DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Elena Cîrstea în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.242D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că justițiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru integral nu se află în aceeași situație juridică cu cei care nu au plătit această taxă ori au plătit-o parțial, astfel că și regimul juridic aplicabil în materie de restituire este diferit, aspect ce se circumscrie dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea civilă nr. 13 din 12 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Elena Cîrstea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unei cereri prin care se solicită restituirea integrală a taxei judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi, prin raportare la cele cuprinse în alin. (2) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sunt neconstituționale și contrare principiului egalității în drepturi. Astfel, cu privire la cauza în care s-a dispus achitarea taxei judiciare de timbru, se învederează că aceasta a avut ca obiect o cerere de ieșire din indiviziune, care a fost anulată în faza prealabilă judecării cauzei, context care a condus la solicitarea restituirii taxei judiciare de timbru achitate, restituire care se realizează potrivit prevederilor criticate. Or, prin restituirea parțială a taxei judiciare de timbru în legătură cu o cauză aflată în fază incipientă, respectiv în faza scrisă, spre deosebire de celelalte situații în care se restituie integral această taxă sau proporțional cu soluția, așadar după ce întregul aparat judiciar a fost pus în mișcare, cu toate cheltuielile și eforturile umane aferente, ceea ce nu este cazul în speță, se ajunge, în această situație, la discriminare față de alți justițiabili care beneficiază de restituirea integrală sau parțială într-un stadiu mult mai avansat al procedurii, dar și la îngrădirea accesului la justiție și restrângerea exercitării acestui drept. … 6.Tribunalul Constanța – Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:(1)Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații:[…] d)când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; […] … (2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) și i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporțional cu admiterea contestației. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluționat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 56 alin. (1) privind contribuțiile financiare (în componenta privind obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice). … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în anumite situații. Astfel, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie: (i) integral, când taxa plătită nu era datorată; când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale; în alte cauze expres prevăzute de lege; (ii) jumătate din taxa plătită integral, când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat; în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; de asemenea, când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici, se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluționat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; (iii) proporțional cu admiterea contestației, când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. … 13.În ceea ce privește situația prevăzută de dispozițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă și pe care o învederează autoarea excepției de neconstituționalitate ca având incidență în cauză, Curtea reține că, în esență, în virtutea acestora, când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din același act normativ (cu privire la cererea de chemare în judecată, cu referire la cuprinsul cererii de chemare în judecată, la numărul de exemplare, la nulitatea cererii și la timbrarea cererii), reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. … 14.Față de această împrejurare, nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate constă în faptul că, potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi, coroborate cu ale alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, petentului i se restituie numai jumătate din taxa plătită integral, dacă acțiunea este corect timbrată și a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, aspect ce ar conduce la o discriminare între justițiabilii care se regăsesc în această ipoteză și justițiabilii cărora li se aplică celelalte ipoteze prevăzute de art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 și care conduc la restituirea taxei judiciare de timbru în integralitate sau proporțional cu admiterea contestației, aspect ce ar conduce și la afectarea normelor constituționale ce consacră accesul liber la justiție și contribuțiile financiare la care sunt obligați cetățenii să contribuie la cheltuielile publice. … 15.Cu privire la principiul egalității, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații distincte (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, se observă că justițiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru, dar nu au respectat celelalte cerințe aplicabile cererii de chemare în judecată sau, deși au îndeplinit celelalte formalități aplicabile cererii de chemare în judecată, nu au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru nu se află în aceeași situație juridică și în aceleași ipoteze cu justițiabilii cărora, pentru motivele arătate mai sus, taxa judiciară de timbru li se restituie integral sau proporțional cu admiterea contestației la executare. Prin urmare, dispozițiile criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, întrucât situațiile aduse în discuție de către autoarea excepției de neconstituționalitate nu sunt similare, astfel că tratamentul juridic diferit aplicabil restituirii taxei judiciare de timbru în proporțiile stabile prin lege (integral, parțial sau proporțional) este justificat. … 16.Cu privire la art. 21 din Constituție, menționat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că principiul consacrat de acest articol nu instituie nicio interdicție cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiției. În acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite. Curtea a precizat că taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită și beneficiază de un serviciu public din partea unor instituții publice, fără însă ca acest serviciu să reprezinte o contraprestație perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016, paragraful 19). … 17.În acest context, este de precizat faptul că procedura regularizării cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă și la care face referire norma criticată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție(Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). … 18.Or, aceste aspecte sunt o concretizare a dispozițiilor art. 21 din Constituție, deoarece accesul liber la justiție nu este îngrădit, ci poate fi exercitat în condițiile stabilite de legiuitor, întrucât, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiției, aceasta nu poate fi învestită în mod gratuit (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, paragraful 21) și, prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a acestor dispoziții constituționale. … 19.În ceea ce privește dispozițiile art. 56 alin. (1) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de aceste prevederi constituționale, potrivit cărora cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, iar în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală, legiuitorul este cel îndrituit cu stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005). De altfel, cu privire la materia restituirii taxelor judiciare de timbru, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că printr-o asemenea reglementare se evită o îmbogățire fără justă cauză a statului și se acoperă o paletă largă de situații în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru, aspect ce se circumscrie și art. 126 alin. (2) din Constituție, care dispune că procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului (Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 15). Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a art. 56 alin. (1) din Constituție. … 20.În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece dispozițiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce țin de condițiile și de cuantumul în care se restituie taxa judiciară de timbru. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Cîrstea în Dosarul nr. 10.290/212/2019/a2 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește