DECIZIA nr. 350 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Mircea Cotrău în Dosarul nr. 3.769/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 693D/2020.  … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Bogdan Bodea, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 și 50 din Constituție. Arată că prevederile de lege supuse controlului instituie o discriminare a persoanelor cu handicap grav care realizează venituri din vânzarea titlurilor de valoare, în raport cu alte persoane aflate în aceeași situație, respectiv persoane cu handicap grav care obțin venituri din alte surse, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală și alte venituri realizate de persoane cu handicap, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Precizează că autorul excepției a obținut un profit ca efect al unei activități de natură intelectuală. Menționează Decizia Curții Constituționale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care s-a constatat neconstituționalitatea omisiunii legiuitorului de a scuti de la plata impozitului anumite venituri din pensii. Susține că, pentru a nu exista o discriminare între persoanele cu handicap, sursa veniturilor obținute de acestea nu ar trebui să aibă relevanță, toate veniturile trebuind să fie scutite de la plata impozitului. Pentru a sublinia faptul că omisiunile legislative pot forma obiect al controlului de constituționalitate, face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 107 din 27 februarie 2014. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că este prerogativa exclusivă a legiuitorului să aprecieze care sunt categoriile de persoane pentru care este oportună scutirea de impozitul pe venit, precum și categoriile de venituri cărora le este aplicabilă această scutire. Precizează, totodată, că textul de lege criticat se aplică în mod unitar tuturor persoanelor care fac parte din aceeași categorie de persoane cărora li se adresează, astfel că nu este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.769/111/2019, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Mircea Cotrău într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice, în condițiile în care reclamantul, autor al excepției, deține certificat de încadrare în grad de handicap.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care induc o discriminare directă a persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat care realizează venituri din transferuri de titluri de valoare față de persoanele cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din orice altă sursă, astfel cum sunt enumerate exhaustiv de art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, întrucât acestea din urmă nu sunt impozabile, pe când veniturile din transferul de titluri de valoare sunt supuse impozitului pe venit. … 7.Se face referire la Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care Curtea Constituțională a reținut, în esență, că, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, printre principiile care stau la baza protecției persoanelor cu handicap se numără și prevenirea și combaterea discriminării, egalizarea șanselor, egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. De asemenea, art. 6 lit. h) din acest act normativ prevede că persoanele cu handicap beneficiază, printre altele, și de drepturi la facilități fiscale, însă în mod egal, fără discriminare, în considerarea dispozițiilor constituționale ale art. 50 teza întâi, potrivit cărora persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Curtea a constatat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziție egală pe toți cei ce au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeași măsură de aceleași facilități fiscale, în speță fiind vorba despre scutiri de impozit pe veniturile realizate. Altminteri, se instituie o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de persoane, ceea ce este contrar principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, pe considerentul egalității de tratament între persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilitățile fiscale aplicate veniturilor de natură salarială ar trebui să se extindă și asupra veniturilor obținute din activități independente – profesii libere -, așa cum, de altfel, legiuitorul a înțeles să le extindă și asupra veniturilor realizate din pensii. Având în vedere deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în domeniu, precum și modificările efectuate de legiuitor de-a lungul timpului, în urma sesizărilor din partea persoanelor afectate de aceste discriminări, autorul excepției consideră că este evidentă intenția legiuitorului de a scuti de la plata impozitului pe venit toate persoanele cu handicap grav sau accentuat, indiferent de sursa veniturilor, astfel că și veniturile realizate de acesta din transferul unor titluri de valoare trebuie să fie scutite de la plata impozitului pe venit. … 8.Autorul excepției mai susține că, chiar și în ipoteza în care neintroducerea printre veniturile neimpozabile pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat a veniturilor din transferul titlurilor de valoare ar fi considerată o omisiune legislativă, Curtea va putea soluționa excepția de neconstituționalitate, întrucât în jurisprudența sa a soluționat astfel de excepții de neconstituționalitate, în motivarea cărora au fost invocate omisiuni legislative, dacă acestea au avut relevanță constituțională. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010. … 9.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că legiuitorul, având competență exclusivă în stabilirea impozitelor, a taxelor și a oricăror alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, este în drept să determine veniturile supuse impozitării, categoriile de persoane fizice și juridice care au calitatea de contribuabili sau/și serviciile publice condiționate de plata unor taxe de beneficiari. În virtutea aceleiași competențe, legiuitorul poate stabili și excepții, constând în scutirea unor servicii publice, a anumitor categorii de venituri de la plata impozitului pe venit sau a anumitor categorii de persoane de la obligația plății taxelor, iar instituirea unor asemenea excepții nu este contrară prevederilor constituționale, dacă a fost făcută în considerarea unor situații deosebite, păstrându-se tratamentul juridic egal pentru situații identice. Arată că, prin art. 60 din Codul fiscal, s-au stabilit categoriile cu privire la care legiuitorul a apreciat ca fiind oportun să acorde scutiri de la plata impozitului pe venit, precum și categoriile de venituri cărora le este aplicabilă această derogare, atribut ce reprezintă exclusiv prerogativa legiuitorului. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut normativ: – Art. 60 pct. 1: „Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:1.persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:a)activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;a^1)venituri din drepturi de proprietate intelectuală; …  … b)salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3); … c)pensii; … d)activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;“. …  …  …  … 14.Ulterior, prin Legea nr. 104/2020 pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 6 iulie 2020, a fost adăugat încă un tip de venit pentru care contribuabilii persoane fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutiți de la plata impozitului pe venit: „e) transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii“. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și în art. 50 – Protecția persoanelor cu handicap. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică, în esență, faptul că, potrivit textului de lege supus controlului de constituționalitate, persoanele cu handicap grav care realizează venituri din transferul de titluri de valoare sunt supuse unui tratament discriminatoriu față de persoanele cu handicap grav care realizează venituri din orice altă categorie și care sunt scutite de la plata impozitului pe venit și, ca atare, prevederile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale în măsura în care nu cuprind în sfera categoriei de venituri scutite de la plata impozitului pe venit și veniturile din transferul titlurilor de valoare realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat. … 17.Referitor la critica raportată la prevederile art. 50 din Constituție, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu aduce nicio atingere protecției speciale a persoanelor cu handicap, garantată de Legea fundamentală, întrucât autorul excepției, încadrat în grad de handicap, se poate bucura neîngrădit de toate măsurile instituite de stat în vederea exercitării depline a drepturilor acordate în vederea protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap. Acesta poate beneficia pe deplin, fără nicio restricție, de totalitatea drepturilor și facilităților oferite prin legislația în vigoare persoanelor încadrate în grad de handicap. … 18.Din această perspectivă, nu poate fi reținută nici critica prin raportare la principiul nediscriminării prin comparație cu persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat și care sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile obținute din anumite activități, și anume cele obținute din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din salarii și asimilate salariilor, din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură și din transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire. În măsura în care autorul prezentei excepții obține venituri din sursele mai sus enumerate, va beneficia deopotrivă de această facilitate fiscală, în aceleași condiții ca toți ceilalți destinatari ai normei criticate, fără niciun fel de discriminare.  … 19.Acesta solicită, însă, acordarea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din transferuri de titluri de valoare. Sub acest aspect, Curtea observă că există o deosebire esențială între tipul de venit pentru care autorul excepției reclamă scutirea de impozit și celelalte venituri pentru care legiuitorul a consacrat această scutire prin art. 60 pct. 1 din Codul fiscal. Astfel, transferul de titluri de valoare reprezintă o operațiune financiară supusă unui risc ridicat, pe care cel ce o efectuează și-l asumă în mod voluntar și conștient. Tranzacționarea pe diferite piețe financiare a diverselor active mobiliare poate genera câștiguri semnificative, precum și pierderi variabile. De aceea, de principiu, experții în utilizarea instrumentelor financiare recomandă participanților la acest tip de mecanism financiar să acționeze astfel încât doar fondurile excedentare să fie expuse riscului, fără ca resursele bănești necesare traiului să le fie afectate. Or, veniturile pentru care legiuitorul român a instituit scutirea de impozit provin din surse nonspeculative, constituind baza de obținere a mijloacelor de existență ale titularilor. Caracterul eminamente aleatoriu al posibilelor venituri suplimentare rezultate din tranzacționarea de titluri de valoare le diferențiază net de categoria veniturilor curente, care asigură persoanelor existența zilnică, astfel că apare ca justificată opțiunea legiuitorului de a nu le include printre cele exceptate de la plata impozitului corespunzător. … 20.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea sa intervenind atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau când există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23, sau Decizia nr. 76 din 14 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 14 mai 2024, paragraful 99).  … 21.De asemenea, Curtea a statuat că un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, sau Decizia nr. 338 din 14 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 23 iunie 2023, paragraful 61).  … 22.Or, în cauza de față, veniturile a căror neincludere printre cele scutite de la plata impozitului este criticată de autorul prezentei excepții au o natură diferită față de cele avute în vedere de legiuitor în textul legal ce acordă facilitatea scutirii, așa cum s-a arătat mai sus. Așadar, omiterea veniturilor obținute din operațiuni speculative de tranzacționare a activelor mobiliare se justifică în mod obiectiv, neconstituind un element discriminatoriu, astfel că nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Cotrău în Dosarul nr. 3.769/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește