DECIZIA nr. 359 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de OCSI FOREST COM – S.R.L. în Dosarul nr. 6.304/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 432D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde domnul avocat Liviu Flușcă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 490D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, ale art. 3 alin. (3) și ale art. 5 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de SRN SILVIROM NAWARO GMBH Societate în comandită în Dosarul nr. 3.069/62/2017 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal răspunde domnul avocat Liviu Flușcă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autoarelor excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 490D/2018 la Dosarul nr. 432D/2018, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarelor excepției de neconstituționalitate, care, după ce arată că excepția îndeplinește condițiile de admisibilitate, solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, precizând că își menține susținerile formulate în Dosarul nr. 2.329D/2017, aflat de asemenea pe rolul Curții Constituționale în aceeași ședință. În esență, susține că Legea nr. 374/2006 nu este necesară și nici nu este proporțională cu scopul urmărit de legiuitor, ceea ce contravine dispozițiilor art. 53 din Constituție. Depune în acest sens o serie de înscrisuri în dovedirea excepției de neconstituționalitate, și anume răspunsurile gărzilor forestiere la solicitarea Asociației Administratorilor de Păduri din România ce vizează efectele Legii nr. 374/2006. Susține că, din răspunsurile gărzilor forestiere, rezultă următoarele: nu s-au identificat tăieri la ras; nu s-a constatat reducerea ilegală a suprafeței forestiere; s-au constatat doar 9 cazuri de tăiere ilegale, din cele 97 de situații de suspendare a serviciului public cu specific silvic; nu s-a aplicat nicio sancțiune contravențională pentru tăiere ilegală; unele gărzi forestiere (cum sunt Timișoara și București) nu au dispus nicio suspendare a serviciului public cu specific silvic. Prin urmare, măsura suspendării serviciului public cu specific silvic este vădit disproporționată și nu este de natură să atingă scopul urmărit. În ceea ce privește dispozițiile art. 1, ale art. 3 alin. (3) și ale art. 5 din Legea nr. 374/2006, susține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, a intrat în vigoarea Legea nr. 252/2018, care a modificat aceste prevederi exact în sensul celor solicitate de autoarele excepției, și anume s-au prevăzut acele lucrări tehnice specifice de marcare și exploatare a masei lemnoase afectate de factori biotici și abiotici, care pun în pericol nu doar bunurile reclamantelor – autoare ale excepției de neconstituționalitate, cât și mediul înconjurător. Astfel, cu atât mai mult se impune admiterea excepției de neconstituționalitate atât a dispozițiilor art. 1, ale art. 3 alin. (3) și ale art. 5 din Legea nr. 374/2006, cât și a legii, în ansamblul său.  … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 2.887 din 7 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.304/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta OCSI FOREST COM – S.R.L. într-o cauză având ca obiect anularea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1.540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, precum și recunoașterea dreptului de a i se emite autorizația de exploatare a masei lemnoase. … 9.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.069/62/2017, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, ale art. 3 alin. (3) și ale art. 5 din Legea nr. 374/2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta SRN SILVIROM NAWARO GMBH Societate în comandită într-o cauză având ca obiect refuzul nejustificat al Gărzii Forestiere Focșani de a da curs solicitării autoarei excepției privind aprobarea operațiunilor de marcare, punere în valoare și autorizare a exploatării cantității de masă lemnoasă afectată de factori abiotici din pădure. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele excepției arată în primul rând că, în ceea ce privește scopul Legii nr. 374/2006, potrivit expunerii de motive aferentă acestei legi, în cazurile arătate la art. III din Legea nr. 169/1997 s-ar fi constatat că proprietarii ar întreprinde acțiuni care aparent ar fi legale, dar care în realitate ar duce la degradarea sau chiar dispariția pădurii. Însă, în ciuda acestui scop enunțat în expunerea de motive, Legea nr. 374/2006 omite cu desăvârșire necesitatea verificării dacă pe o anumită suprafață un anumit proprietar întreprinde asemenea acțiuni. Legea criticată impune măsuri similare unei confiscări, declanșate în mod automat, fără culpa cumpărătorului de lemn sau a proprietarului de pădure sau fără ca integritatea pădurii să fie măcar amenințată. … 11.Cu privire la încălcarea art. 53 din Constituție și a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, se arată că aceste texte conferă autorităților statului posibilitatea de restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, însă o astfel de restrângere trebuie circumscrisă condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție și trebuie să se realizeze numai condiționat și cu titlu de excepție, potrivit art. 1 din primul Protocol la Convenție. Or, se arată că privarea cumpărătorului de lemnul cumpărat nu este reglementată în Legea nr. 374/2006 și, ca urmare, măsura nu este legală. De asemenea, măsura nu se impune, fiind necesară doar în condițiile în care ar exista o tăiere ilegală sau cel puțin un risc concret de tăiere ilegală a arborilor. Totodată, Legea nr. 374/2006 nu este necesară, deoarece sistemul juridic din România conferă posibilitatea de a solicita instanței instituirea unei măsuri asiguratorii asupra terenurilor la care se referă Legea nr. 374/2006, și anume a terenurilor cu privire la care s-a introdus o cerere de constatare a nulității titlului de reconstituire a dreptului de proprietate. Situația administrării unui asemenea bun, ce formează obiectul unei dispute judiciare asupra proprietății, pe perioada litigiului, este deja reglementată în legislația românească prin procedura sechestrului judiciar (potrivit art. 972 din Codul de procedură civilă) și prin procedura ordonanței președințiale (potrivit art. 997 din Codul de procedură civilă). Legea permite, așadar, ca măsura lipsirii temporare a proprietarului de folosința bunului său până la soluționarea pe fond a unui litigiu care privește proprietatea acestui bun să fie dispusă doar de un judecător, în urma unei proceduri judiciare contencioase. Procedura impune și constituirea, de către reclamant, a unei garanții de despăgubire a proprietarului pentru prejudiciile pe care le-ar putea suferi prin sechestrarea abuzivă a proprietății sale. Numai o astfel de procedură judiciară este aptă să mențină un echilibru corect între interesele divergente ale părților. Pe lângă aceste reglementări, dacă organele de control constată că exploatatorii sau ocoalele silvice abuzează de poziția lor în detrimentul pădurii, legea prevede sancționarea acestora, sancțiune ce poate fi chiar retragerea dreptului de a funcționa. Din această perspectivă, măsurile reglementate de Legea nr. 374/2006 nu se impun și nici nu sunt necesare într-o societate democratică. … 12.Se mai susține că Legea nr. 374/2006 este folosită de anumite autorități pentru a emite măsuri neproporționale, discriminatorii și care lezează dreptul de proprietate. În speță, limitarea dreptului de proprietate asupra masei lemnoase achiziționate reprezintă o măsură vădit disproporțională, întrucât Garda forestieră, deși a efectuat un control amănunțit, nu a identificat nicio încălcare a legislației în vigoare în legătură cu această masă lemnoasă. Prin urmare, aplicarea măsurii de limitare a dreptului de proprietate în mod generalizat prin Legea nr. 374/2006, fără o analiză de la caz la caz, reprezintă o măsură nejustificată și disproporționată, motiv pentru care Legea nr. 374/2006 este neconstituțională. … 13.În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale unui text de lege și se susține că dispozițiile Legii nr. 374/2006 nu respectă aceste rigori. Astfel, lipsa preciziei rezultă din însuși obiectul legii, menționat chiar în titlul acesteia. Obiectul Legii nr. 374/2006 îl reprezintă suspendarea serviciului public cu specific silvic. Noțiunea de „serviciu public cu specific silvic“ nu este definită nicăieri în legislație și nici nu se regăsește în vreun alt act normativ. Această noțiune seamănă cu cea de „servicii silvice“, definită la pct. 46 din anexa la Codul silvic, dar noțiunile rămân diferite. Cea de „servicii silvice“ se referă la totalitatea acțiunilor ce au ca scop asigurarea pazei, supravegherii stării de sănătate a pădurilor și stabilirii anuale a lucrărilor silvice prevăzute de amenajamentul silvic. Or, prin suspendarea acestor servicii se ajunge tocmai la efectul opus celui avut în vedere la adoptarea Legii nr. 374/2006, și anume interesul public de a proteja pădurile. Noțiunea de „serviciu public cu specific silvic“ nu este prevăzută în legislația în vigoare, nu era prevăzută nici la momentul adoptării Legii nr. 374/2006, iar noțiunea de „servicii silvice“ nu poate fi corespondentă celei de „serviciu public cu specific silvic“, întrucât suspendarea acestuia ar trebui să reprezinte o măsură de conservare a mediului și a pădurii, pe când suspendarea serviciilor silvice ar reprezenta o măsură dăunătoare mediului. Prin urmare, noțiunea de „serviciu public cu specific public“ reprezintă o noțiune fără conținut, total imprecisă și neclară, astfel încât efectele sale sunt imprevizibile pentru destinatarul legii, fapt care este contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 14.Referitor la încălcarea art. 44 alin. (1) din Constituție, se susține că limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Deși conținutul noțiunii de „serviciu public cu specific silvic“ nu este nicăieri reglementat ori definit, suspendarea acestuia reprezintă – din modul în care autoritățile pun în aplicare Legea nr. 374/2006 – o reală limitare a dreptului de proprietate. Așadar, deși limitarea dreptului de proprietate este stabilită formal prin lege, conținutul efectiv al acestei limite nu este prevăzut astfel încât destinatarul să poată cunoaște exact în ce constă această limitare. În condițiile în care proprietarul are obligația constituțională de a respecta cerințele privind protecția mediului potrivit art. 44 alin. (7) din Constituție, Legea nr. 374/2006 îl împiedică pe proprietar să-și respecte această obligație. Deși o astfel de „exonerare“ aparent profită proprietarului, obligația de a respecta cerințele privind protecția mediului este în realitate în interesul proprietarului. Nerespectarea acestei obligații provoacă daune în primul rând proprietarului care, neîngrijindu-și bunul, ajunge în situația în care substanța și, implicit, valoarea bunului său au de suferit. Astfel, în contextul în care ocolul silvic are obligația legală de a asigura supravegherea stării de sănătate a pădurii și în contextul în care asigurarea prestării serviciilor silvice este obligatorie conform legii, suspendarea acestor servicii este dăunătoare mediului înconjurător, iar consecințele negative ale acestei măsuri nu afectează numai proprietarul, ci, în definitiv, întreaga comunitate. … 15.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că punctul său de vedere este obligatoriu doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, iar în celelalte ipoteze exprimarea unei opinii este facultativă. … 16.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, cererea depusă în Dosarul nr. 432D/2018 de partea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin care solicită judecarea în lipsă, susținerile reprezentantului autoarelor excepției din ședința publică, înscrisurile depuse la dosar de reprezentantul autoarelor excepției în ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 374/2006 a fost modificată și completată prin Legea nr. 252/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 9 noiembrie 2018, care a introdus definiția noțiunii de „suspendare a serviciului public cu specific silvic“, a modificat și a completat procedura de suspendare a serviciului public cu specific silvic și a introdus solicitarea acordului scris al ocolului silvic pentru asigurarea pazei fondului forestier și supravegherea stării de sănătate a pădurii și pentru executarea, dacă este necesară, a lucrărilor tehnice specifice. Însă, în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, dispozițiile Legii nr. 374/2006, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018, își produc în continuare efectele juridice. Astfel, Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1.540 din 3 iunie 2011, a cărui anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate din Dosarul nr. 432D/2018, a fost emis în temeiul Legii nr. 374/2006, evident în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018. Totodată, în Dosarul nr. 490D/2018, refuzul nejustificat al Gărzii Forestiere Focșani de a da curs solicitării autoarei excepției privind aprobarea operațiunilor de marcare, punere în valoare și autorizare a exploatării cantității de masă lemnoasă afectată de factori abiotici din pădure, refuz a cărui constatare formează obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 374/2006 în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018. În concluzie, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile Legii nr. 374/2006, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018, dispoziții care aveau la data sesizării Curții Constituționale următorul cuprins: + 
Articolul 1Serviciul public cu specific silvic la nivel național pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă în condițiile prezentei legi. + 
Articolul 2Comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor identifică proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și introduc la instanțele judecătorești competente acțiuni în constatarea nulității documentelor respective, dacă acestea nu au fost introduse de persoanele prevăzute la art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, care au obligația de a face cunoscut comisiilor introducerea acțiunii în constatarea nulității. + 
Articolul 3(1)Comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor comunică inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare care sunt proprietarii terenurilor forestiere situate pe raza unității administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate la instanțele judecătorești.(2)Comunicarea prevăzută la alin. (1) se face cu precizarea clară a datelor de identificare a terenurilor forestiere, în conformitate cu amenajamentul silvic.(3)Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare suspendă serviciul public silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pe baza comunicării prevăzute la alin. (1). + 
Articolul 4(1)Suspendarea prevăzută la art. 3 alin. (3) încetează la data comunicării de către comisiile județene pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, favorabile proprietarilor, care clarifică situația juridică a terenurilor forestiere, către inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare.(2)Hotărârile judecătorești prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștință comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către proprietari și de către autoritățile parte în procese.(3)Pe perioada suspendării serviciului silvic prevăzut la art. 3 alin. (3) paza terenurilor forestiere se asigură de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.(4)Cheltuielile determinate de asigurarea pazei prevăzute la alin. (3) se suportă de la bugetul de stat și se decontează în condițiile art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, și ale art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 483/2006 pentru aprobarea atribuțiilor ocoalelor silvice de stat și ale celor constituite ca structuri proprii, a obligațiilor ce revin deținătorilor de păduri, în vederea respectării regimului silvic, precum și a Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România. + 
Articolul 5Prestarea serviciului public cu specific silvic cu încălcarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. + 
Articolul 6(1)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 5 se face de către personalul silvic cu atribuții de control din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și de structurile subordonate.(2)Dispozițiile referitoare la contravenții, prevăzute la art. 5, se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. … 21.Dispozițiile art. III alin. (1) și (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, la care fac referire prevederile legii criticate, au următorul conținut normativ:(1)Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: […](2)Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun. … 22.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 44 alin. (1) și (7) privind dreptul de proprietate privată și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă prevederile art. 1 referitor la protecția proprietății private din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu privire la dispozițiile art. 5 și art. 6 din Legea nr. 374/2006, că acestea reglementează contravenția de prestare a serviciului public cu specific silvic cu încălcarea prevederilor Legii nr. 374/2006 și, respectiv, stabilesc organul competent să constate aceste contravenții. Or, în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu s-a pus în discuție nicio sancțiune contravențională, astfel încât art. 5 și art. 6 din Legea nr. 374/2006 nu au legătură cu soluționarea acestor cauze. Întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispozițiile de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 și art. 6 din Legea nr. 374/2006 este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 24.Referitor la dispozițiile art. 1-4 din Legea nr. 374/2006, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018, Curtea reține că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză, respingând excepția de neconstituționalitate a acestora prin Decizia nr. 451 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2011, prin Decizia nr. 642 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017, sau prin Decizia nr. 229 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 14 august 2018. … 25.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituție referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 642 din 1 noiembrie 2016, precitată, paragraful 19, și prin Decizia nr. 229 din 19 aprilie 2018, precitată, paragraful 30, Curtea a reținut că nu poate fi primită critica potrivit căreia Legea nr. 374/2006 instituie o interferență în conținutul juridic al dreptului de proprietate privată prin suspendarea folosinței – jus utendi și jus fruendi – ca atribut al dreptului de proprietate asupra imobilului. Astfel, Curtea a reținut că legiuitorul a prevăzut, pentru anumite situații speciale, cum este cea din actul normativ criticat, posibilitatea suspendării serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, dispoziții legale ce precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. De asemenea, prin Decizia nr. 451 din 12 aprilie 2011, precitată, Curtea a reținut că reglementarea criticată își propune să oprească tăierea abuzivă a pădurilor, realizată prin folosirea „mascată“ a serviciilor silvice. Suspendarea serviciului public cu specific silvic încetează la momentul clarificării situației juridice a terenurilor forestiere, iar pe perioada suspendării, paza acestor terenuri se asigură de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cheltuielile fiind asigurate de la bugetul de stat și decontate de către proprietari stabiliți prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. … 26.Referitor la scopul actului normativ criticat, prin Decizia nr. 229 din 19 aprilie 2018, precitată, paragraful 35, Curtea a reținut că, astfel cum reiese din analiza fișei legislative a acestuia, respectiv a expunerii de motive a inițiatorului, suspendarea serviciului public cu specific silvic a avut în vedere clarificarea situației juridice a terenurilor forestiere în privința cărora au fost emise titluri de proprietate susceptibile de a fi anulate, în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, în vederea stopării tăierii abuzive a pădurilor, realizată prin folosirea „mascată“ a serviciilor silvice. Așadar, motivul emiterii actului normativ a fost protejarea terenurilor forestiere sau cu vegetație forestieră, în considerarea situației juridice neclare a terenurilor în cauză, iar nu a deținătorilor, cu orice titlu, a acestora. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.Având în vedere că nu s-a reținut încălcarea dreptului de proprietate, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 29.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că autoarele excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumite de lipsa de claritate și de precizie a noțiunii de „serviciu public cu specific silvic“, susținând că această noțiune nu este prevăzută de legislația în vigoare. Cu privire la o critică similară, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 229 din 19 aprilie 2018, precitată, reținând la paragraful 17 că, analizând legislația incidentă în materie, sfera de cuprindere a acestei noțiuni este mai largă decât cea menționată în Decizia nr. 451 din 12 aprilie 2011 și presupune, pe lângă acțiunile ce premerg exploatării lemnului și, respectiv, pazei pădurilor, și alte activități cu caracter tehnic, în vederea asigurării ocrotirii, dezvoltării și integrității fondului forestier național. Astfel, potrivit art. 11, cuprins în titlul II – Fondul forestier proprietate publică, cap. I – Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, „Regia Națională a Pădurilor exercită și atribuții de servicii publice cu specific silvic“, iar potrivit art. 15, în pădurile proprietate privată ale altor deținători, precum și în vegetația forestieră din afara fondului forestier, serviciile de specialitate sunt prestate de Regia Națională a Pădurilor, la cerere, contra cost. La paragraful 20 al aceleiași decizii, Curtea a reținut că, din analiza reglementărilor juridice în materie, se desprinde concluzia că noțiunea de „serviciu public cu specific silvic“ se referă la serviciile prestate de autoritatea publică cu atribuții în silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor, reorganizată în Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în vederea asigurării serviciilor silvice pentru fondul forestier național. Potrivit art. 50 și 51 din Codul silvic din 1996, ocrotirea, asigurarea integrității și dezvoltării fondului forestier național constituie o preocupare fundamentală, de interes național, a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor. … 30.În ceea ce privește critica referitoare la faptul că noțiunea de „servicii silvice“ utilizată de Codul silvic din 2008 nu se suprapune cu noțiunea de „serviciu public cu specific silvic“ folosită în cadrul reglementărilor juridice anterioare privitoare la terenurile forestiere, inclusiv în Codul silvic din 1996, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, paragrafele 22 și 23, că, deși nu a beneficiat de o definiție legală, din analiza reglementărilor legale în materie rezultă că și înainte de intrarea în vigoare a Codului silvic din 2008 aceasta se referea la activitățile cu caracter tehnic desfășurate de Regia Națională a Pădurilor, prin structurile sale organizatorice și funcționale, în vederea asigurării respectării regimului silvic al fondului forestier național. De altfel, voința legiuitorului în sensul unității terminologice a acestor două noțiuni rezultă în mod indirect și din modificările legislative intervenite în domeniul actelor normative din domeniul silvic. Curtea a mai reținut, la paragraful 26 al Deciziei nr. 229 din 19 aprilie 2019, că, în prezent, serviciile silvice, în sensul activităților cu caracter tehnic desfășurate în scopul asigurării pazei și supravegherii stării de sănătate a pădurilor sau a lucrărilor silvice prevăzute de amenajamentul silvic, nu mai reprezintă un monopol al autorității publice care răspunde de silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor, astfel încât respectarea regimului silvic se face și prin intermediul ocoalelor silvice private, fiind pe deplin justificată noua terminologie utilizată în Codul silvic din 2008, respectiv „servicii silvice“, iar nu „serviciu public cu specific silvic“. În concluzie, la paragraful 27 al aceleiași decizii, Curtea a constatat că prevederile art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate deduse din dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), întrucât normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, respectiv la întreaga legislație incidentă domeniului de reglementare. … 31.Curtea reține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 374/2006, introdus prin Legea nr. 252/2018, definește noțiunea criticată în sensul celor solicitate de autoarele excepției și stabilește că, „În sensul prezentei legi, prin suspendarea serviciului public cu specific silvic se înțelege suspendarea tuturor activităților care asigură realizarea și respectarea regimului silvic, așa cum este definit de Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția asigurării pazei fondului forestier și a supravegherii stării de sănătate a pădurii, precum și a executării următoarelor lucrări tehnice specifice:a)prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor; … b)prevenirea și stingerea incendiilor; … c)regenerarea pădurii; … d)îngrijirea regenerărilor și a arboretelor tinere aflate în stadiile de semințiș și desiș; … e)punerea în valoare și recoltarea produselor accidentale.“  …  … 32.Mai mult, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor tranzitorii prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 252/2018, „În cazul terenurilor forestiere care au serviciul public cu specific silvic suspendat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, ocolul silvic, cu acordul proprietarului, care, până la momentul suspendării serviciului public cu specific silvic, a asigurat administrarea/serviciile silvice pentru terenul forestier în cauză are dreptul să își exprime acordul scris prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 374/2006 […], astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta lege, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.“ Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 374/2006, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 252/2018, „Structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură care a emis actul administrativ de suspendare a serviciului public cu specific silvic solicită ocolului silvic, care până la momentul suspendării serviciului public cu specific silvic a asigurat administrarea/ serviciile silvice pentru terenul forestier în cauză, acordul scris pentru asigurarea pazei fondului forestier și supravegherea stării de sănătate a pădurii și pentru executarea, dacă este necesară, a următoarelor lucrări tehnice specifice:a)prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor; … b)prevenirea și stingerea incendiilor; … c)regenerarea pădurii; … d)îngrijirea regenerărilor și a arboretelor tinere aflate în stadiile de semințiș și desiș; … e)punerea în valoare și recoltarea produselor accidentale; vânzarea acestor produse se face în condițiile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat în condițiile legii. Acordul nu se solicită în cazul ocolului silvic de stat.“  …  … 33.Prin urmare, textele criticate au fost modificate și completate de legiuitor, în sensul celor solicitate de autoarele excepției de neconstituționalitate, iar, în temeiul dispozițiilor tranzitorii ale art. II din Legea nr. 252/2018, în cazul terenurilor forestiere care au serviciul public cu specific silvic suspendat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018, cum sunt cele din cauză, ocolul silvic, cu acordul proprietarului, care, până la momentul suspendării serviciului public cu specific silvic, a asigurat administrarea/serviciile silvice pentru terenul forestier în cauză are dreptul să își exprime acordul scris pentru asigurarea pazei fondului forestier și supravegherea stării de sănătate a pădurii și pentru executarea, dacă este necesară, a lucrărilor tehnice specifice. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 și art. 6 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de OCSI FOREST COM – S.R.L. în Dosarul nr. 6.304/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de SRN SILVIROM NAWARO GMBH Societate în comandită în Dosarul nr. 3.069/62/2017 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 252/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește