DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1216 din 19 decembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 97
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 161 19/04/2003 ART. 97
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 97
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 6REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 97
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 9REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 97
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 61
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 63
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999 ART. 95
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 898 17/12/2015
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 790 23/11/2021
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Viorel-Ioan Clinciu în Dosarul nr. 275/64/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.402D/2019.

2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției care solicită să se lase cauza la sfârșitul ședinței de judecată pentru a fi prezent și apărătorul său. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.La a doua strigare a cauzei se prezintă personal autorul excepției asistat de domnul avocat Rareș Sebastian Puiu-Nan din Baroul Brașov, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 și 41 din Constituție. În esență, acesta apreciază că textul de lege criticat creează o discriminare între candidații la alegeri în raport de calitatea pe care aceștia o au. Astfel, primarul care ocupă o funcție de demnitate publică nu este obligat să-și suspende activitatea în perioada campaniei electorale, în timp ce un funcționar public candidat la alegeri are obligația suspendării raportului de serviciu fără a avea posibilitatea de a opta pentru suspendarea sau continuarea activității. Ar fi trebuit mai degrabă ca un primar care candidează la alegerile locale să-și suspende activitatea în comunitatea în care se desfășoară alegerile, iar nu un funcționar public ale cărui raporturi de serviciu, în cele mai multe cazuri, nu au legătură cu respectiva comunitate. Totodată, este încălcat și dreptul la muncă al funcționarului public care nu mai câștigă și nu mai realizează venituri pentru familia sa.5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate în principal ca inadmisibilă, arătând că nu se pot compara persoane aflate în situații juridice distincte și că prin criticile formulate se tinde la modificarea textului de lege. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, interdicția de a exercita funcția publică pe perioada campaniei electorale urmărind îndeaproape scopul legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 275/64/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Viorel-Ioan Clinciu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței prin care s-a respins contestația împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut incompatibilitatea autorului deoarece nu a respectat textul de lege criticat.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat creează o inegalitate între funcționari publici și primari, deoarece, în cazul în care un funcționar public candidează, acesta trebuie să-și suspende raporturile de serviciu, pe când primarii aflați în funcție nu au aceeași obligație, deși sunt tot funcționari publici. Apreciază că aceasta constituie o discriminare a funcționarilor publici care pe durata campaniei electorale nu mai pot lucra și, în consecință, nu mai obțin câștiguri.8.Textul de lege criticat care obligă la suspendarea raportului de serviciu îngrădește dreptul la muncă, ceea ce duce la afectarea veniturilor și a vieții de familie. Restrângerea acestui drept nu se circumscrie dispozițiilor art. 53 din Constituție, nefiind necesară pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor și nici pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.9.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât interdicția ca un funcționar public să-și exercite această calitate pe durata campaniei electorale urmărește îndeaproape scopul Legii nr. 161/2003.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conținut: „Raportul de serviciu al funcționarului public se suspendă: a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales.“14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 41 – Munca și protecția socială a muncii și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994).16.Totodată, Curtea constată că, pe de o parte, drepturile și obligațiile funcționarilor publici de execuție (categorie în care se încadrează autorul excepției) erau reglementate la data ridicării excepției de neconstituționalitate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care prevedea în art. 95 alin. (1) lit. d), în mod similar textului de lege criticat, că raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participare la campania electorală. Pe de altă parte, primarul nu este funcționar public, așa cum afirmă autorul excepției, ci exercită o funcție de demnitate publică aleasă în cadrul autorității publice locale, îndeplinind atribuții specifice exercitate în calitate de reprezentant al statului [a se vedea art. 61 alin. (1) și art. 63 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în vigoare la data ridicării excepției].17.Aplicând considerentele anterior evocate referitoare la principiul egalității în prezenta cauză, Curtea reține că nu se poate constata încălcarea acestuia atunci când categoriile de persoane comparate se află în situații diferite. În situația funcționarului public de execuție legiuitorul a reglementat obligativitatea suspendării raporturilor de serviciu pe durata campaniei electorale pentru a nu se pune problema interferenței între exercitarea funcției publice și activitățile exercitate în campania electorală, pe când în situația primarului care candidează din nou legiuitorul nu a mai avut aceeași opțiune deoarece realegerea sa depinde tocmai de rezultatele avute în această funcție pe perioada exercitării sale.18.Curtea observă că textul de lege criticat reprezintă opțiunea legiuitorului în sensul că funcționarul public de execuție trebuie să suspende raportul de serviciu pe durata campaniei electorale, ceea ce afectează dreptul său la muncă pe o perioadă scurtă de timp. Pentru a verifica dacă acest tratament juridic diferit este justificat în raport cu prevederile art. 16 coroborat cu art. 41 din Constituție, Curtea a aplicat în jurisprudența sa un test de proporționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016).19.Astfel, conform principiului proporționalității, orice măsură luată trebuie să aibă o justificare rațională, adică să fie adecvată și capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, trebuie să fie necesară, adică să fie indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și trebuie să fie proporțională, adică să asigure justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.20.Cu privire la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea observă că acesta este unul legitim deoarece reglementarea obligației de suspendare duce la îndepărtarea oricărei suspiciuni de influențare a campaniei electorale. Referitor la caracterul adecvat al măsurii suspendării raportului de serviciu al funcționarului public pe durata campaniei electorale, Curtea reține că această măsură este capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, respectiv garantarea exercitării cu imparțialitate a funcției publice. Măsura adoptată este necesară pentru îndeplinirea scopului urmărit, păstrând un just echilibru între interesele concurente. De asemenea, prin textul de lege criticat se realizează o ingerință minimă în exercitarea dreptului la muncă fără ca acesta să fie afectat.21.În final, Curtea observă și cele reținute prin Decizia nr. 790 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 18 februarie 2022, paragraful 27, în care s-a referit la măsura suspendării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici pe perioada exercitării funcției de demnitate publică. Curtea a reținut atunci că această măsură servește interesului statului de exercitare cu imparțialitate a funcțiilor de demnitate publică și reprezintă o măsură mai puțin intruzivă decât încetarea funcției publice. Același considerent de protejare a interesului public justifică și soluția legislativă criticată în prezenta cauză.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel-Ioan Clinciu în Dosarul nr. 275/64/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x