DECIZIA nr. 350 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Izometal-Magellan – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvență SPRL și Yna Consulting S.P.R.L., ambii din Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 722/1.259/2013/a39 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.002D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.003D/2018-2.007D/2018 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Izometal-Magellan – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvență SPRL și Yna Consulting S.P.R.L, ambii din Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 și nr. 722/1.259/2013/a40 ale Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.  … 7.Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.003D/2018-2.007D/2018 la Dosarul nr. 2.002D/2018, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea normelor legale, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie și nu sunt elemente noi care să conducă la modificarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 5 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 722/1.259/2013/a39, nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 și nr. 722/1.259/2013/a40, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Izometal-Magellan – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvență SPRL și Yna Consulting SPRL, ambii din DrobetaTurnu Severin, în cauze întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat, prin nerespectarea criteriilor de calitate a legii și a normelor de tehnică legislativă, lasă loc la interpretări pentru instanțele judecătorești. Astfel, unele instanțe apreciază că, pentru a fi admisibilă o contestație întemeiată pe dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, reclamantul trebuie să dovedească existența unuia dintre cazurile speciale prevăzute de acest text de lege (fals, dol, eroare esențială), iar alte instanțe resping ca inadmisibile contestațiile, raportat la nedovedirea descoperirii existenței unuia dintre cazurile speciale prevăzute de aceste norme. În concret, partea interesată în promovarea contestației împotriva tabelului definitiv de creanță ar trebui să arate care sunt modalitățile de descoperire a unuia dintre cele patru cazuri prevăzute de lege (fals, dol, eroare esențială). Această interpretare este dată în condițiile în care legea nici nu precizează care ar fi modalitățile de descoperire a existenței unuia dintre cazurile antereferite pentru a putea promova o contestație împotriva tabelului definitiv de creanțe, ignorându-se aspectul cel mai important din cadrul contestației, și anume caracterul cert, lichid și exigibil al creanței contestate. Or, normele criticate au rolul de a asigura egalitatea și veridicitatea procedurii, iar în situația în care instanța de judecată apreciază că dovedirea descoperirii cazurilor speciale este o condiție de admisibilitate a contestației, această interpretare, pe lângă faptul că instituie o practică judiciară neunitară, conduce la încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la apărare. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența în materie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 11.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția invocată nu vizează chestiuni ce țin de neconstituționalitatea textului de lege, ci de interpretarea și aplicarea normelor criticate.  … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) După expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabel definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.“ … 16.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 17.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) și (5) în componenta privind calitatea legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) – Accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (2) cu privire la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției pentru toți. De asemenea sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în procedurile de insolvență, potrivit art. 73 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată pot să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creanțe, care trebuie depuse la tribunal într-un termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.  … 19.Astfel, ca o măsură suplimentară de protecție a părților implicate în procedura insolvenței, art. 75 din Legea nr. 85/2006, din care fac parte și dispozițiile criticate, instituie posibilitatea ca, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 și până la închiderea procedurii, orice parte interesată să poată face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.  … 20.Prin urmare, contestația prevăzută de normele criticate este reglementată cu titlu de excepție, ca o cale prin care se poate modifica tabelul definitiv de creanțe, ulterior întocmirii acestuia, la cererea unei părți interesate care descoperă că un drept de creanță sau de preferință a fost înscris ca urmare a intervenirii uneia din ipotezele arătate în textul de lege, iar nu ca o cale prin care să fie contestat tabelul definitiv de creanțe, în general, de creditori pe parcursul procedurii insolvenței, fiind imperios necesar a se dovedi descoperirea existenței unei erori esențiale, iar nu doar presupusa existență a unei eventuale erori, aspecte ce vor fi supuse verificării judecătorului-sindic.  … 21.Judecarea contestației se va face de către judecătorul-sindic, după citarea contestatorului, a creditorului care deține creanța contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor și a oricărei alte părți interesate, după caz. Până la judecarea irevocabilă a contestației, judecătorul-sindic va putea declara creanța sau dreptul de preferință contestat ca admis numai provizoriu.  … 22.Așadar, în acest cadru procesual se pot prezenta probele cu privire la descoperirea existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, inclusiv unele situații în care se invocă autoritate de lucru judecat și se pot formula apărările părților interesate, rămânând ca, în virtutea rolului său activ de aflare a adevărului și de stabilire a legalității, instanța judecătorească să aplice prevederile legale cauzelor ce se regăsesc pe rolul acestora.  … 23.Față de această împrejurare, Curtea observă că, în realitate, nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate pornește de la modul în care au fost interpretate și aplicate normele legale criticate de către instanțele judecătorești la spețele deduse judecății, susținând că acestea dau interpretări diferite, de la caz la caz, prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în ceea ce privește promovarea unei contestații împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în contextul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute, care pot conduce la promovarea unei contestații, părților interesate fiindu-le impusă, pe de o parte, dovedirea descoperirii existenței unuia dintre cazurile speciale prevăzute de acest text de lege și, pe de altă parte, și indicarea în concret a modalităților de descoperire a unuia dintre cele patru cazuri prevăzute de lege pentru a putea promova o asemenea contestație. … 24.În ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).  … 25.Cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, iar nu a instanței de contencios constituțional, prin Decizia nr. 830 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 19 aprilie 2021, paragraful 14, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției, și se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 26.Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege și prin Înalta Curte de Casație și Justiție, care are și rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.  … 27.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Izometal-Magellan – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvență SPRL și Yna Consulting SPRL, ambii din Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 722/1.259/2013/a39, nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 și nr. 722/1.259/2013/a40 ale Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește