DECIZIA nr. 352 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate – S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 6.456/197/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 219D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul neretroactivității legii civile, context în care învederează că normele criticate sunt norme de drept procedural, iar nu de drept substanțial, care să reglementeze diferit obligații de plată pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și care să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 2.042/AP din 23 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.456/197/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate – S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare principiului neretroactivității legii civile, potrivit căruia legea se aplică numai situațiilor juridice care iau naștere după intrarea acesteia în vigoare, respectiv se aplică numai pentru viitor, nu și pentru trecut, deoarece destinatarii normelor legale nu își pot dirija conduita după reguli care nu există, ci doar după legea în vigoare, rolul acestui principiu fiind acela de a asigura securitatea circuitului civil. Prin urmare, achitarea oricăror sume stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se impunea a se face cu precădere doar în ceea ce privește sumele devenite scadente ulterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, iar nu și în privința oricăror pretenții pentru perioade anterioare adoptării acesteia. Or, prin actul normativ criticat legiuitorul a stabilit în mod retroactiv contribuții anuale pentru activități care au fost deja prestate și încheiate la data stabilirii acestora, deși activitatea de emitere a notificărilor de plată a sumelor aferente licențelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc trebuia realizată anual, având în vedere că, potrivit acestui ultim act normativ, sumele respective erau scadente la data de 15 decembrie a fiecărui an. … 6.Tribunalul Brașov – Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu instituie reguli sau sarcini fiscale ce ar avea efect retroactiv, ci se aplică operatorilor economici care au desfășurat activitate într-o perioadă anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și care datorau contribuția la Fondul de prevenire a dependenței de jocurile de noroc, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009. Astfel, prevederile criticate reglementează o procedură de executare silită a creanțelor bugetare, respectiv de recuperare a unor sume ce trebuiau achitate benevol de cei care aveau obligația plății acestora, în temeiul unor raporturi juridice care au luat naștere anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ca urmare a deținerii, în virtutea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009, a licenței de funcționare clasa a II-a pentru activități de producție, distribuție, reparații și întreținere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu componente ori mijloace de joc, licență. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. (2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1).“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate fac parte din capitolul IV – Instituirea taxei pe activele financiare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și stabilesc că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare și să vireze sumele datorate în termen de 5 zile de la primirea notificării respective. … 13.Față de acest context legislativ, autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că textul criticat ar fi contrar principiului neretroactivității legii civile, întrucât legiuitorul ar fi stabilit în mod retroactiv contribuții anuale pentru activități care au fost deja prestate și încheiate la data stabilirii acestora, deși activitatea de emitere a notificărilor de plată a sumelor aferente licențelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare, trebuia realizată anual, având în vedere că, potrivit acestui ultim act normativ, scadența plății sumelor respective era stabilită la data de 15 decembrie a fiecărui an. … 14.Din evaluarea ansamblului legislativ mai sus menționat, Curtea reține că prin prevederile criticate se impun două obligații: (i) una pentru Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc care, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare și (ii) alta pentru operatorii economici antereferiți, care trebuie să vireze sumele datorate în contextul respectiv și care circumscrie perioada 2015-2018 în care aceștia au desfășurat activitate. … 15.Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 12, Curtea a învederat că textul în discuție nu instituie obligația plății unei noi contribuții pentru activitatea desfășurată anterior de către operatorii economici, ci doar reglementează o procedură accelerată de achitare a contribuției anuale [prevăzută de art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc], contribuție datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. … 16.Cu privire la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor și care consacră principiul neretroactivității legii, pe cale jurisprudențială s-a arătat că singura excepție permisă de Legea fundamentală de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. Totodată, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispoziții referitoare la soluționarea conflictului de legi în timp, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, este vorba despre reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă în discuție sunt puse legi materiale sau legi procesuale. Așadar, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). Totodată, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, sau prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004). Din această jurisprudență rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor (Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 25 iulie 2017, paragraful 67). … 17.De asemenea, în virtutea principiului neretroactivității legii civile, legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori se vor stinge după această dată, precum și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, și Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98). Prin urmare, premisa analizării dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție este existența unui conflict real de legi în timp, și anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situațiilor constituite înainte de intrarea acesteia în vigoare, în baza legii vechi (Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014). … 18.Aplicând aceste considerente referitoare la principiul neretroactivității legii civile și la premisa conflictului de legi în timp, în cauza de față, Curtea constată că dispozițiile criticate reprezintă norme procedurale – prevăzând modalitatea în care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuția prevăzută de lege -, iar nu norme de drept substanțial care să reglementeze diferit obligația de plată a contribuției anuale pentru o perioadă anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat nu reglementează diferit, pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, obligația de plată a contribuției, ci doar instituie o procedură de notificare privind plata acestei contribuții prevăzute de lege, datorată de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitată până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, nu există un conflict de legi în timp, lipsind astfel premisa aplicării principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 16, și Decizia nr. 33 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 mai 2023, paragraful 27). Prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate – S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 6.456/197/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 92 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește