DECIZIA nr. 356 din 11 mai 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 26 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ActulREFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 4REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 4REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 5REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 6REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 14
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 6REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 10
ART. 7REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 7REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006
ART. 9REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 9REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 10REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LAHG 1391 04/10/2006
ART. 13REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 13REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 13REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 13REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 18
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LAHG 1391 04/10/2006
ART. 15REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 15REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 219
ART. 16REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 221
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 823 03/12/2015
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 362 24/09/2013
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 104
ART. 18REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 106
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și ale art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, excepție ridicată de Johannes Bax în Dosarul nr. 1.281/250/2015 al Tribunalului Arad – Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.195D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 681A din 8 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.281/250/2015, Tribunalul Arad – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și ale art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Excepția a fost invocată de Johannes Bax într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5), afectând în acest mod și demnitatea umană, valoare supremă consacrată la art. 1 alin. (3) din Constituție. Apreciază că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar prevederile art. 104 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și cele ale art. 221 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 fac referire la „titularul permisului de conducere“ fără a face distincție între titularul permisului de conducere eliberat de autoritatea română și titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină. Pe de altă parte, dispoziții speciale cu privire la titularul de permis de conducere eliberat de o autoritate străină se regăsesc la art. 212 alin. (1) și (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, însă la capitolul „suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie“, și nicidecum în secțiunea privind „reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce“. 6.Autorul excepției susține, totodată, că din compararea prevederilor art. 104 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 cu cele ale art. 219 alin. (3) din Regulament, sintagma „care îl are în evidență“ este confuză, nefiind clar la ce se referă legiuitorul prin această formulare, și anume, dacă se referă la serviciul poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta sau la serviciul rutier corespunzător locului în care a fost eliberat permisul de conducere auto de către autoritatea română competentă. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, încălcarea dreptului titularului permisului de conducere eliberat de autoritatea străină (în speță un stat membru al Uniunii Europene) de a beneficia de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce reprezintă un tratament discriminatoriu, în condițiile în care există reguli instituite în acest sens, dar care, aparent, se aplică doar titularilor permiselor de conducere eliberate de autoritățile române. Aceasta în condițiile în care legislația statului membru al Uniunii Europene, emitent al permisului de conducere, nu sancționează cu interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile fapta similară săvârșită pe teritoriul său, prin urmare nu prevede și, în consecință, nu poate acorda această facilitate. Totodată, apreciază că textele criticate încalcă și liberul acces la justiție, consacrat atât prin art. 21 din Constituție, cât și prin art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și prin art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.7.Tribunalul Arad – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și a prevederilor art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, este neîntemeiată, și arată că, de fapt, criticile formulate nu evidențiază în niciun fel vicii de neconstituționalitate ale textelor legale criticate și nu identifică contrarietatea între dispozițiile constituționale invocate și textele legale criticate. De asemenea, în ceea ce privește prevederile criticate din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, învederează faptul că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, acestea nu pot face obiect al controlului de constituționalitate.10.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, sunt constituționale și nu contravin normelor invocate din Legea fundamentală. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, apreciază că aceasta este inadmisibilă.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, art. 3, art. 10 și art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, precum și cele ale art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006 și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006. Prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, au următorul cuprins:– Art. 104: „La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către șeful poliției rutiere a județului sau a municipiului București pe raza căreia a fost săvârșită fapta ori de către șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, dar nu mai puțin de 30 de zile, în condițiile prevăzute în regulament.“;– Art. 106 alin. (1): „Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență, pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, după cum urmează: […]“;14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind condițiile de claritate, precizie și previzibilitate a legii, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 18 alin. (1) care prevăd că „cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi“, precum și art. 21 privind accesul liber la justiție. 15.Examinând susținerile autorului excepției, în ceea ce privește criticile vizând pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate cu un astfel de obiect este inadmisibilă. O atare soluție este justificată de împrejurarea că, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, instanța de contencios constituțional „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea „(…) decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță […]“, astfel încât excepția de neconstituționalitate a prevederilor altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres și limitativ de norma constituțională, preluată în legea organică a Curții, este inadmisibilă.16.În ceea ce privește art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, Curtea constată că autorul excepției deduce pretinsa neconstituționalitate a acestor norme legale prin raportare la prevederile art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, considerând că există neconcordanțe în ceea ce privește conținutul normativ al acestora.17.Referitor la critici de neconstituționalitate similare, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că acestea urmează să fie respinse ca inadmisibile, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013, și Decizia nr. 823 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2016).18.Având în vedere aceste argumente, Curtea constată că și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, este inadmisibilă.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și cele ale art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, excepție ridicată de Johannes Bax în Dosarul nr. 1.281/250/2015 al Tribunalului Arad – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x