DECIZIA nr. 352 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, excepție ridicată de Szakacs Ildiko în Dosarul nr. 20.032/300/2016 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.262D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 405 din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.032/300/2016, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților. Excepția a fost ridicată de Szakacs Ildiko într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile prin care s-a respins acțiunea în pretenții formulată de autoare în contradictoriu cu Fondul de garantare a asiguraților pentru neîndeplinirea procedurii prealabile care este reglementată prin prevederile legale supuse controlului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că procedura administrativă reglementată prin textele de lege criticate este o piedică în calea realizării și obținerii de către persoana prejudiciată a drepturilor sale în fața instanțelor de judecată, aducând atingere accesului liber la justiție, cât timp acestea resping ca inadmisibile acțiunile formulate împotriva Fondului de garantare a asiguraților. … 6.Textele supuse controlului sunt neconstituționale și prin prisma stabilirii unui termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului societății de asigurare în care persoana prejudiciată poate formula o cerere de despăgubire la Fondul de garantare a asiguraților. Potrivit prevederilor criticate, o persoană care urmează să se adreseze cu o cerere de despăgubire în termenul reglementat de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 are la dispoziție doar 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului societății de asigurare, în timp ce acțiunile îndreptate împotriva unei societăți de asigurare care nu este în faliment pot fi introduse în termen de 3 ani. Se creează astfel o discriminare între cele două categorii de solicitanți, aducându-se atingere art. 16 alin. (1) din Constituție. … 7.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece în cazul respingerii despăgubirilor de către comisia din cadrul Fondului de garantare a asiguraților persoana vătămată poate formula contestație în condițiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 10 zile de la data comunicării sub sancțiunea decăderii. Nu se aduce atingere nici accesului liber la justiție, deoarece partea vătămată poate face plângere atât în procedura specială prevăzută de art. 13 alin. (4) și (5) din Legea nr. 213/2015 coroborat cu art. 19 din Legea nr. 503/2004, cât și în temeiul art. 17 din Legea nr. 213/2015, adică în procedura de faliment a societății de asigurare prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, care aveau, la data ridicării excepției, următorul conținut: – Art. 12 alin. (1): „Orice persoană care invocă vreun drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliță de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară și cea a denunțării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului.“; … – Art. 14 alin. (1): „În vederea încasării indemnizațiilor/ despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.“ …  … 12.După sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, textele de lege criticate au fost modificate prin art. I pct. 17 și 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021.  … 13.Întrucât soluțiile legislative criticate, respectiv parcurgerea procedurii administrative obligatorii prevăzute de art. 12 alin. (1) și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 și încadrarea în termenul maxim în care se poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului, respectiv 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, sunt păstrate după modificarea textelor criticate, Curtea se va pronunța asupra acestora astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021, având următorul conținut: – Art. 12 alin. (1): „Orice persoană care invocă vreun drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliță de asigurare valabilă, între data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență a asigurătorului și data încetării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului; în vederea încasării indemnizațiilor/despăgubirilor cuvenite de la Fond, acesta va formula o cerere de plată motivată, în condițiile art. 14.“; … – Art. 14 alin. (1): „Orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvență poate formula o cerere de plată motivată, adresată Fondului în condițiile prevăzute la art. 12^1 și alin. (4), dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancțiunea decăderii din drept.“ …  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare prin Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 14 martie 2019, și Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2020. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că Legea nr. 213/2015 instituie doar o procedură necontencioasă pentru soluționarea pretențiilor formulate de creditorii de asigurări. Dispozițiile acestui act normativ dispun că obținerea de despăgubiri din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților nu se face prin acțiune în justiție pe calea dreptului comun, creditorii de asigurări trebuind să sesizeze în prealabil Fondul de garantare a asiguraților prin formularea unei cereri de plată, declanșând astfel procedura de plată administrativă, necontencioasă, pusă la dispoziție de Legea nr. 213/2015. Astfel, în urma analizării cererii de plată, Fondul de garantare a asiguraților va emite o decizie care, în situația în care petentul nu este mulțumit de modalitatea de soluționare a cererii de plată (în sensul respingerii parțiale sau totale a cererii de plată), în condițiile art. 19 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, poate fi contestată la Curtea de Apel București, fiind astfel garantat dreptul de acces la justiție. Exercitarea dreptului de a formula o cerere adresată instanței de judecată nu poate exclude respectarea unor proceduri prealabile, care sunt prevăzute de legiuitor tocmai în ideea soluționării amiabile, cu celeritate, a pretențiilor exprimate de creditorii de asigurări, fără a fi nevoie de învestirea instanțelor de judecată. Așa fiind, Legea nr. 213/2015 stabilește o procedură necontencioasă prealabilă acțiunii în instanță, ce trebuie urmată de creditorul de asigurări, a priori formulării unei cereri de chemare în judecată. … 16.De altfel, referitor la constituționalitatea unei astfel de proceduri prealabile, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, că o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile art. 21 din Constituție nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional. Curtea a subliniat, astfel, că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. … 17.Distinct de cele reținute în deciziile menționate, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiului egalității în drepturi. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).  … 18.Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea observă că o persoană care urmează să se adreseze cu o cerere de despăgubire Fondului de garantare a asiguraților este într-o situație diferită în raport cu o persoană care își îndreaptă acțiunea împotriva unei societăți de asigurare care nu este în faliment. Astfel, cererile adresate Fondului de garantare a asiguraților au ca scop protejarea creditorilor de asigurări prin plata de creanțe de asigurări, rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii încheiate, în cazul constatării de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a insolvenței unui asigurător. Este o situație specială determinată de faptul că asigurătorul intră în procedura falimentului, motiv pentru care legiuitorul a stabilit un termen mai scurt și cu scopul de a avea o evidență clară a creanțelor plătite de Fondul de garantare a asiguraților în locul asigurătorului. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Szakacs Ildiko în Dosarul nr. 20.032/300/2016 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 12 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește