DECIZIA nr. 354 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) raportat la art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comuna Biharia, prin primar, în Dosarul nr. 732/35/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.961D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, și solicită menținerea jurisprudenței în materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 732/35/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) raportat la art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comuna Biharia, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe a curții de apel prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulate împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă acțiunea în anulare a unei sentințe arbitrale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în ceea ce privește aplicarea acestora contestației în anulare formulată împotriva acțiunii în anulare a hotărârii arbitrale respinse. Arată că prin aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 508 alin. (4) coroborat cu art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă este încălcat accesul liber la justiție, deoarece legalitatea hotărârii atacate nu poate fi verificată de către o instanță ierarhic superioară. Calea de atac în cazul promovării unei contestații în anulare este diferită în funcție de calea de atac deschisă în privința hotărârii contestate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21, ale art. 124 alin. (2) și ale art. 129. Or, indiferent de soluția pronunțată, hotărârea judecătorească trebuie să aibă o cale de atac expres reglementată, unică și neechivocă. Aceasta presupune că părțile procesuale trebuie să aibă deschise aceleași căi de atac împotriva aceleiași hotărâri, ca expresie a exercitării în mod egal a drepturilor procesuale. Principiul legalității căii de atac confirmă egalitatea în fața legii a părților procesuale și înlătură arbitrariul rezultat din faptul că o hotărâre ar putea fi supusă unor căi de atac diferite în funcție de judecătorul din cauză. … 6.Referindu-se la propria situație de fapt, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că, potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, calea de atac a hotărârii dată în contestație în anulare este aceeași cu cea a hotărârii atacate. Astfel, dacă hotărârea contestată are deschisă o cale de atac și hotărârea pronunțată în contestația în anulare are aceeași cale de atac, iar dacă hotărârea contestată nu are deschisă nicio cale de atac, nici hotărârea pronunțată cu privire la contestația în anulare nu este supusă vreunei căi de atac. … 7.Prin urmare, textul legal criticat are în vedere căi de atac diferite, în funcție de existența acesteia la nivelul hotărârii atacate cu contestație în anulare. … 8.Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție, drept care impune obligații în sarcina statului care este ținut să acorde oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. … 9.În acest mod dreptul fundamental la un proces echitabil nu este respectat. Așadar, prin privarea, în mod neconstituțional, de calea de atac a recursului față de hotărârea pronunțată în contestație în anulare nu mai pot fi corectate de către o instanță de control judiciar încălcări grave ale legii. Prin exercitarea căii de atac partea nu urmărește atât anularea hotărârii, cât, mai ales, obținerea unei noi hotărâri, cu desăvârșită eficacitate și efectivitate. În fine, mai susține că, deși hotărârea recurată intră sub incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă, aceasta nu mai poate fi supusă controlului judiciar pentru că un asemenea demers judiciar nu este permis de dispozițiile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă. … 10.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă arată, în esență, că dispozițiile legale criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Accesul liber la justiție nu presupune, în toate cazurile, accesul la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul putând institui reguli speciale, în considerarea unor situații speciale. Instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Instanța mai arată că nicio dispoziție constituțională nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 508 alin. (4) raportate la cele ale art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017. În prezent, dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: „(4) Hotărârea curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare este supusă recursului.“ Însă, având în vedere dispozițiile art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017. … 16.Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 508 alin. (4) și ale art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017, care au următorul cuprins:– Art. 508 alin. (4): „Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.“; … – Art. 613 alin. (4): „Hotărârile curții de apel, pronunțate potrivit alin. (3) (prin care curtea de apel admite acțiunea în anulare și anulează hotărârea arbitrală – s.n.), sunt supuse recursului.“ …  … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată în cadrul soluționării recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă o contestație în anulare. Calea de atac a contestației în anulare a fost formulată împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă acțiunea în anulare a unei hotărâri arbitrale, sentință care nu este supusă recursului. … 19.Sub aspectul căii de atac ce poate fi formulată împotriva hotărârilor curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 100 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 7 iulie 2017. … 20.Cu acel prilej Curtea a reținut că hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie, putând fi desființată prin acțiune în anulare numai pentru motivele prevăzute de lege. Art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează calea de atac deschisă împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curtea de apel în soluționarea acțiunilor în anularea hotărârilor arbitrale, statuând că sunt supuse recursului hotărârile pronunțate potrivit alin. (3) al art. 613 din Codul de procedură civilă, respectiv hotărârile prin care s-a admis acțiunea în anulare. Această opțiune a legiuitorului este justificată de faptul că admiterea acțiunii în anulare are ca efect apariția unei noi situații juridice, distinctă de cea stabilită prin hotărârea arbitrală. Dacă acțiunea în anulare este admisă, curtea de apel anulează hotărârea arbitrală și, potrivit art. 613 alin. (3) din Codul de procedură civilă, trimite cauza spre judecată instanței competente să o soluționeze potrivit legii, trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral sau se pronunță în fond, în limitele convenției arbitrale. Prin admiterea acțiunii în anulare este afectat caracterul stabil al hotărârii arbitrale, instanța superioară de control judiciar fiind chemată să confirme sau să infirme această situație. … 21.În schimb, Curtea a constatat că, în cazul respingerii acțiunii în anulare, ordinea juridică stabilită prin hotărârea arbitrală rămâne neschimbată, hotărârea curții de apel, în acest caz, confirmând definitiv hotărârea pronunțată de instanța arbitrală. Prin exercitarea recursului împotriva hotărârilor de respingere ale curții de apel ar însemna că părțile urmăresc, în realitate, o reexaminare a cauzei și o nouă decizie în privința lor, pronunțată de o instanță judecătorească, și nu de o instanță arbitrală. Or, hotărârea arbitrală confirmată prin hotărârea curții de apel reprezintă finalizarea procedurii arbitrale în cadrul căreia părțile au beneficiat de toate garanțiile oferite de aceasta. Așadar, incidența dispozițiilor procedurale criticate este subsecventă acordului de voință intervenit între părți, care au optat, prin clauza compromisorie înscrisă în contract, pentru soluționarea litigiilor de către o instanță arbitrală, părțile trebuind să recunoască consecințele juridice ale aplicării prevederilor legale privind desemnarea unei asemenea instituții, inclusiv dispozițiile procedurale care reglementează condițiile desființării hotărârii arbitrale pe calea acțiunii în anulare. Scopul unei asemenea modalități de soluționare a litigiilor este menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă, în care părțile pot fi apărate și pot solicita toate dovezile apreciate necesare, judecata finalizându-se cu adoptarea unei hotărâri susceptibile de executare silită. În aceste condiții, Curtea a reținut că nu se poate pune problema încălcării drepturilor consacrate în Constituție, atât timp cât părțile sunt cele care decid prin convenția arbitrală cu privire la modalitatea de soluționare a litigiului. … 22.Așadar, hotărârile de respingere a acțiunii în anulare pronunțate în temeiul art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 17/2017, nu sunt supuse recursului. … 23.În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, „Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată“. Autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat recurs împotriva sentinței prin care contestația în anulare a fost respinsă, în condițiile în care hotărârea contestată prin care a fost respinsă acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale nu este supusă căii de atac a recursului. … 24.În acest cadru procesual autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază, în esență, că dispozițiile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în ceea ce privește aplicarea acestora contestației în anulare formulate împotriva hotărârii prin care a fost respinsă acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale. … 25.Or, prin promovarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii prin care a fost respinsă contestația în anulare, precum și din modul de formulare a criticilor de neconstituționalitate, rezultă că autoarea excepției urmărește, în realitate, modificarea dispozițiilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă în sensul posibilității promovării unei căi de atac neprevăzute de lege, finalitatea acestui demers constând în deschiderea căii de atac a recursului împotriva hotărârii prin care a fost respinsă acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale. … 26.Însă, având în vedere că judecarea contestației în anulare se face după regulile de la instanța a cărei hotărâre se atacă, Curtea reține că soluția legislativă reglementată de prevederile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, vine să confirme judecarea acestei căi extraordinare de atac după regulile procedurale aplicabile instanței a cărei hotărâre se atacă, inclusiv sub aspectul exercitării căilor de atac. … 27.De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.100 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011), potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Sub acest aspect, principiul accesului liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege.  … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi^1,^1 A se vedea opinia separată formulată la Decizia nr. 100 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 7 iulie 2017. … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Comuna Biharia, prin primar, în Dosarul nr. 732/35/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 508 alin. (4) și ale art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește