DECIZIA nr. 353 din 11 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) și art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ în Dosarul nr. 16.558/197/2015/a1 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 982D/2016. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.558/197/2015/a1, Judecătoria Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (4) lit. n) și art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare/reducere a amenzii judiciare dispuse printr-o încheiere pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluționarea cererii de recuzare formulate de petentă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, fiind contrare principiului securității juridice, deoarece au o formulare vagă, lacunară ce permite o marjă de interpretare prea mare a noțiunii de abuz de drept în materie penală. Este afectat și dreptul la un proces echitabil, întrucât prevederile legale criticate permit aplicarea abuzivă a unei amenzi judiciare mari de fiecare dată când o cerere de recuzare este netemeinică, inhibând și chiar blocând exercitarea dreptului de recuzare, care este parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. … 6.Totodată, autorul este nemulțumit de împrejurarea că nu există niciun criteriu prin care să se determine care judecător va judeca cererea de anulare/reducere a amenzii judiciare.  … 7.Mai arată că, din pricina unei formulări inadecvate, prevederile art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală pot fi interpretate în sensul că doar persoanelor care nu și-au îndeplinit anumite obligații li se poate anula ori reduce amenda. Or, – susține autorul excepției – întrucât persoanele amendate pentru abuz de drept nu se încadrează în această categorie, se poate trage concluzia că într-o asemenea situație nu există temei pentru anularea amenzii judiciare. … 8.Judecătoria Brașov – Secția penală opinează că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional, poate stabili prin lege procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești/încheierilor, fără ca această posibilitate să contravină dispozițiilor Constituției și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, ținând seama de exigențele art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Guvernul apreciază că în materia abuzului de drept devin incidente dispozițiile art. 12 alin. (1) și (2) din același cod, potrivit cărora „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți“, iar „partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, și la plata unei amenzi judiciare.“ Așadar, reglementările actuale permit stabilirea sensului sintagmei „exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale“. … 11.Cât privește critica referitoare la dispozițiile art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală, Guvernul susține că acestea sunt clare și previzibile, neputându-se ajunge la concluzia că amenda judiciară aplicată pentru exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale nu ar putea fi contestată în instanță. De altfel, aplicarea unei amenzi judiciare în cursul procesului penal și, consecutiv, formularea unei cereri de anulare/reducere a acesteia constituie aspecte incidentale care, potrivit art. 123 din Codul de procedură civilă – aplicabil și în procesele penale, în lipsa unor prevederi contrare -, se soluționează de instanța competentă să soluționeze cererea principală. În consecință, textul legal criticat nu permite interpretarea potrivit căreia cererea de anulare ar putea fi soluționată de o altă instanță de judecată decât cea care are pe rol cauza în care s-a aplicat amenda judiciară. Pentru a evita ca imparțialitatea judecătorului să fie pusă la îndoială, legiuitorul a prevăzut că cererea de anulare se soluționează de un alt judecător de drepturi și libertăți, respectiv de un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet decât cel care a aplicat sancțiunea. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) cu denumirea marginală Abateri judiciare și art. 284 alin. (3) și (5) cu denumirea marginală Procedura privitoare la amenda judiciară, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:– Art. 283 alin. (4) lit. n): (4) Următoarele abateri săvârșite în cursul procesului penal se sancționează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei: […]n)abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale de către părți, reprezentanții legali ai acestora ori consilierii juridici;“; …  … – Art. 284 alin. (3) și (5): (3) Dacă persoana amendată justifică de ce nu și-a putut îndeplini obligația, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune anularea ori reducerea amenzii. […](5)Cererea de anulare sau de reducere a amenzii aplicate prin încheiere va fi soluționată de un alt judecător de drepturi și libertăți, respectiv de un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet, prin încheiere.“ …  … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție și art. 57 referitor la Exercitarea drepturilor și libertăților, precum și dispozițiile art. 17 referitor la Interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate reglementează, așa cum însăși denumirea marginală a acestora o enunță, cu privire la abaterile judiciare și la amenda judiciară. Participanții la procesul penal au, în cadrul desfășurării acestuia, anumite obligații impuse de legea procesuală, iar neîndeplinirea acestora ori îndeplinirea lor cu ignorarea condițiilor prevăzute de lege poate dăuna bunei desfășurări a procedurii judiciare sau poate stânjeni aflarea adevărului și realizarea justiției penale. … 17.Dispozițiile art. 283 din Codul de procedură penală prevăd structura de bază a conținutului abaterilor judiciare (respectiv fapta persoanei care, fiind obligată printr-o dispoziție a legii procesual penale sau a unei legi speciale să îndeplinească o anumită activitate procesuală ori să se abțină de la îndeplinirea unei activități contrare acesteia, cu știință, nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o fără respectarea condițiilor prevăzute de lege), iar acest conținut se poate completa cu alte norme procesuale. Prin urmare, prevederile art. 283 din Codul de procedură penală au caracter de norme generale, care se întregesc prin alte norme procedurale. … 18.Astfel, legiuitorul a identificat o serie de cazuri de neîndeplinire a obligațiilor procesuale sau de îndeplinire a lor cu nerespectarea exigențelor legale, între care se regăsește și abuzul de drept, constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale.  … 19.Cât privește abaterea judiciară, constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale, Curtea constată că, în procesul penal, asemeni celui civil, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți. Din această perspectivă, exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual sau procedural poate avea consecințe negative prin perturbarea bunei desfășurări a procesului, prin prejudicierea unui drept procesual al altuia sau într-o altă modalitate. Situații frecvente în practică, în care se exercită cu rea-credință drepturile procesuale, sunt, spre exemplu, cele privind formularea de cereri identice, repetate la un interval scurt de timp după respingerea cererii anterioare sau rezilierea contractului de asistență juridică în diferite momente procesuale, când partea are interes în amânarea pe orice cale a procesului – cum ar fi împiedicarea instanței de a judeca o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive. … 20.De altfel, abuzul de drept procesual presupune atât un element subiectiv, care constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia, cât și un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege. În plus, în procesul penal, elementul subiectiv poate privi nu numai vătămarea intereselor părții adverse, ci și ale societății, care sunt reprezentate de către Ministerul Public, precum și împiedicarea organelor judiciare de la aflarea adevărului în cauză. În acest sens, potrivit art. 10 alin. (6) din Codul de procedură penală, „dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credință, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege“. Așa fiind, poate constitui un abuz de drept procesual formularea mai multor cereri succesive de recuzare sau formularea unor cereri probatorii fără o teză probatorie reală, cu singura intenție de a obține amânarea cauzei. … 21.De asemenea, ca o consecință a abaterii, amenda judiciară are rolul de a disciplina comportamentul procesual al participanților la procedura judiciară și al altor terțe persoane în legătură cu procesul, în scopul intrării în legalitate a acestora și al efectuării corecte și la timp a îndatoririlor ce le revin. Așa fiind, potrivit art. 284 din Codul de procedură penală, persoana amendată poate cere anularea sau reducerea amenzii în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii judecătorului de drepturi și libertăți/judecătorului de cameră preliminară/instanței de judecată, iar cererea va fi soluționată de un alt judecător de drepturi și libertăți, respectiv de un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet, prin încheiere. Dacă se constată că persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligația sa, se va dispune anularea amenzii, iar dacă se apreciază că împrejurările invocate de cel amendat ar fi putut fi înlăturate printr-o comportare mai diligentă, amenda va fi redusă în consecință. … 22.Chiar dacă abaterea nu se referă în mod explicit la o neîndeplinire punctuală a unei obligații legale, ea constă totuși într-o obligație generală referitoare la abținerea părții de la a abuza de un drept.  … 23.Așa fiind, Curtea constată că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile legale contestate afectează prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), deoarece conținutul normativ este suficient de clar, precis și previzibil în așa fel încât destinatarul acestora să-și poată adapta conduita la exigențele impuse de legiuitor. … 24.De altfel, aceste prevederi nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor constituționale referitoare la obligația exercitării drepturilor și libertăților cu bună-credință, care este prezumată de însuși faptul că prin indicarea unei conduite de urmat orice alte variante sunt excluse. De aceea, abuzul de drept poate fi considerat un veritabil antonim juridic al bunei-credințe, a cărei dimensiune socială a fost inclusă în cuprinsul normei constituționale de referință prin îndatorirea de a nu încălca drepturile și libertățile celorlalți (neminem laedere).  … 25.Totodată, nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia prin dispozițiile legale criticate este afectat dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, partea interesată se poate adresa unui alt judecător de drepturi și libertăți/judecător de cameră preliminară/complet în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței/încheierii de amendare în vederea anulării sau reducerii amenzii aplicate. Așadar, din perspectivă constituțională, dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) și art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală garantează persoanei amendate o judecată imparțială în cadrul unui proces echitabil. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor“ în Dosarul nr. 16.558/197/2015/a1 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 283 alin. (4) lit. n) și art. 284 alin. (3) și (5) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește