DECIZIA nr. 356 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Hermil Com – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 322/271/2018 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.359D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin încheierea din 6 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 322/271/2018, Judecătoria Oradea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Hermil Com – S.R.L. din Oradea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind rezoluțiunea unui contract. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispoziția legală criticată prevede în mod nejustificat și neconstituțional pentru reclamant obligația ca „în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată“, fără ca într-o asemenea situație reclamantul să mai aibă posibilitatea de a modifica în vreun fel conținutul interogatoriului. … 6.Așadar, dispoziția legală criticată care nu prevede posibilitatea de modificare a interogatoriului atașat cererii de chemare în judecată încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. În lipsa posibilității de a suplimenta sau a modifica întrebările interogatoriului, reclamantul se află în imposibilitatea de a combate susținerile pârâtului invocate prin întâmpinare, ceea ce contravine poziției de egalitate de care ar trebui să beneficieze părțile unui litigiu. Dispoziția legală criticată îl obligă pe reclamant să cunoască, înainte de formularea interogatoriului, care sunt aspectele recunoscute sau contestate de pârât (persoană juridică) și în ce mod sunt contestate anumite aspecte ale raportului juridic dedus judecății. Or, în maniera în care este reglementat, acest procedeu probatoriu nu poate avea eficiența unei probe administrate în condiții de egalitate procesuală. … 7.Se mai apreciază că, în ipoteza reglementată de art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, dreptul la apărare nu poate fi garantat în mod efectiv, având în vedere că reclamantul este pus în situația dezvăluirii întregului „arsenal“ de apărare și a strategiei de apărare, încă de la sesizarea instanței prin cererea de chemare în judecată. … 8.Omisiunea legiuitorului nu este fundamentată pe motive justificate care să permită adoptarea unei astfel de soluții legislative. Reglementarea probei cu interogatoriul are drept scop recunoașterea provocată a unei mărturisiri din partea celeilalte părți. Formularea interogatoriului fără a se cunoaște poziția procesuală a pârâtului și fără ca reclamantul să-l poată modifica în vreun fel se dovedește a fi prematură, ajungându-se la golirea de conținut a reglementării. … 9.Judecătoria Oradea – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Cererea de chemare în judecată va cuprinde: […] e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;“. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 470 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 25 august 2017, paragrafele 21 și 22, a reținut că legiuitorul, prin dispozițiile legale criticate, a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Curtea a mai reținut că instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. … 16.În continuare, Curtea a mai observat că, potrivit art. 194 lit. e) tezele a patra și a cincea din Codul de procedură civilă, în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 194 lit. e) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, așadar, obligat la rândul său să atașeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat. … 17.Distinct de cele reținute de Curte în jurisprudența sa, dispozițiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă trebuie privite în coroborare și cu cele ale art. 254 din Cod potrivit cărora probele se depun sub sancțiunea decăderii de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.  … 18.Cum reclamantul este cel care declanșează procesul civil prin introducerea cererii de chemare în judecată, odată cu formularea pretențiilor, acesta trebuie să facă cunoscute pârâtului atât motivele de fapt și de drept, cât și dovezile pe care se întemeiază cererea, astfel cum prevede art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește proba cu interogatoriul, legiuitorul a instituit prin art. 194 lit. e) tezele a patra și a cincea din Codul de procedură civilă obligația atașării interogatoriului, deoarece în concepția Codului de procedură civilă capetele de cerere trebuie să se sprijine pe probe individualizate, iar nu pe o determinare generică a acestora. Dacă probele nu sunt individualizate, capetele de cerere se vor sprijini doar pe afirmațiile reclamantului, ceea ce ar duce la întârzierea soluționării cauzei prin acordarea de termene succesive.  … 19.Totodată, dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 254 alin. (2) și (5) din Cod, iar dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc. … 20.În ceea ce privește persoanele juridice, părți ale procesului civil, acestea, în condițiile art. 355 din Cod, vor răspunde în scris interogatoriului propus de partea adversă. Acestora, potrivit art. 355 alin. (1) din Cod, li se va comunica interogatoriul în prealabil, în condițiile art. 194 lit. e), ceea ce presupune atașarea interogatoriului cererii de chemare în judecată, întâmpinării sau răspunsului la întâmpinare. … 21.În consecință, Curtea reține că dispozițiile legale, pe de o parte, trebuie analizate în ansamblul reglementării din care fac parte, iar, pe de altă parte, sunt redactate cu suficientă precizie și claritate, astfel încât să permită destinatarilor interpretarea și aplicarea lor. Se asigură astfel părților un cadru procesual stabil, ceea ce determină o previzibilitate sporită în privința desfășurării ulterioare a procesului, iar pârâtul nu va putea fi surprins de folosirea altor dovezi direct în faza de judecată, ceea ce echivalează cu existența unui climat de ordine și de predictibilitate necesar pentru exercitarea în condiții optime a oricărui drept fundamental. … 22.Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectiv a dreptului la apărare ca și componentă a acestuia, nici aceste susțineri nu sunt întemeiate, întrucât dispozițiile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților de a se adresa instanțelor judecătorești și nici nu înlătură posibilitatea părților de a-și valorifica pretențiile sau de a-și dovedi netemeinicia susținerilor părților adverse. … 23.Mai mult, Codul de procedură civilă conferă judecătorului anumite prerogative în temeiul cărora poate administra toate probele necesare soluționării cauzei, iar părții dreptul de a se apăra, chiar și atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă. Totodată, potrivit prevederilor art. 263 din Codul de procedură civilă, partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 23 martie 2015, paragraful 13). … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Hermil Com – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 322/271/2018 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Oradea – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește