DECIZIA nr. 353 din 3 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 6 octombrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 719
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 51 14/01/2010
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mirela Alina Constantinescu în Dosarul nr. 6.275/300/2018 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 554D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei și în lipsă.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că se critică o instituție juridică fără a se arăta însă motivele de neconstituționalitate a textului de lege criticat. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 13 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.275/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mirela Alina Constantinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de suspendare provizorie a executării silite.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că stabilirea obligativității plății cauțiunii ca o condiție de admisibilitate a judecării cererii duce, cel puțin în mod indirect, la discriminare între cetățeni raportat la cuantumul ce face obiectul procedurilor de executare silită. Or, problemele de drept asupra cărora judecătorul este chemat să se pronunțe nu sunt influențate de acest cuantum, nefiind deloc obligatoriu ca o procedură de executare silită ce privește un cuantum mai mare să aibă, în mod absolut și obligatoriu, probleme de drept de o complexitate mai mare. Cererea de suspendare a executării silite este supusă deja taxelor judiciare de timbru, aceasta reprezentând o ingerință rezonabilă.7.Arată că stabilirea de către legiuitor a obligativității plății unei cauțiuni nu încalcă drepturile constituționale, însă, în măsura în care această obligație este o condiție prealabilă de admisibilitate a cererii, în mod cert, ingerința este disproporționată și afectează însăși substanța dreptului.8.Protecția pe care legea o are în vedere în scopul acoperirii eventualelor prejudicii și împiedicării abuzurilor trebuie raportată la luarea măsurii, iar nu la judecata cererii. Simpla judecată a cererii nu poate cauza nici prejudicii și nu poate fi considerată, a priori, un abuz. Altfel, are loc o îndepărtare de la scopul legiuitorului, iar această condiție de admisibilitate devine o piedică în calea sesizării instanței.9.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.11.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:a)de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;b)de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei;c)de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei;d)de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei.“15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor, în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.17.Întrucât plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție.18.Curtea a constatat că, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul ordinar este abilitat să reglementeze competența și procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric și funcțional în care se realizează accesul liber la justiție, instituirea cauțiunii nu aduce nicio atingere principiului constituțional pretins a fi încălcat. Sub acest aspect, procedura contestației la executare asigură garanții suficiente de ocrotire a accesului liber la justiție tuturor părților implicate în proces, prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea și de a solicita suspendarea acesteia.19.De asemenea, în legătură cu problema cauțiunii, Curtea a reținut, prin raportare la dispoziții legale similare, că jurisprudența sa este în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93, că accesul liber la justiție „nu este absolut și că el poate fi supus la restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi, […]“. Important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010).20.Întrucât nu au apărut elemente noi de natură a schimba jurisprudența în materie, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.21.În ceea ce privește pretinsa discriminare între cetățeni prin raportare la cuantumul ce face obiectul procedurilor de executare silită, Curtea observă că nici această critică nu poate fi reținută. Dispozițiile legale criticate reglementează mecanismul de calcul al cauțiunii care este stabilit prin raportare la valoarea obiectului contestației, astfel încât normele legale se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de textul legal criticat, fără a institui privilegii sau discriminări.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mirela Alina Constantinescu în Dosarul nr. 6.275/300/2018 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x