DECIZIA nr. 351 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București prin Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București – Sucursala Craiova în Dosarul nr. 1.211/54/2017 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.638D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.655D/2017, nr. 2.656D/2017, nr. 2.657D/2017, nr. 2.693D/2017 și nr. 2.727D/2017 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv ale prevederilor art. 503 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București, prin Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București – Sucursala Craiova în dosarele nr. 1.207/54/2017, nr. 1.209/54/2017 și nr. 1.287/54/2017 ale Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.300/54/2017, respectiv de Irina Cristina Nicoleta Mușat în Dosarul nr. 3.113/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 2.727D/2017, partea Irina Cristina Nicoleta Mușat a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. De asemenea mai arată că, în același dosar, partea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din București a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.655D/2017, nr. 2.656D/2017, nr. 2.657D/2017, nr. 2.693D/2017 și nr. 2.727D/2017 la Dosarul nr. 2.638D/2017. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.655D/2017, nr. 2.656D/2017, nr. 2.657D/2017, nr. 2.693D/2017 și nr. 2.727D/2017 la Dosarul nr. 2.638D/2017, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin încheierile din 19 septembrie 2017 și 18 și 19 octombrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 1.211/54/2017, nr. 1.207/54/2017, nr. 1.209/54/2017 și nr. 1.287/54/2017, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București, prin Banca Comercială Intesa Sao Paolo România – S.A. din București – Sucursala Craiova, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații în anulare formulate împotriva unor hotărâri judecătorești. … 10.Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.300/54/2017, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București, prin Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București – Sucursala Craiova, în cauze având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unor hotărâri judecătorești. … 11.Prin Încheierea din 15 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.113/3/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Irina Cristina Nicoleta Mușat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri judecătorești. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul legal criticat este neconstituțional în ceea ce privește limitarea dreptului unei persoane de a ataca o decizie pronunțată în apel, atunci când nu are deschisă calea de atac a recursului, doar la motivele de contestație prevăzute la pct. 1, 2 și 4 din art. 503 din Codul de procedură civilă. Astfel, nu se poate ataca cu contestație în anulare pentru motivul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 o hotărâre pronunțată în apel. … 13.Se mai arată că apelantul unei hotărâri care nu mai poate fi atacată cu recurs și recurentul într-un proces în care este deschisă calea de atac a recursului trebuie să beneficieze, în mod egal, de dreptul de a solicita, într-o cale extraordinară de atac, analiza acelor motive ce au fost omise din cercetarea instanței de apel, respectiv de recurs. Diferența de regim juridic sub acest aspect nu se justifică în niciun mod, încălcările procedurii de către judecătorii ultimelor instanțe fiind identice. Astfel, se mai susține că, în cazul hotărârilor pronunțate în recurs, partea are dreptul să invoce în calea extraordinară de atac a contestației în anulare faptul că instanța care verifică ultima hotărâre judecătorească nu s-a pronunțat cu privire la un motiv de casare. … 14.Astfel, se mai susține că legea procesual civilă însăși impune denegarea de dreptate în sensul că, deși partea (apelantul) a întreprins toate demersurile legale posibile pentru aflarea adevărului în cauza dedusă judecății, este constrâns să suporte o nedreptate, din cauza omisiunii instanței de a analiza unul din motivele de casare/apel. De asemenea prevederile legale criticate neagă și anihilează unul dintre principiile fundamentale ale dreptului din întreaga istorie a umanității și anume aflarea adevărului. … 15.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere caracterul devolutiv al apelului și împrejurarea că numai recursul poate fi exercitat pentru motive de casare limitativ prevăzute de lege. În acest context, o cale de atac ce are caracter de excepție poate fi valorificată în cazurile expres prevăzute de lege (pentru asigurarea stabilității sistemului judiciar), fără ca prin aceasta să se îngrădească accesul liber la justiție sau să fie încălcat principiul egalității în fața legii. … 16.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Se arată că motivele din apel nu sunt de casare, acestea sunt specifice căii de atac extraordinare a recursului, iar în apel pot fi primite orice motive, acesta fiind o cale devolutivă de atac, care nu are motive strict delimitate de lege pentru a putea fi promovată, astfel că articolul menționat nu vine în contradicție cu Constituția. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și menționează jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015. … 19.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Acesta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 483 din 23 iunie 2015, nr. 159 din 24 martie 2016 și nr. 415 din 16 iunie 2016. … 20.Se mai arată că exceptarea de la aplicarea art. 503 alin. (2) pct. 3 în ipoteza hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că motivul contestației în anulare specială – omisiunea cercetării unui motiv de casare – privește exclusiv hotărârile instanțelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. … 21.Or, apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 503 în ansamblul său, precum și prevederile art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă. Din examinarea excepției de neconstituționalitate reiese că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Aceste prevederi au următorul conținut:(3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. … 25.Prevederile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la care se raportează art. 503 alin. (3), au următorul conținut:(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; … 3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; … 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. …  … 26.Curtea observă faptul că prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, prevederile alin. (3) al art. 503 au fost modificate. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauza de față. … 27.În opinia autoarelor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii și în art. 21 privind accesul liber la justiție. De asemenea acestea au invocat încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 din aceeași Convenție. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, Decizia nr. 608 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 27 decembrie 2016, sau Decizia nr. 212 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017). … 29.Astfel, prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, paragrafele 13-17 și paragraful 20, Curtea, referitor la contestația în anulare specială, a reținut că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de executare, prin care se cere înseși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își anuleze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Contestația în anulare specială este reglementată la art. 503 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, care prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare pentru următoarele motive expres și limitativ reglementate, și anume atunci când: hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen și instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. … 30.Curtea a reținut că textul de lege criticat, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, extinde obiectul contestației în anulare speciale și prevede astfel că dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 din acest articol se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3 în ipoteza hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs a avut în vedere faptul că motivul contestației în anulare specială – omisiunea cercetării unui motiv de casare – privește exclusiv hotărârile instanțelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, Curtea a reținut că lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 31.De asemenea Curtea a constatat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. … 32.Curtea, prin Decizia nr. 608 din 22 septembrie 2016, paragraful 19, a reținut că normele legale criticate nu afectează garanțiile specifice de care instanțele judecătorești se bucură în temeiul textului constituțional al art. 124, care reglementează cu privire la caracterul unic, imparțial și egal al justiției și reprezintă obligația judecătorilor de a asigura un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare. Curtea nu a reținut nici încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei legale criticate, discriminarea semnificând reglementarea unui regim juridic diferit pentru persoane aflate în situații similare. … 33.De asemenea, Curtea a constatat prin Decizia nr. 675 din 31 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 15 februarie 2018, paragrafele 38 și 39, că art. 126 alin. (2) din Constituție potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129, care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. … 34.Prin urmare, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a aplicării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 și prin prisma dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. … 35.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și dispozitivul deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București prin Banca Comercială Intesa SanPaolo România – S.A. din București – Sucursala Craiova în dosarele nr. 1.211/54/2017, nr. 1.207/54/2017, nr. 1.209/54/2017, nr. 1.287/54/2017 și nr. 1.300/54/2017 ale Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, precum și de Irina Cristina Nicoleta Mușat în Dosarul nr. 3.113/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește