatea de avocat, cât și limitele în care acesta poate fi exercitat, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. … 18.Prin oferirea posibilității mandatarului care nu este avocat, dar are studii juridice și, în același timp, este și soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă de a pune concluzii personal, iar nu prin intermediul unui avocat, legiuitorul a stabilit o derogare de la regula instituită prin art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a constatat că această prevedere a fost edictată în considerarea unor situații deosebite și nu este de natură a încălca principiul egalității în fața legii, ci reprezintă o opțiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere în configurarea procedurii de judecată, justificată în mod obiectiv și rezonabil de caracterul proxim al gradului de rudenie sau de calitatea de soț a mandatarului (Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, paragraful 21). … 19.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), instituirea unor reguli speciale nu este contrară principiului egalității atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și de aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 20.Pentru toate aceste argumente, Curtea, prin deciziile mai sus menționate, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, Curtea reține că aceasta nu are incidență în cauză, întrucât considerentele care au justificat admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă se referă la obligativitatea exercitării căii de atac a recursului exclusiv prin intermediul unui avocat. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 6.391/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește