DECIZIA nr. 351 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (2),(5) și (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Costinela Adriana Toma în Dosarul nr. 9.804/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.403D/2017. … 2.La apelul nominal răspund domnul avocat Petruț Ciobanu, pentru partea Baroul București, și domnul avocat Constantin Voicescu, pentru partea Uniunea Națională a Barourilor din România, ambii având împuterniciri depuse la dosarul cauzei. Se constată lipsa autoarei excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Baroului București, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în vederea creării unui corp profesional al avocaților, care să poată îndeplini în condiții optime atribuțiile conferite acestora, legiuitorul a reglementat ca modalitate de excludere din profesie nepromovarea examenului de definitivat de trei ori. De asemenea, precizează că introducerea unor condiționări legale pentru exercitarea profesiei de avocat nu reprezintă o îngrădire a unor drepturi constituționale, iar instituirea unor condiții suplimentare pentru exercitarea acestei profesii reprezintă, în esență, opțiunea exclusivă a legiuitorului, care este justificată de un interes obiectiv și rațional, acela al înfăptuirii justiției. În ceea ce privește statutul profesiei de avocat, arată că acesta este un act administrativ normativ care poate fi supus controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ. … 4.Reprezentantul Uniunii Naționale a Barourilor din România solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că nu este nesocotit art. 41 din Legea fundamentală care consacră dreptul la muncă, întrucât sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Face trimitere la cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, în sensul că cei care practică avocatura trebuie să respecte rigorile stabilite de legea specială în materie, urmând să se aplice sancțiunile corespunzătoare, în cazul nerespectării acestora. Precizează, totodată, că excluderea din profesie pentru nepromovarea de trei ori a examenului de definitivat nu este o sancțiune disciplinară, așa cum susține autoarea excepției, ci o sancțiune de sine stătătoare. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.804/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2),(5) și (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Costinela Adriana Toma într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a deciziei Baroului București de excludere a acesteia din profesia de avocat. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile art. 18 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, care obligă avocatul stagiar să susțină examenul de definitivare în profesie după efectuarea stagiului, contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Se susține că a avea calitatea de avocat definitiv ar trebui să fie o opțiune pentru avocatul stagiar, iar nu o obligație impusă de legiuitor, întrucât astfel s-ar interzice dreptul de alegere liberă a profesiei. Dreptul dobândit prin admiterea în profesie ca avocat stagiar nu poate fi restrâns ulterior prin impunerea obligației de a susține examenul de definitivare și nici nu poate fi pierdut prin excludere, intervenită ca urmare a respingerii la sesiunea de definitivare în profesie ori absentare de la aceasta. … 8.Se mai critică și art. 18 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care prevede că drepturile și obligațiile avocatului stagiar sunt reglementate prin statutul profesiei. Acesta este un act administrativ normativ emis în vederea organizării și executării în concret a legii, care nu poate adăuga prevederi noi la lege. Or, art. 308 alin. (3) din statut adaugă la art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, pe lângă motivul respingerii la examen, și pe cel al absenței, pentru aplicarea sancțiunii constând în excluderea din profesie. Potrivit art. 27 din Legea nr. 51/1995, excluderea din profesie este o sancțiune disciplinară. Dar neprezentarea sau respingerea la examenul de definitivat a unui avocat stagiar nu poate fi considerată abatere disciplinară și nu poate fi sancționată cu excluderea din profesie. Se mai precizează că, spre deosebire de Legea nr. 51/1995, în cazul celorlalte profesii juridice (magistrați, consilieri juridici) nu există o astfel de sancțiune. … 9.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Arată că toate categoriile de juriști sunt obligate să susțină examenul de definitivat, care atestă faptul că persoana respectivă și-a însușit temeinic cunoștințele dobândite în perioada de stagiatură, în toate cazurile, inclusiv cel al magistraților, legea dispunând, în caz contrar, pierderea calității dobândite. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, în vederea asigurării premiselor unei asistențe juridice de calitate în cadrul procedurilor judiciare, pentru a da astfel expresie prevederilor constituționale care reglementează dreptul la apărare, legiuitorul a instituit o serie de condiții pentru admiterea în profesia de avocat și, ulterior, pentru a obține definitivarea în această profesie. În vederea creării unui corp profesional al avocaților, care să poată îndeplini în condiții optime atribuțiile conferite acestora, în virtutea rolului acestei profesii pentru sistemul judiciar, legiuitorul a reglementat ca modalitate de excludere din profesie nepromovarea examenului de definitivat timp de 3 ani. … 12.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege supuse controlului sunt constituționale, precizând că își menține punctul de vedere exprimat anterior și reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 345 din 24 septembrie 2013 și nr. 72 din 11 februarie 2014. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților reprezentate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 18 alin. (2),(5) și (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011. Ulterior sesizării Curții Constituționale, legea a fost din nou republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, normele criticate regăsinduse la același articol și având aceeași redactare:(2)Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum și ale baroului față de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei. (…)(5)După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.(6)Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.“ … 16.În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 – Munca și protecția socială a muncii și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit celor statuate în jurisprudența sa, avocatura reprezintă un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat după reguli stabilite prin lege. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul său constă în asigurarea unei asistențe juridice calificate, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte regulile impuse de legea specială. Faptul că accesul la profesia de avocat necesită satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 25 mai 2017). … 18.În plus față de cele deja statuate în jurisprudența citată, Curtea constată că textul de lege care impune promovarea examenului de definitivat în profesia de avocat nu contravine prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, care prevăd că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, deoarece nu instituie o interzicere sau o limitare a exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci îl condiționează de dovedirea capacității persoanei de a practica această profesie la standarde calitative suficient de înalte pentru a se putea asigura în mod eficient dreptul justițiabililor la un proces echitabil, caracterizat inclusiv de posibilitatea acestora de a beneficia de asistență juridică și reprezentare judiciară de calitate, care să confere efectivitate dreptului la apărare consacrat de art. 24 din Constituție. … 19.Realizarea justiției în spiritul statului de drept, în cadrul unui proces care să întrunească toate elementele care îi conferă caracterul echitabil impus atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamă și asigurarea unei apărări profesioniste în cadrul procesului. De aceea, scopul examenului de definitivare în profesia de avocat este acela de a certifica faptul că persoana care dobândește calitatea de avocat definitiv este aptă să contribuie la îndeplinirea exigențelor dreptului la un proces echitabil, prin furnizarea unei apărări adecvate. Afirmația autoarei excepției în sensul că nu ar trebui să existe o obligație pentru avocatul stagiar de a susține examenul de definitivare în profesie în cazul în care acesta dorește să își mențină această calitate o perioadă îndelungată de timp, cu păstrarea, pe această perioadă, doar a drepturilor și obligațiilor avocaților stagiari, este de natură să fragilizeze poziția profesiei de avocat în ansamblul activităților ce concură la înfăptuirea justiției, prin eliminarea rigorilor ce caracterizează calitatea actului profesional exercitat de avocați. … 20.Curtea apreciază că nu poate fi reținut nici argumentul prezentat în motivarea criticii, în sensul că profesia de avocat ar fi singura care are reglementări potrivit cărora avocatul care nu promovează examenul de obținere a unui nou grad profesional este exclus din profesie, fiindu-i astfel îngrădit dreptul de a fi avocat, obținut prin examen, și, implicit, dreptul la muncă. Curtea observă, sub acest aspect, că autoarea excepției face referire la art. 25 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care obligă judecătorii și procurorii stagiari să se prezinte la examenul de capacitate, dar omite faptul că alin. (2) al aceluiași articol prevede expres că lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar sau de procuror stagiar. Tot astfel, în ceea ce privește consilierii juridici, la care, de asemenea, face trimitere autoarea excepției, Curtea reține că art. 12 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, statuează expressis verbis că, la debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, iar definitivarea în profesie se supune acelorași condiții ca cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat și statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător. De asemenea, potrivit art. 25 alin. (5) și (7) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, după finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe și să promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, având dreptul de a se prezenta la cel mult două sesiuni ale examenului de definitivat. … 21.În fine, în ceea ce privește critica referitoare la faptul că prevederile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 ar fi completate printr-un act administrativ cu caracter normativ care are forță juridică inferioară legii, Curtea observă că, în realitate, autoarea excepției antamează o chestiune de interpretare și aplicare a legii la cauza concretă, revenind instanței de judecată învestită cu soluționarea litigiului competența de a stabili relația dintre prevederile Legii nr. 51/1995 și Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costinela Adriana Toma în Dosarul nr. 9.804/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 18 alin. (2),(5) și (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește