DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Angela Tarta în Dosarul nr. 982/62/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 368D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că fizionomia legii nu aduce atingere Legii fundamentale, întrucât legiuitorul reglementează o prezumție simplă, care poate fi răsturnată printr-o probă contrară legal administrată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 982/62/2018*, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Angela Tarta într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în răspundere patrimonială. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 57, ale art. 16 alin. (1) și ale art. 20 alin. (2), prin raportare la dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție. În acest sens, arată că pârâtul trebuie să aibă posibilitatea de a-și formula apărările și că nu trebuie să fie condamnat la plata de importante despăgubiri pe care nu le datorează reclamantului. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât stabilește o modalitate abuzivă, discriminatorie și arbitrară de obligare a părților la plata unei despăgubiri necuvenite, atunci când angajatorul nu a îndeplinit obligații procesuale pe care un reclamant într-o acțiune civilă de drept comun este dator să le îndeplinească. Astfel, dacă litigiul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate nu era un litigiu de muncă, ci un litigiu civil, s-ar fi aplicat regula generală prevăzută de art. 1.530 din Codul civil. … 6.În cazul aplicării art. 255 alin. (2) din Codul muncii, nu se mai poate stabili că prejudiciul este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare a obligației din contractul individual de muncă, ci acesta este împărțit arbitrar, în funcție de cuantumul salariului copărților, angajatorul fiind dispensat de a dovedi în instanță că prejudiciul invocat este o consecință directă și necesară a faptei ilicite contractuale. … 7.Astfel, constituie obligația angajatorului să dovedească proporția în care fiecare salariat chemat în judecată a contribuit la prejudiciul produs, iar dacă este incapabil de această probă, nu ar trebui dispensat de ea, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți din prejudiciu care nu sunt cauzate de aceștia. … 8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziții care au următoarea redactare: „Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.“ … 13.Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 57 privind exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării, și ale art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție, privind procesul echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 255 alin. (2) fac parte din ansamblul reglementărilor privind răspunderea patrimonială cuprinse în capitolul III din titlul XI – Răspunderea juridică al Legii nr. 53/2003. În mod concret, dispozițiile de lege criticate vizează răspunderea patrimonială a angajaților. … 15.Răspunderea patrimonială a părților raportului juridic de muncă își are temeiul în contractul individual de muncă, are caracter reparatoriu și se întemeiază pe normele și principiile răspunderii civile contractuale. În acest sens, în ceea ce privește răspunderea patrimonială a salariaților, dispozițiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevăd că salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. … 16.Cu toate acestea, specificul raporturilor juridice de muncă imprimă acestei forme de răspundere anumite particularități, derogatorii de la normele privind răspunderea civilă contractuală de drept comun, reglementată de art. 1.350 și următoarele din Codul civil. … 17.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că, spre deosebire de dispozițiile Codului civil, art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 scutește angajatorul de obligația de a mai dovedi în instanță că prejudiciul invocat este „o consecință directă și necesară a faptei ilicite contractuale“, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți din prejudiciu care nu sunt cauzate de aceștia.  … 18.Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevăd faptul că răspunderea patrimonială a salariaților nu poate fi angajată decât în măsura în care există un prejudiciu material produs angajatorului din vina salariatului și în legătură cu munca acestuia. Prin urmare, angajarea acestei forme de răspundere nu poate avea loc în lipsa demonstrării legăturii dintre existența prejudiciului și culpa salariatului, neoperând o prezumție de culpă. Astfel, fapta salariatului prin care acesta produce un prejudiciu material angajatorului trebuie să apară ca ilicită prin prisma obligațiilor de serviciu, astfel cum rezultă din lege, contractul colectiv de muncă, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale superiorilor ierarhici și fișa postului, iar existența culpei trebuie demonstrată de angajator. … 19.Deși în cadrul răspunderii patrimoniale, de regulă, distincția dintre formele de vinovăție (intenție directă sau indirectă, imprudență sau neglijență) și gradele culpei (foarte ușoară, ușoară sau gravă) nu are relevanță practică, întrucât salariatul va răspunde patrimonial chiar și pentru cea mai ușoară culpă a sa, totuși, atunci când prejudiciul a fost cauzat de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea lui, așa cum dispune art. 255 alin. (1) din Legea nr. 53/2003. Prin urmare, în acest din urmă caz, pentru a fi angajată răspunderea patrimonială a salariaților, angajatorul trebuie să stabilească nu doar existența culpei, ci și contribuția individuală la producerea prejudiciului. Doar atunci când măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar, potrivit art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003. … 20.Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că susținerile autoarei excepției referitoare la posibilitatea angajatorului de a recurge la dispozițiile art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 pentru a eluda obligația stabilirii existenței culpei și a măsurii în care salariații au contribuit la producerea pagubei nu sunt susținute. În realitate, problemele expuse au în vedere o ipotetică atitudine neglijentă sau abuzivă a angajatorului, care poate fi însă supusă controlului instanței de judecată. Contrar susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat nu îl împiedică pe salariat să se adreseze justiției în vederea formulării apărărilor vizând existența și întinderea culpei sale. Astfel, nu se poate reține existența vreunei încălcări aduse prevederilor constituționale sau convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil.  … 21.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale și convenționale care consacră egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a acesteia privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale de referință. … 22.Or, având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că existența unei reglementări distincte a răspunderii contractuale a salariaților, care prezintă anumite particularități în raport cu instituția răspunderii civile contractuale reglementate de Codul civil, nu poate fi considerată ca având un caracter discriminatoriu, tratamentul juridic diferit fiind determinat de un criteriu obiectiv, ce ține de specificul raporturilor juridice de muncă. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angela Tarta în Dosarul nr. 982/62/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește