DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 194 lit. e) teza a patra și ale art. 470 alin. (1) lit. d) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Mihail Jalea în Dosarul nr. 9.534/1.748/2018 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.289D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent-șef referă cu privire la faptul că, la dosarul cauzei, autorul excepției a depus o cerere prin care solicită Curții să ia act de renunțarea sa la judecarea excepției de neconstituționalitate. Cu privire la acest aspect, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea cererii formulate. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, dispune respingerea cererii de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9.534/1.748/2018, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 lit. e) teza a patra și ale art. 470 alin. (1) lit. d) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Cristian Mihail Jalea, apelant-reclamant într-o cauză privind fondul funciar. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că propunerea martorilor, în sensul de a se indica numele și adresa acestora (individualizarea lor), atât în fața instanței de fond, cât și în faza apelului, implică o apreciere cu privire la persoana acestora, în raport cu litigiul concret, cu apărările tuturor părților din dosar. Proba cu martori trebuie să demonstreze realitatea lucrărilor atât în raport cu pretențiile reclamantului/apelantului, cât și în raport cu apărările formulate de pârât/intimat prin întâmpinare. Or, necesitatea indicării numelui complet și a adresei martorilor prin însăși cererea de chemare în judecată sau cererea de apel lezează dreptul la apărare al reclamantului/apelantului, care nu își poate face o apărare și administra un probatoriu util și complet atât timp cât nu cunoaște și poziția procesuală a celorlalte părți. Odată propus și individualizat un martor, acesta nu poate fi înlocuit pentru motivul că reclamantul/apelantul și-a dat seama că acesta nu este cel mai util pentru sine. Propunerea ulterioară a altui/altor martor/martori nu se mai poate realiza, proba fiind practic pierdută. Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt considerate ilogice față de dinamica procesului civil, fiind încălcat și accesul la justiție cât timp neindicarea martorilor prin cererea de chemare în judecată sau cererea de apel este un motiv de respingere a administrării acestei probe. … 7.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu încalcă nici accesul la justiție și nici dreptul la apărare. Arată că nu pot fi primite susținerile apelantului-reclamant în sensul că logica firească ar fi să nominalizeze martorii după ce cunoaște apărările celorlalte părți, întrucât reclamantul este cel care pornește acțiunea și are obligația să își probeze pretențiile. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 194 lit. e) teza a patra și ale art. 470 alin. (1) lit. d) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: – Art. 194 lit. e) teza a patra: Cererea de chemare în judecată va cuprinde:[…]e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător.; …  … – Art. 470 alin. (1) lit. d) și alin. (4):(1)Cererea de apel va cuprinde:[…]d)probele invocate în susținerea apelului; […] … (4)Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanță, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 194 lit. e). …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, prin Decizia nr. 470 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 25 august 2017, și prin Decizia nr. 356 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 26 octombrie 2021, reținând că, prin procedura regularizării cererii de chemare în judecată, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. Curtea a statuat că această procedură este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție.  … 14.Curtea a observat că, simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 194 lit. e) teza a patra sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, așadar, obligat la rândul său să atașeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat. … 15.De asemenea, prin Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 25 martie 2015, Curtea a reținut că, având în vedere că reclamantul este cel care declanșează procesul civil prin introducerea cererii de chemare în judecată, este firesc ca acesta, odată cu formularea pretențiilor, să aducă la cunoștința pârâtului atât motivele de fapt și de drept, cât și dovezile pe care se întemeiază cererea, prin aceasta dându-se expresie și dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit cărora părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.  … 16.În ceea ce privește proba cu interogatoriul și proba cu martori, legiuitorul a instituit prin art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă obligația atașării interogatoriului și a individualizării martorilor, deoarece în concepția Codului de procedură civilă capetele de cerere trebuie să se sprijine pe probe individualizate, iar nu pe o determinare generică a acestora. Dacă probele nu sunt individualizate, capetele de cerere se vor sprijini doar pe afirmațiile reclamantului, ceea ce ar duce la întârzierea soluționării cauzei prin acordarea de termene succesive. De aceea, art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că probele se depun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Reglementarea sancțiunii decăderii ține de opțiunea legiuitorului în virtutea dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și urmărește disciplinarea părților din proces și asigurarea celerității judecării cauzei, părțile având posibilitatea încă din etapa anterioară judecății de a indica dovezile. Totodată, sancțiunea procesuală a decăderii asigură părților un cadru procesual stabil, ceea ce determină previzibilitatea desfășurării ulterioare a procesului, corespunzător noii viziuni a reglementării procesual civile. … 17.Curtea a mai reținut că instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. Mai mult, Codul de procedură civilă conferă judecătorului anumite prerogative în temeiul cărora acesta poate administra toate probele necesare soluționării cauzei, iar părții dreptul de a se apăra, chiar și atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă. Totodată, potrivit prevederilor art. 263 din Codul de procedură civilă, partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice (a se vedea mutatis mutandi Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 23 martie 2015, paragraful 13). … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Mihail Jalea în Dosarul nr. 9.534/1.748/2018 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 194 lit. e) teza a patra și ale art. 470 alin. (1) lit. d) și alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește